14,715 matches
-
urmare, singura atitudine pozitivă pe care o poate adopta un pedagog este aceea de a exploata sau valorifica critic aceste surse de comunicare în scopul îmbogățirii experienței cognitive, afective și comportamentale a elevului. Integrarea organică în învățământ a mijloacelor tehnice audiovizuale apare deci ca o necesitate firească ce reflectă o tendință generală pornită din interiorul învățământului contemporan, aceea de a materializa sub toate componentele sale progresul multilateral al vieții sociale, economice și culturale din zilele noastre. În accepțiunea unui învățământ modern
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
ca o necesitate firească ce reflectă o tendință generală pornită din interiorul învățământului contemporan, aceea de a materializa sub toate componentele sale progresul multilateral al vieții sociale, economice și culturale din zilele noastre. În accepțiunea unui învățământ modern, mijloacele tehnice audiovizuale devin, din auxiliare, o parte integrantă și indispensabilă a procesului educativ. Funcțiile didactice în procesul educativ Un alt aspect foarte important ce se impune a fi discutat este acela al funcțiilor mijloacelor tehnice audiovizuale în procesul educativ. Conform celor mai mulți specialiști
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
accepțiunea unui învățământ modern, mijloacele tehnice audiovizuale devin, din auxiliare, o parte integrantă și indispensabilă a procesului educativ. Funcțiile didactice în procesul educativ Un alt aspect foarte important ce se impune a fi discutat este acela al funcțiilor mijloacelor tehnice audiovizuale în procesul educativ. Conform celor mai mulți specialiști, aceste funcții sunt: a) de ilustrare (demonstrare a lecțiilor predate); b) de comunicare (transmitere) de noi cunoștințe; c) de motivație a învățării; d) formativ-educativă; e) de evaluare a progreselor învățării; f) de substituire (logistică
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
cunoștințe; c) de motivație a învățării; d) formativ-educativă; e) de evaluare a progreselor învățării; f) de substituire (logistică) a învățământului tradițional. Atitudinea corectă a cadrului didactic poate fi, prin urmare, aceea de exploatare inteligentă a avantajelor indubitabile ale mijloacelor tehnice audiovizuale, învățând elevii să „descifreze semnificațiile secrete din spatele sensurilor aparente, să ajungă, impulsionați de puterea de sugestie a imaginilor, la reflecții abstracte și subtile”. Acestea fiind spuse, introducerea mijloacelor tehnice audiovizuale în procesul de învățământ apare ca fiind mai mult decât
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
aceea de exploatare inteligentă a avantajelor indubitabile ale mijloacelor tehnice audiovizuale, învățând elevii să „descifreze semnificațiile secrete din spatele sensurilor aparente, să ajungă, impulsionați de puterea de sugestie a imaginilor, la reflecții abstracte și subtile”. Acestea fiind spuse, introducerea mijloacelor tehnice audiovizuale în procesul de învățământ apare ca fiind mai mult decât „un rău necesar”, dovedindu-se un fenomen ale cărui consecințe pozitive (în cazul folosirii lor cu măsură) sunt mult mai multe și mai profunde decât cele negative (Iucu, 2006). 5
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
și, îndeosebi, problema graniței dintre artă și non-artă, ca și „situațiile estetice extra-artistice” (artizanatul, vestimentația, designul). SCRIERI: Problema categoriilor estetice, București, 1968; Frumosul și valoarea estetică, București, 1968; Ce se va întâmpla mâine?, București, 1972; Artă și speranță, București, 1974; Audiovizual și diaporama (în colaborare), coordonator Eugen Iarovici, București, 1983; Frumosul dincolo de artă, București, 1988. Repere bibliografice: Marian Popa, Gh. Achiței, „Ce se va întâmpla mâine?”, AFT, 1973, 8; Victor Ernest Mașek, „Ce se va întâmpla mâine?”, „Revista de filosofie”, 1973
ACHIŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285152_a_286481]
-
cadrelor didactice din Învățământul preuniversitar care se pregătesc pentru obținerea unor grade didactice. De asemenea, lucrarea va fi utilă jurnaliștilor, editorilor, redactorilor de carte din edituri, organizatorilor de manifestări științifice etc. Fie că lucrează În presa scrisă sau În cea audiovizuală, jurnalistul nu face numai anchete, reportaje sau interviuri, ci „produce” și pagini sau emisiuni documentare despre diverse idei, evenimente sau obiective istorice. În asemenea situații, jurnalistul trebuie să adopte ipostaza omului de știință, adică să fie obiectiv, riguros și bine
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
bruști nu le provoacă nici o clipire, după cum nici zgomotele bruște nu le produc vreo tresărire. Tablouri clinice similare au putut fi notate și la copiii români abandonați și instituționalizați, examinați de Ionescu și Jourdan-Ionescu în 1990 (imagini prezentate în documentul audiovizual „Copiii de la Vidra”, 1992). Fraiberg (1982) aduce noi argumente în favoarea existenței acestei a doua componente. Autoarea studiază doisprezece sugari neglijați sau abuzați de mamele lor și prezentând tulburări de dezvoltare emoțională. Înregistrările video arată reacțiile copiilor după o scurtă perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
interactivitatea. În literatura de specialitate, multimedia este considerat un concept aflat la intersecția mai multor domenii, ea combinând cele trei mari inovații ale secolului: calculatorul electronic, telecomunicațiile și tehnica audiovizualului. În anii ’70, multimedia era doar un cuvânt care însemna audiovizual, în prezent ea devenind o tehnologie care a revoluționat domeniul calculatoarelor. Calculatorul a trecut progresiv, de la rolul său de mijloc de prelucrare a textelor, la cel de prelucrare a diverselor și complexelor date, precum imagini video, fotografii sau sunete. Calculatorul
