1,626 matches
-
de distanța anterioară cu plus 15 cm (primul pas la 50 cm, al doilea pas la 65 cm, al treilea pas la 80cm,.... al zecelea pas la 185 cm ). Exercițiul începe mai întâi cu marcarea a 5-6 semne în care atletul este obligat să pășească peste primul semn cu piciorul poziționat pe primul blocstart. Următoarele contacte cu solul se vor realiza pe semnele de control marcate. Cu cât experiența crește, se pot suplimenta numărul de semne pentru acest exercițiu. Chiar dacă, mai
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
pașilor este prea mare contactul cu solul este prelungit prin creșterea fazei de amortizare, iar, dacă frecvența mișcărilor este prea mare, atunci faza de zbor se scurtează și implicit lungimea fuleului. Lungimea fuleului și frecvența mișcărilor sunt elemente specifice fiecărui atlet în parte. Valoarea performanței depinde în mare măsură de acest raport, dintre frecvența și lungimea pașilor. În tabelul de mai jos exemplificăm acest lucru reieșit dintr-un studiu realizat de Loren Seagrave pe sprinterii italieni. Așa cum se observă din tabel
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
într-o alergare normală; se calculează lungime pașilor prin împărțirea distanței parcurse la numărul de pași. După o pauză, care să asigure o revenire completă a organismului, se înregistrează din nou timpul și numărul de pași, însă în această înregistrare, atletul va alerga cu pași mai scurți (și deci mai rapizi) decât în prima alergare. După altă pauză se parcurge din nou aceeași distanță, dar cu un pas mai lung de alergare și se înregistrează timpul și numărul de pași. Această
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
folosit, în procesul de antrenament atât alergările cu pași mai mici de alergare și deci cu viteză mai mare, cât și alergările cu pași mai mari dar cu viteză mai mică și au obținut rezultate competiționale foarte bune. În timpul antrenamentelor, atleții execută fie alergări pe distanțe egale cu distanța de probă, cu pași scurți și rapizi, fie alergări cu pasul ce se mărește progresiv până la normal ceea ce duce la creșterea vitezei, fie alergări cu pași mai lungi decât pașii normali de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
sprint. Mijloacele folosite în această direcție se combină în cadrul antrenamentului cu cele folosite pentru creșterea lungimii și frecvenței pasului. Din grupa acestor mijloace subliniem: sărituri cu îngreuiere (saci cu nisip, centuri, bară de halteră), sărituri verticale peste obstacole în care atletul tinde să sară cât mai sus, alergări sărite, rapide, alergări rapide cu centurii cu greutății, cu corzi elastice, toate aceste executate cu viteză maximă, un timp cât mai lung. În ceea ce privește efectele diferitelor exerciții folosite în procesul de antrenament, putem sublinia
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
plasează cât mai departe de extremități. După prima serie de efort de rezistență se ia o pauză de refacere completă de 5 - 8', după care se mai poate executa o serie sau două; - aplicarea unei forțe de sens opus, în spatele atletului (contragreutate sau hamul elastic, roata cu greutate mică) sau în fața atletului (pantă, rezistența unui partener așezat în față, vânt din față, alergare în apă) dezvoltă rezistența de sprint; - alergările în pantă pe distanțe mai lungi 80 - 120 m și alergările
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de rezistență se ia o pauză de refacere completă de 5 - 8', după care se mai poate executa o serie sau două; - aplicarea unei forțe de sens opus, în spatele atletului (contragreutate sau hamul elastic, roata cu greutate mică) sau în fața atletului (pantă, rezistența unui partener așezat în față, vânt din față, alergare în apă) dezvoltă rezistența de sprint; - alergările în pantă pe distanțe mai lungi 80 - 120 m și alergările pe plat de 400 - 600 m contribuie la dezvoltarea rezistenței speciale
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
concretă a sprinterului. În trecerea de la o etapă la alta se folosesc perioade scurte de refacere de 2-3 zile. Acestea nu trebuie să fie mai mari de 4 zile. Durata pauzei depinde în principal de posibilitățile de revenire ale fiecărui atlet în parte, dar și de ceea ce se urmărește să se realizeze în fiecare antrenament. Astfel, atunci când în antrenament se urmărește dezvoltarea vitezei maxime și se folosesc tempouri de cursă și suntem aproape de săptămâna competițională, pauzele de revenire sunt mai lungi
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
