3,106 matches
-
romantic, naturist al oglindirii înaltului - e acoperit cu mătăsuri... de broască. Puritatea, moralitatea sînt caricate, nu fără o sugestie sinistră în final („doliu alb la fecioara vecinului”)... Nu foarte spectaculos, „Jurnalul săptămînii“ prezintă un concert de gală desfășurat la Palatul Ateneului, susținut de cîntărețul rus Boris Mezențov. O altă notă conține vituperări caustice la adresa publicațiilor sămănătoriste: „Drum drept. D-l Iorga și-a scuturat de cristalele fulgurii ale naftalinei odăjdiile de sacerdot literar. Din cînd în cînd, corespunzător vomitivelor ingerate, scrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a fost „greșit înțeles” de avangardiștii români, iar arta avangardistă nu e, propriu-zis, „clinică”, ci doar o „răstălmăcire” a teoriilor freudiene... În cursul anului 1932, Gh. Adamescu susținuse - pe aceeași linie de ostilitate conservatoare - o serie de prelegeri la Universitatea „Ateneului Român”, pe care le va publica într-o broșură de 27 de pagini (Curente moderniste în literatură, București, Imprimeriile „Independența”, 1933). Pătrunderea avangardei în citadela universitară va fi marcată peste cîțiva ani de Cursul de poezie al lui G. Călinescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
prieten și fost coleg de liceu - poetul „gîndirist” Vasile Voiculescu - îl va populariza pe 2 ianuarie 1932 prin intermediul unei emoționante conferințe radiofonice (pe atunci, autorul era director al emisiunilor literare la Radio; textul va fi publicat de Ion Apetroaie în Ateneu, X, nr. 10, octombrie 1973, și conține observații relevante: apropieri de Mark Twain și Alfred Jarry, amintiri despre colegul „căpetenie, îndreptător”, „muzician”, „drăcos pînă la geniu”, „chinuit de probleme metafizice” și „de un umor rece, cerebral, mai greu de sesizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lăsă la vale înspre apă, dispărând în întunericul plin de arbori. Căci totuși sunt mulți arbori în orașul nostru încâlcit, oțetari, salcâmi, plopi, castani, sălcii, tei. Kerch are de vizitat două bănci, facilitatea ultramodernă de îmbuteliere a produselor Coca Cola, Ateneul Român, Muzeul Țăranului și fosta IMGB prefăcută în bază atomică. Dimineața, la prânz și seara mănâncă și bea la supeuri oficiale împreună cu ceilalți membri ai delegației, translatori, oameni politici, experți contabili, secretari și subsecretari, directori, președinți, vice-președinți, atașați comerciali și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
lui scrisesem o nuvelă de rahat și-mi pusesem o cravată în geantă. Nu aveam garanția că aceste lucruri vor ajunge, dar îmi cunoșteam fosta prietenă, știam ce sfori trebuie să trag. Ultima oară o văzusem în primăvară, în parcul Ateneului, citind Bruckner pe o bancă, iar potențialele mele comentarii au fost descurajate imediat după „Bună” - n-am mai apucat să zic nimic. „Nu te uita așa că citesc Bruckner, mi-a dat-o cineva, nu-mi place neapărat, dar degajă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Răsfrângeri reviste ce apar sezonal. A fost susținut și de revistele de profil, dispărute între timp, Orfeu, Orion, Semn. Este publicat adeea în reviste precum Amurg sentimental , Boema, Metafora , Poezia , Viața de pretutindeni , ocazional în alte reviste, precum Agora , Argeș, Ateneu , Helix , Paradox , Plumb , Revista de versuri ș i proză ,Tribuna , Steaua ... Este cunoscut în Arad, Bacău, București, Chișinău, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Târgu -Mureș, dar și în Bolintin Vale, Cugir, Gherla, Hârșova, Piatra Neamț, Târgu Jiu etc. Tulcea, prin Gh. Șeitan și
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
