7,623 matches
-
au fost studiate și grupate modelele experimentale găsite în literatura de specialitate, acestea putand fi: modele experimentale deterministe descriptive, modele experimentale deterministe de tip analitic, modele experimentale nedeterministe (statice) și modele experimentale tehnice. Aspecte privind dezvoltarea unui model analitic al articulației gleznei necesar recuperării medicale sau antrenamentului sportiv constituie obiectul capitolului 3. În cadrul acestui capitol s-a formulat un model fizic, au fost definiți parametrii de poziție ai modelului propus și matricile asociate ale vectorilor de poziție. A fost elaborat un
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
a aparatului locomotor uman, cu aplicații în recuperarea medicală și antrenamentul sportiv, au fost structurate, în urma analizei rezultatelor publicate în literatura de specialitate, în două mari categorii, și anume: -studii privind caracteristicile biomecanice intrinseci ale diferitelor țesuturi anatomice componente, ale articulațiilor, membrelor, coloanei vertebrale, etc. sau întregului aparat locomotor (sunt avute în vedere aspectele descriptive anatomo-fiziologice, ale structurii și rezistenței țesuturilor componente, ale artrologiei, cinematicii și cineticii); -studii privind modelarea analitică sau experimentală propriu-zisă a unor părți sau întregului aparat locomotor
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
lanțuri cinematice), artrologice, cinematice, cinetostatice, dinamice etc. Nu este obligatoriu ca toate aceste caracteristici să fie cunoscute sau determinate în urma unei analize biomecanice a unui sistem dat, aceasta depinzând de tipul analizei efectuate. Sistemul osteo-articular uman este compus din totalitatea articulațiilor, oaselor între care apar articulațiile, ligamentelor, ca elemente ce contribuie la menținerea legăturii articulare, precum și a tuturor celorlalte componente (cartilaje, lichid sinovial etc.) care, într-un mod sau altul, își produc efectul util asupra funcționalității articulației. Sistemul osteo-articular are următoare
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
dinamice etc. Nu este obligatoriu ca toate aceste caracteristici să fie cunoscute sau determinate în urma unei analize biomecanice a unui sistem dat, aceasta depinzând de tipul analizei efectuate. Sistemul osteo-articular uman este compus din totalitatea articulațiilor, oaselor între care apar articulațiile, ligamentelor, ca elemente ce contribuie la menținerea legăturii articulare, precum și a tuturor celorlalte componente (cartilaje, lichid sinovial etc.) care, într-un mod sau altul, își produc efectul util asupra funcționalității articulației. Sistemul osteo-articular are următoare funcții principale: -de susținere, asigurând
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
este compus din totalitatea articulațiilor, oaselor între care apar articulațiile, ligamentelor, ca elemente ce contribuie la menținerea legăturii articulare, precum și a tuturor celorlalte componente (cartilaje, lichid sinovial etc.) care, într-un mod sau altul, își produc efectul util asupra funcționalității articulației. Sistemul osteo-articular are următoare funcții principale: -de susținere, asigurând suportul rigid al țesuturilor moi; -de protecție, asigurând protecția mecanică a unor organe vitale ale organismului; -de locomoție, prin realizarea sistemelor de pârghii osoase cu ajutorul cărora mușchii pun în mișcare corpul
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
printr-un os, posibilele explicații privind corespondența dintre structura osului și încărcările mecanice suportate, în conformitate cu cele două teorii. Legătura dintre os și mișcare poate fi privită din mai multe perspective, și anume: -osul participă la realizarea mișcării corpului uman prin articulațiile și pârghiile osoase pe care le formează; -rigiditatea oaselor permite acțiunea voluntară a sistemului muscular pentru obținerea mișcării dorite; -fără existența sistemului osos nu ar fi posibile mișcările corpului și nici preluarea sarcinilor dinamice; -procesul continuu de remodelare osoasă contribuie
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
niște cavități numite condroplaste. Substanța fundamentală conține 70 % apă, restul fiind format din săruri minerale și substanțe organice, iar fibrele țesutului cartilaginos sunt de natură colagenă. Există trei varietăți de țesut cartilaginos: hialin, elastic și fibros. Funcționarea biomecanică a unei articulații este influențată de două caracteristici principale, și anume: -forma anatomică a suprafețelor articulare, aceasta fiind dată de tipul mișcării (de rostogolire, de alunecare sau combinată); -grosimea stratului de cartilaj care, împreună cu proprietățile de material și încărcarea aplicată, determină tensiunea mecanică
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
de unire a anumitor tendoane cu osul etc.). Țesutul cartilaginos hialin permite atât compresibilitatea, cât și elasticitatea atunci când este supus unei încărcări mecanice,asigurând în acest mod amortizarea articulară. În figura 2.14 este prezentată o imagine artroscopică a unei articulații, fiind relevate zonele cartilaginoase ale diafizelor osoase. Țesutul cartilaginos este format din substanța fundamentală, din fibre și din celule cartilaginoase (denumite condrocite). Substanța fundamentală, împreună cu fibrele formează, la rândul lor, matricea cartilaginoasă, constituită din 60-80 % apă, fibre de colagen (10-20