cu viteză, forță, putere, adaptare cardio-respiratorie, controlul mișcărilor corpului și segmentelor acestuia precum și învățarea și stăpânirea deprinderilor. Prima acțiune, primul pas pentru creșterea vitezei constă în evaluarea cu acuratețe, a capacităților privind 5 teste foarte importante pentru evaluarea posibilităților disponibilităților atleților: • alergarea de viteză (sprint) pe 120 m; • forța picioarelor; • forța de flexie - extensie (cvadricepși / poplitee); • lungimea pasului; • alergarea lansată de viteză (sprint) pe 40 m. Cu cât această evaluare va fi mai precisă, cu atât “modelul în 7 pași” va
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de scăderea presiunii arteriale, efectul cardioacelerator simpatic este mascat de bradicardia reflexă mediată vagal. Tahicardia inspiratorie se produce prin inhibarea ariei cardioinhibitorii de către aferențe de la nivel pulmonar și prin iradierea impulsurilor de la nivelul centrilor respiratori, cu activarea descărcărilor simpatice. Bradicardia atleților se bazează pe inhibiția vagală a nodului sinoatrial. Glicozidele digitalice cardiotonice cresc contractilitatea miocardului prin inhibarea pompei de sodiu. Sodiul nu se acumulează în celulă, deoarece poate fi eliminat de către antiportul Na/Ca funcținând în mod invers, fapt ce duce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ale adrenalinei cu 50% din puterea maximală aerobă, exact în momentul în care începe creșterea lactatului. Corelația dintre cele două puncte de reper se dovedește a fi excelentă, mai bună decât cea obținută între pragul lactic și pragul ventilator. În timp ce atleții practică acest test și nu pe o bicicletă ergometrică și pe un covor rulant cele două praguri se deplasează în același sens. Se observă că la atleții cu o scădere a rezervei de glicogen muscular, pragul lactic se deplasează odată cu
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
excelentă, mai bună decât cea obținută între pragul lactic și pragul ventilator. În timp ce atleții practică acest test și nu pe o bicicletă ergometrică și pe un covor rulant cele două praguri se deplasează în același sens. Se observă că la atleții cu o scădere a rezervei de glicogen muscular, pragul lactic se deplasează odată cu creșterea încărcăturii. În aceste condiții creșterea adrenalinemiei începe de asemeni odată cu creșterea încărcăturilor, iar corelația între cele două puncte de inflexiune (de reper) rămâne excelentă. Aceste rezultate
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
al Islamismului, salvând Europa creștină - în clipa când ea lucra de zor la plămădirea civilizației moderne" (Constantinescu, 1928, p. 120). Contribuția românilor la războiul sfânt împotriva islamului nu s-a rezumat doar la o postură defensivă. Campioni ai cauzei creștinătății, atleți ai lui Crist, românii au încercat și să mântuiască Europa pe infideli. Pe lângă faptul că este prezentat ca un unificator al românității ("el spera să apuce Maramureșul întreg, leagănul domniei moldovene, și să ajungă chiar Voevod al Transilvaniei"), Petru Rareș
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
plătiți prea bine. Poate că așa este, dar părerile lor nu-l ajută pe antrenor să-și formeze o echipă de succes. Behavioriștii ar vrea să știe exact ce măsuri poate lua antrenorul pentru a genera performanțe uimitoare din partea acestor atleți, în ciuda modului în care sunt plătiți! 5. Nu se poate conta pe faptul că bunul-simț va da naștere unor rezultate consecvente; aplicarea cunoașterii științifice conduce la aceleași rezultate de fiecare dată. Acesta este cel mai convingător motiv pentru ca persoanele implicate
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
dorit. Trebuie numai să priviți un jucător de baschet care are o lovitură liberă, un jucător de golf în timp ce își potrivește crosa sau un jucător de baseball în timp ce anticipează serviciul. Veți observa o gamă foarte largă de comportamente despre care atleții cred că sunt esențiale pentru performanța de vârf, dar în realitate nu adaugă nimic probabilității lor de succes. Unii jucători de baseball aruncă în aer mingea de câteva ori înainte de o lovitură liberă; alții nu o aruncă deloc. Karl Malone
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
nerăbdător să îmi văd dependența răspândindu-se printre alții. Mi-am dobândit cunoștințele crude ale limitelor fizice și beneficiilor de pe urma exercițiilor în primul rând datorită proceselor combaterii propriei mele condiții fizice proaste și apoi adaptării antrenamentului meu personal pentru beneficiile atleților tineri care erau interesați să se antreneze cu mine. A început când aveam 27 de ani, în 1944. Eram un jucător de fotbal pe timp de iarnă și un înotător atlet care, la fel ca majoritatea oamenilor din Noua Zeelandă, nu
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