Panteonului înainte de a fi dispersat de poliție. În românia explodară dezbaterile publice-maraton pe această temă, unele spontane, în diverse locuri publice (de exemplu în Piața amzei, la București), dar altele organizate de ministerul Culturii și găzduite în diverse spații : teatre, ateneul român, berăria Gambrinus, Universitate... De ce, de ce, de ce nimeni nu ne observă de mai bine de 25 de ani, ba chiar de 50 de ani, ba chiar de 75 de ani, ba chiar de o sută de ani ? De ce românia nu
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
numai cîteva dintre întrebările care reveneau ca niște comete, în mod obsesional, în cadrul acestor discuții nesfîrșite. Uneori ele durau zile și nopți întregi, oamenii începură să vină la ele echipați pentru a-și petrece noaptea la fața locului (în clădirea ateneului sau la teatrul național). Fiecare cetățean avea dreptul să ia cuvîntul, dar la un moment dat durata fiecărei intervenții fu redusă la maximum zece minute, întrucît debitul verbal al unora devenise insuportabil. De ce suntem noi, românii, atît de complexați din
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
opusă pe Otilia. Mergea grăbită în direcția Ministerului de Finanțe. O bănuială se ivi pe dată în mintea tînărului: Otilia se duce la Pascalopol. O ispită, mai tare decât el, îl îndemnă s-o urmărească. Otilia înainta mereu, trecând de Ateneu, apropiindu-se de Biserica Albă și traversând chiar pe partea casei lui Pascalopol. Dar nu se opri în nici un fel, nici nu privi măcar spre casă, ci cu același pas merse mai departe și intră în magazinul unei modiste. Felix
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
limbii ebraice, C.D.E. a cultivat diversele forme de cultură idiș - considerată... „limbă progresistă”. În acest sens, statul a luat În seama sa organizarea a două teatre evreiești, la xe "București"București și xe "Iași"Iași, s-au constituit biblioteci și atenee populare În limba idiș. După naționalizarea școlilor evreiești, s-au organizat un număr de clase În care se Învăța limba idiș, „ca limbă străină”. De asemenea, C.D.E. a patronat editarea unor lucrări În idiș. Sigur că toate creațiile literare erau
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
limbă - și socialistă În conținut. Datorită acestui fapt sunt editate În idiș lucrări de propagandă comunistă sau antisionistă etc. Păstrând cumpăna dreaptă, nu se pot minimaliza sau ascunde și anumite efecte pozitive ale activității culturale a C.D.E. Se creează biblioteci, atenee populare, se organizează documentații În legătură cu marii scriitori evrei. Un rol important i-a revenit organizației I.K.U.F. (Idische Kultur und Folklor), ce trebuia să cultive culturaidiș. b) Activitatea de restratificare. Comitetul Democratic Evreiesc a patronat activitatea de reorientare profesională
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
celui care ar fi dezmințit astfel „o revoluție pe care [a] făcut-o cu toate arterele explodînd sîngele”, căutînd - scria ironic Gheorghe Dinu - să se Înscrie membru În societatea producătorilor de mere, cu drept de vot și bust În grădina Ateneului” și tipărindu-și versurile „la o editură ghiftuită și mercenară”. Același tovarăș de grupare recenza și volumul recent apărut, sub titlul, nu mai puțin ironic, „Incantații”. Poeme de Ion Pillat și Ilarie Voronca, plîngîndu-l pe „cavalerul care și-a pierdut
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
nevoită să poarte în revista Contemporanul o dură polemică împotriva conservatorului Titu Maiorescuxe "„Maiorescu,Titu", o personalitate deosebită a culturii române, dar foarte legat de o paradigmă retrogradă în privința femeilor și occidentalizării. A devenit celebră conferința susținută de către acesta la Ateneul Român în 18825, „Darvinismul și progresul social”, în cadrul căreia el acredita, pe urma altui misogin francez 6, că nu poate fi încredințată „soarta popoarelor pe mâna unor ființe a căror capacitate craniană este cu 10% mai mică” (femeile - n. M.M.