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
suprafața cartilajului această tensiune este suportată fibrele de colagen orientate paralel. Pe marginea zonei de contact apare o umflare a cartilajului. Solicitarea de forfecare se produce datorită frecării care apare în mișcarea relativă a unui os față de celălalt într-o articulație. Deși coeficientul de frecare este foarte mic, totuși tensiunea de forfecare nu este neglijabilă. Articulațiile sinoviale au o ungere micro- elastohidrodinamică. Presiunea produsă în fluid, combinată cu deformația elastică a suprafeței de contact, determină un coeficient mediu de frecare pentru
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
contact apare o umflare a cartilajului. Solicitarea de forfecare se produce datorită frecării care apare în mișcarea relativă a unui os față de celălalt într-o articulație. Deși coeficientul de frecare este foarte mic, totuși tensiunea de forfecare nu este neglijabilă. Articulațiile sinoviale au o ungere micro- elastohidrodinamică. Presiunea produsă în fluid, combinată cu deformația elastică a suprafeței de contact, determină un coeficient mediu de frecare pentru articulația sănătoasă de 0.02 sau chiar mai mic. Suprafața ondulată a cartilajului devine netedă
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
Deși coeficientul de frecare este foarte mic, totuși tensiunea de forfecare nu este neglijabilă. Articulațiile sinoviale au o ungere micro- elastohidrodinamică. Presiunea produsă în fluid, combinată cu deformația elastică a suprafeței de contact, determină un coeficient mediu de frecare pentru articulația sănătoasă de 0.02 sau chiar mai mic. Suprafața ondulată a cartilajului devine netedă prin deplasările produse de presiunile hidrodinamice. De asemenea, fluidul se ridică pe suprafața imediat alăturată zonei de contact, unde se formează un film subțire de fluid
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
aproximativ 15 000 secunde sau 3 - 6 ore) se obține tensiunea de relaxare, timp în care deformația este constantă. În tabelul 2.5 sunt prezentate valorile câtorva dintre proprietățile fizice generale ale țesutului cartilaginos. Coeficientul de frecare foarte mic al articulației sinoviale (≤ 0.02) este asigurat atât de cartilaj, cât și de lichidul sinovial, care, împreună, realizează o foarte bună lubrifiere a articulației. Într-o articulație sinovială există două tipuri de lubrifiere: -lubrifierea limită, prin care se formează un film de
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
5 sunt prezentate valorile câtorva dintre proprietățile fizice generale ale țesutului cartilaginos. Coeficientul de frecare foarte mic al articulației sinoviale (≤ 0.02) este asigurat atât de cartilaj, cât și de lichidul sinovial, care, împreună, realizează o foarte bună lubrifiere a articulației. Într-o articulație sinovială există două tipuri de lubrifiere: -lubrifierea limită, prin care se formează un film de fluid “limită” de separație (mono sau multimolecular) ce favorizează alunecarea cu abraziune minimă atât ale suprafețelor de contact, cât și ale membranei
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
valorile câtorva dintre proprietățile fizice generale ale țesutului cartilaginos. Coeficientul de frecare foarte mic al articulației sinoviale (≤ 0.02) este asigurat atât de cartilaj, cât și de lichidul sinovial, care, împreună, realizează o foarte bună lubrifiere a articulației. Într-o articulație sinovială există două tipuri de lubrifiere: -lubrifierea limită, prin care se formează un film de fluid “limită” de separație (mono sau multimolecular) ce favorizează alunecarea cu abraziune minimă atât ale suprafețelor de contact, cât și ale membranei sinoviale pe ea
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
inervație proprie, lezarea sa nu este dureroasă, însă nu există nici posibilitatea de regenerare a acestuia. Astfel, deși cartilajul este aneural, alimfatic și avascular, el rezistă la factorii agresivi chiar mai bine decât osul. Funcție de gradul de încărcare mecanică a articulației, grosimea cartilajului este variabilă, aceasta putând fi între 1 și 7 [mm], astfel încât se poate realiza rolul de amortizor al cartilajului. Un alt tip de țesut cartilaginos este cel fibros, denumit și fibrocartilaj, cu un rol important în dispersia tensiunilor
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
tendoanelor și ligamentelor pe oase, la nivelul meniscurilor genunchiului, în zona condrală (de legătură coaste-stern), în discurile intervertebrale, la nivelul simfizei pubiene etc., realizând o mai bună flexibilitate în zona respectivă (torace, pelvis etc.). Caracteristici geometrice, structurale și cinematice ale articulațiilor membrului inferior Articulațiile sinoviale sunt cele care asigură realizarea unor mișcări multiple, variate și ample între oasele de legătură, datorită construcției anatomice specifice, respectiv a capsulei articulare care unește suprafețele articulare, cu ajutorul ligamentelor, dar le și separă prin intermediul lichidului sinovial
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
pe oase, la nivelul meniscurilor genunchiului, în zona condrală (de legătură coaste-stern), în discurile intervertebrale, la nivelul simfizei pubiene etc., realizând o mai bună flexibilitate în zona respectivă (torace, pelvis etc.). Caracteristici geometrice, structurale și cinematice ale articulațiilor membrului inferior Articulațiile sinoviale sunt cele care asigură realizarea unor mișcări multiple, variate și ample între oasele de legătură, datorită construcției anatomice specifice, respectiv a capsulei articulare care unește suprafețele articulare, cu ajutorul ligamentelor, dar le și separă prin intermediul lichidului sinovial, asigurând astfel condițiile