proaste și apoi adaptării antrenamentului meu personal pentru beneficiile atleților tineri care erau interesați să se antreneze cu mine. A început când aveam 27 de ani, în 1944. Eram un jucător de fotbal pe timp de iarnă și un înotător atlet care, la fel ca majoritatea oamenilor din Noua Zeelandă, nu s-a antrenat cu vreun scop anume pentru că aveam impresia că eram destul de în formă că să particip la o competiție sportivă. Într-o zi, un prieten care era un alergător
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
au fost diminuate. Conform altor surse 8, ideea de jogging ca activitate organizată a apărut ca urmare a unui articol din pagina de sport a ziarului New Zeeland Herold (feb.1962), unde se susținea faptul că un grup de foști atleți de performanță (posibil antrenați de Lydiard) și câțiva 8 practicanți ai fitness-ului se întâlneau o dată pe săptămână pentru a alerga în scopul socializării și întreținerii condiției fizice. Analizând opinia personală a „părintelui” joggingului (așa cum este cunoscut A.L.Lydiard
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
minute). Oferim în continuare câteva date referitoare la cei mai cunoscuți (și „recunoscuți” de literatura de specialitate) doi membrii fondatori ai conceptului de jogging: Arthur Leslie Lydiard (fig.nr. 8, 9 și 10) 6 iulie 1917 - 11 decembrie 2004, Noua Zeelandă; atlet de performanță, a fost declarat ca unul dintre cei mai mari antrenori de atletism ai lumii; metodele sale de antrenament (în special în probele de alergări de rezistență) au devenit printre cele mai utilizate metode în pregătirea probelor de rezistență
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
1976; la 61 de ani a alergat distanța maratonului (42,195 km) în 2 ore 58 minute și 58 secunde. în perioada cât a colaborat cu Federația de Atletism a Finlandei și-a pus amprenta asupra conceptului de pregătire al atleților din această țară; a antrenat și în Mexic și Venezuela, însă Lydiard a fost forțat să părăsească ambele țări, din cauza a ceea ce el a perceput ca o lipsă de sprijin pentru eforturile sale de „coaching” și nevoile de sportivilor de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
a fost forțat să părăsească ambele țări, din cauza a ceea ce el a perceput ca o lipsă de sprijin pentru eforturile sale de „coaching” și nevoile de sportivilor de acolo; a fost cunoscut și pentru priceperea lui de a atinge, cu atleții antrenați, forma sportivă exact la competițiile de valoare, lucru destul de greu de realizat și astăzi, cu toată informația existentă; de asemenea, era apreciat pentru ușurința cu care comunica cu sportivii săi, pentru ușurința cu care îi motiva; principii de antrenament
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
de atletism și cofondator al holdingului Nike Inc. (considerată astăzi cea mai mare firmă de echipament sportiv din lume); înainte să predea exerciții specifice atletismului, a fost antrenor de fotbal american; a pregătit din punct de vedere sportiv 31 de atleți olimpici ai lotului SUA, 12 recordmani naționali, 24 de campioni NCAA și 16 atleți care au alergat sub 4 minute pe 1 milă (1,609 km); în cariera sa de 24 de ani ca antrenor de atletism, echipa sa de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
de echipament sportiv din lume); înainte să predea exerciții specifice atletismului, a fost antrenor de fotbal american; a pregătit din punct de vedere sportiv 31 de atleți olimpici ai lotului SUA, 12 recordmani naționali, 24 de campioni NCAA și 16 atleți care au alergat sub 4 minute pe 1 milă (1,609 km); în cariera sa de 24 de ani ca antrenor de atletism, echipa sa de atleți de la Universitatea din Oregon (SUA) a fost una dintre cele mai cotate și
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
olimpici ai lotului SUA, 12 recordmani naționali, 24 de campioni NCAA și 16 atleți care au alergat sub 4 minute pe 1 milă (1,609 km); în cariera sa de 24 de ani ca antrenor de atletism, echipa sa de atleți de la Universitatea din Oregon (SUA) a fost una dintre cele mai cotate și apreciate echipe, terminând în top 10 al S.U.A. de 16 ori; în cariera sa, a fost cooptat ca antrenor în echipele de atletism ale SUA, Canadei, Norvegiei
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
și mai mult pentru cele sportive, de loisir (în special, alergările). - Jogging fără încălțăminte Am putea spune că din punct de vedere al activităților sportive, curentul de opinie favorabil efectuării desculțe a deplasărilor a avut, ca reper istoric, cursa faimosului atlet Abebe Bikila (fig.nr.142-143), care a obținut titlul de campion olimpic, după ce a alergat desculț la în proba de maraton, la Jocurile Olimpice de la Roma (1960), stabilind și un nou record mondial și devenind primul campion olimpic al unei țări
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]