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
a căror capacitate craniană este cu 10% mai mică” (femeile - n. M.M.). „Abia ajung creierii cei mai dezvoltați pentru a conduce o națiune pe calea progresului și prosperității materiale”, prin urmare ideea emanicipării femeilor „e cam precipitată și... nerealizabilă”. Evident, Ateneul Român nu a mai găzduit și conferințele în replică ale feministelor românce în general, ale Sofiei Nădejdexe "„Nădejde,Sofia" în particular. Pe scurt, ea demonstrează utilizând argumentele biologiei, anatomiei și antropologiei, că raportat la greutatea corpuluixe "„corp", creierul femeilor întrece
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
însă nu eram limbut. În reuniunile restrânse eram mai degrabă taciturn, sfios la vorbă. Ca student ascultam admirativ pe vorbitori la întruniri, aveam sentimentul că n-aș putea deschide gura în fața unei mulțimi. Ei bine, cu prilejul unei comemorări la Ateneu am fost invitat să vorbesc, pe ne-pregătite. Sala era ticsită, acolo pe tribună am simțit o liniște nemaipomenită, un sentiment de dominație și am vorbit improvizat, mult și cu căldură. Am fost răsplătit cu o furtună de aplauze. Acesta
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ca un act coerent/unitar (de la utilizarea materialelor, achiziția lor, la realizarea lucrărilor ce devin produse, organizarea expozițiilor - promovarea produselor, a școlii și a rezultatelor obținute de ATO) asumarea responsabilității finalizării unor produse de calitate V. PARTENERI ÎN DEMERSUL INTEGRĂRII ATENEUL TĂTĂRAȘI CASA DE CULTURĂ „MIHAI URSACHI” BIBLIOTECA „GHEORGHE ASACHI” ASOCIAȚIA ALTERNATIVE SOCIALE PALATUL COPIILOR IAȘI LICEUL TEORETIC „VASILE ALECSANDRI” LICEUL NICOLINA ȘCOALA GEORGE COȘBUC ȘCOALA B. P. HASDEU ȘCOALA MIHAI CODREANU VI. IMPACT CONSECINȚE POZITIVE LA NIVELUL GRUPULUI: ameliorarea comportamentului
A.T.O. ALTERNATIVĂ EFICIENTĂ ÎN PROCESUL INTEGRĂRII SOCIO-ROFESIONALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Sorin-Gabriel DĂNILĂ, Simona ORGHICI-CRĂCIUN, Laura (POPA) NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2120]
-
ultimă oră din "lumea noastră". Printre care: în urmă cu o lună, Colegiul "Noua Europă", institutul de excelență pe care îl conduce Andrei, primește vizita fondatorilor nemți și elvețieni. Se întîmplă că, în acele zile, Bașkirov dă un concert la Ateneu. Musafirii lui Pleșu sânt fericiți să fie invitați la concert, iar după concert au ocazia să-l cunoască personal pe Bașkirov, invitat la o petrecere ― cum altfel? ― acasă la Dinescu. Măcar și lucrul acesta este menit să le tulbure bieților
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un fotoliu, le scria cuminte pe un plan preexistent. Mă uitam la ei recunoscător, ca la o echipă de medici care se pregătesc să aducă pe lume un copil. miercuri, 19 iunie Astăzi, la "Forumul Național al Culturii", desfășurat la Ateneu, Președintele nostru, trecând în revistă starea domeniilor culturii, a început cu cartea. Iar cartea, a constatat domnia sa, este făcută de edituri private, adică de societăți comerciale care urmăresc un profit. Treacă-meargă, asta e. Numai că acest profit ― și asta deja
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Mare, doctor Vicol, la Herculane, Santinela - la Costești - Argeș. 34 Alte lucrări ale sale au fost achiziționate: busturile lui Arestia (1911) și Octav Băncilă (1949) de către Ministerul Artelor; busturile lui Alexandru Odobescu (1937) și a lui Petru Poni (1940) de către Ateneul Român. Lucrări ale sculptorului sunt la Muzeul Militar București, Muzeul Aman din Craiova, la Universitatea din Atena și Muzeul Bizantin din Atena. Marele arheolog Atena (1921) și rectorul academiei Belle‐ Arte din Napoli (1922) sunt tot lucrările sale. Deosebit de sculpturi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