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
unor mișcări multiple, variate și ample între oasele de legătură, datorită construcției anatomice specifice, respectiv a capsulei articulare care unește suprafețele articulare, cu ajutorul ligamentelor, dar le și separă prin intermediul lichidului sinovial, asigurând astfel condițiile necesare de lubrifiere. Cele mai solicitate articulații sinoviale ale membrului inferior sunt: șoldul, genunchiul și glezna, cu rol activ atât în privința mișcării, cât și în preluarea și transmiterea unor solicitări mecanice, statice sau dinamice. Legătura dintre centura pelviană și membrul inferior se realizează prin intermediul șoldului. Datorită poziției
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
sale, șoldul intermediază trecerea de la trunchi, cu o masă importantă, la membrul inferior, având o masă semnificativ mai mică. Structura șoldului permite și asigură membrului inferior îndeplinirea funcțiilor sale: oscilația (în faza de pendulare) și stabilizarea (în faza de propulsie). Articulația coxofemurală permite efectuarea mișcărilor de flexie - extensie, abducție - adducție, rotație și circumducție. Amplitudinile medii normale ale acestor mișcări sunt prezentate în tabelul 2.6, în care amplitudinile medii normale ale mișcării șoldului sunt redate cu genunchiul în extensie, ele având
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
sunt prezentate în tabelul 2.6, în care amplitudinile medii normale ale mișcării șoldului sunt redate cu genunchiul în extensie, ele având însă o variație funcție și de poziția genunchiului. Când acesta este flectat, ele cresc cu aproximativ 20 -30°. Articulația genunchiului (femuro-tibială) este cea mai voluminoasă si mai puternică articulație a corpului. Atenția deosebită ce i se acordă se întemeiază pe observații de ordin general medical: -în comparație cu alte articulații mari este mai puțin acoperită și protejată de părți
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
normale ale mișcării șoldului sunt redate cu genunchiul în extensie, ele având însă o variație funcție și de poziția genunchiului. Când acesta este flectat, ele cresc cu aproximativ 20 -30°. Articulația genunchiului (femuro-tibială) este cea mai voluminoasă si mai puternică articulație a corpului. Atenția deosebită ce i se acordă se întemeiază pe observații de ordin general medical: -în comparație cu alte articulații mari este mai puțin acoperită și protejată de părți moi, ceea ce explică frecventele sale expuneri la factori nocivi externi
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
acesta este flectat, ele cresc cu aproximativ 20 -30°. Articulația genunchiului (femuro-tibială) este cea mai voluminoasă si mai puternică articulație a corpului. Atenția deosebită ce i se acordă se întemeiază pe observații de ordin general medical: -în comparație cu alte articulații mari este mai puțin acoperită și protejată de părți moi, ceea ce explică frecventele sale expuneri la factori nocivi externi; -este foarte solicitată în statică și locomoție, fapt care grăbește uzura elementelor sale componente; -are numeroase implicații în patologie, fiind sediul
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
factori nocivi externi; -este foarte solicitată în statică și locomoție, fapt care grăbește uzura elementelor sale componente; -are numeroase implicații în patologie, fiind sediul a numeroase traumatisme și a unor procese inflamatorii și tumorale. Segementele osoase care intră în constituția articulației sunt menținute între ele de o capsulă articulară, întărită de șase ligamente: anterior (ligamentul rotulian), posterior (ligamentul Winslow), lateral intern, lateral extern și două ligamente încrucișate. Articulația femurotibială are un singur grad de libertate și prezintă două mișcări principale: flexia
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
și a unor procese inflamatorii și tumorale. Segementele osoase care intră în constituția articulației sunt menținute între ele de o capsulă articulară, întărită de șase ligamente: anterior (ligamentul rotulian), posterior (ligamentul Winslow), lateral intern, lateral extern și două ligamente încrucișate. Articulația femurotibială are un singur grad de libertate și prezintă două mișcări principale: flexia și extensia gambei pe coapse. Aceste mișcări sunt însoțite de mișcări secundare de rotație internă și externă. Articulația efectuează și mișcări de înclinare laterală, foarte reduse însă
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
Winslow), lateral intern, lateral extern și două ligamente încrucișate. Articulația femurotibială are un singur grad de libertate și prezintă două mișcări principale: flexia și extensia gambei pe coapse. Aceste mișcări sunt însoțite de mișcări secundare de rotație internă și externă. Articulația efectuează și mișcări de înclinare laterală, foarte reduse însă ca amplitudine. Aspecte privind mișcarea articulară a genunchiului, respectiv gradele de mobilitate și determinarea pozițiilor elementelor componente, sunt prezentate în lucrarea [34]. Astfel, mișcarea din articulația genunchiului reprezintă o interacțiune complexă
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]