naștere primului organ de publicitate în județul Tutova. Despre el se pot afla date suplimentare și din ziarele locale: Tutova, Vocea Tutovei (26 ianuarie 1903), Paloda (23 ianuarie 1903 și l ianuarie 1903). El a fost avocat, vechi membru al Ateneului și al Societății geografice române. Lunga-i activitate parlamentară se poate urmări din tomurile Analelor parlamentare pe toți anii până la 1899. Panaite Ghenciu colaborator la Semănătorul, deputat în mai multe rânduri, profesor de istorie, a fost 14 ani director al
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Tipografiile..." precizează că profesorul de filozofie și de elenă V. Simonov era original din Iași și publicase articole de specialitate și în revista „G.Lazăr" dar și în ziarele „Steaua" și „Vocea Tutovei" de la Bârlad și ținea și conferințe la Ateneul local „Tutova" 4 iulie 1891 și „Paloda" XI 26. * Anuarul Liceului Codreanu pe anul școlar 1923 1924 Director Cezar Ursu, Tipografia C.D. Lupașcu - Bârlad, 1925. În cuvânt înainte, directorul liceului referindu‐se la serbarea școlară din 6 mai 1924, când
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
I. Ghenciu, învățător gr. I; „Precocitatea și întârzierea mintală” - de C. Donose, învățător”Un mare filantrop : Stroe Belloescu” - de profesor Gh. Th. Moroșanu etc. În articolul: „O purificare în literatura română” - conferință ținută în ziua de 9 aprilie 1937 la Ateneul Popular C.F.R., autorul se ridică împotriva pornografiei și semnalează: „Justiția, la rândul ei, a intervenit și ea: doi scribi infecțioși de categoria lui Tudor Arghezi au și fost amendați ieri pentru romanele lor imorale: unul e Bonciu, pe adevăra tul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Vaslui, model de seriozitatea și competență în susținerea manifestărilor socio culturale. CODREANU, Theodor, n.1 aprilie 1945, Sârbi, com. Banca. Liceul la "Mihai Eminescu", Bârlad, Facultatea de Folologie, Iași; colaborează la numeroase publicații, Cronica, Literatură și Artă (Chișinău), România literară, Ateneu, Adevărul literar, etc. Bogată operă tipărită. Eminescu. Dialectica stilului, 1984, Dubla 362 sacrificare a lui Eminescu, 1997, Basarabia sau drama sfâșierii, 2003, ș.a., ș.a. Model de activitate profesională și de critic literar, este recunoscut ca unul dintre cei mai valoroși
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Universității "Al. I. Cuza". Ziarist la Flacăra Iașului, Vremea nouă (unde a fost mai mulți ani redactor șef), Radio Iași și apoi profesor la Liceul Industrial Ștefan Procopiu din Vaslui. A colaborat cu schițe și povestiri la revistele Cronica (Iași), Ateneu (Bacău). A întemeiat și îndrumat revista LYSP a Liceului Industrial. JOMIR, Constantin, 6 februarie 1944, Vaslui (comuna Oltenești:, publicist și eseist. A urmat Liceul "Dimitrie Cantemir" din Breaza, Facultatea de Filologie din Bacău și Facultatea de Ziaristică. A fost profesor
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
1962). A fost peste două decenii redactor la rubricile culturale ale ziarelor Vremea nouă din Vaslui, Scânteia din capitală, Adevărul și revista Ethos a Fundației "Ștefan Bârsănescu". A colaborat cu poeme și epigrame la revistele Convorbiri literare, România literară, Contemporanul, Ateneu, Almanahul literar, Cronica. Tip. Dicționarul personalităților vasluiene (2001) și altele, în colaborare. NOVAC, Gruia, n. 22 noiembrie 1935 în jud. Soroca. Școală normală, absolvent al Facultății de Filologie Iași, profesor Gheorghe Roșca Codreanu, publică la Flacăra Iași, Vremea nouă, Gazeta
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]