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
direct. Obligatoriu se începe cu faptul și se continuă după schema piramidei inversate (de la informația de bază spre elementele de decor și micile precizări), avansând spre consecințe: unde?, cum?, de ce?. Această schemă suportă multe schimbări. Ne gândim la știrile din audiovizual, care încep cu o concluzie sau un rezumat. Ne gândim la presa de scandal, care introduce în știre elemente de comentariu și o mulțime de adjective menite să sporească participarea emoțională a cititorului: atroce, macabru, incendiar, cumplit, inimaginabil etc. În
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ce?, unde?), ajungând în final la detalii și precizări neesențiale (cum?, de ce?). Prin urmare, un ziar serios nu va începe știrea cu numărul de morți, ci cu ceea ce s-a întâmplat (accidentul, spre exemplu). Nu același lucru este valabil în audiovizual și în presa populară, unde prioritar este faptul divers - tip de știre care încalcă multe dintre regulile gazetăriei sobre (credibilitate, piramida inversată etc.). În faptul divers, putem începe cu o concluzie sau cu descrierea întâmplării (cum s-a petrecut?), narativizând
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mare reportaj, feature, reportaj social, sportiv etc. Definiție Ca orice alt gen, reportajul nu se lasă ușor cuprins într-o definiție. Unii îl numesc mult prea vag: felie de viață. Alții îl asociază oricărei mărturii de la fața locului, așa cum face audiovizualul francez, când numește orice știre transmisă de un corespondent reportaj semnat de... În DEX, definiția este destul de corectă, subliniind documentarea directă, la sursă: Specie publicistică, apelând la modalități literare de expresie, care informează asupra unei situații, evenimente de interes general
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Nu sunt futurolog și cu atât mai puțin profet. Pentru mine viitorul este un zid transparent și incasabil. Întrezăresc ceva, nu văd. Remarc și cad pe gânduri. Observ tendințe: presa centrală pare tot mai vetustă, incapabilă să țină ritmul cu audiovizualul. Crește în schimb ponderea presei regionale și locale, așa cum crește ca importanță presa specializată: feminină, tematică, de tip magazin. Nu peste mult timp, presa on-line va căpăta dimensiuni inimaginabile, dezvoltând un alt tip de scriitură jurnalistică, o altă etică și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mai avea nevoie de actori. Singura grijă a regizorului va fi să închirieze vocea și chipul actorului. Restul (mișcarea, acțiunea, decorul) va fi făcut de către tehnicieni. Este oare o nebunie să ne gândim că presa (de la cea scrisă, la cea audiovizuală) va avea aceeași soartă? Că fiecare om va concepe și va edita propriul ziar, propriul program de știri, împrumutând numele și stilul unor analiști politici celebri? Deja primul pas a fost făcut de televiziunea prin cablu - programe specializate tematic, pe
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
generalizată și de comunicare masivă a dat naștere unei iconosfere artificiale, omniprezente și vexatorie. Publicitate fixă sau animată, imagine televizată, imagini numerice de computer se amestecă strâns și constant în mediul natural și ne fac să trăim într-un univers audiovizual care înlocuiește progresiv lumea vieții. Pe de o parte, prin numărul lor, prin succesiunea lor amețitoare, prin viteza de defilare, imaginile creează un flux care blochează percepția sau care produce chiar efecte subliminale amenințătoare pentru libertatea subiectului. În loc să fie considerată
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
universități, instituții culturale etc.) creează alte oportunități în gestionarea timpului (personal, instituțional, social) și a spațiului (privat, comunitar, social), o mai mare autonomie în raporturile dintre subiect și lumea valorilor cunoașterii. Unii autori (Castegnau, 2005) fac o distincție între cultura audiovizuală, deja clasică, și cultura de tip internet, de ultimă oră. În cadrul culturii audiovizuale, ce corespunde unei rețele stelare (unul se adresează către toți), emitentul (profesorul) impune constrângerile tematice și orare la consumatorii receptori. Cel ce are puterea (formală, instituțională) emite
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și a spațiului (privat, comunitar, social), o mai mare autonomie în raporturile dintre subiect și lumea valorilor cunoașterii. Unii autori (Castegnau, 2005) fac o distincție între cultura audiovizuală, deja clasică, și cultura de tip internet, de ultimă oră. În cadrul culturii audiovizuale, ce corespunde unei rețele stelare (unul se adresează către toți), emitentul (profesorul) impune constrângerile tematice și orare la consumatorii receptori. Cel ce are puterea (formală, instituțională) emite mesaje, ceilalți le primesc. Această schemă, pe care se bazează învățământul la distanță
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cadru didactic trebuie să aibă acces la un mediu digital mobilat cu instrumente utile, de la cele cu caracter administrativ la cele de ordin curricular (vezi Archambault, 2004). Ce instrumente ar putea fi astfel accesate? Dicționare, enciclopedii, situri didactice specializate, arhive audiovizuale, baze de date în domeniu, ordonanțe sau reglementări ale agențiilor sau entităților administrative de profil, producții didactice ale colegilor etc. Interfețele simple vor facilita contactele dintre profesioniștii domeniului, indiferent unde s-ar situa pe mapamond. Spațiile de tip cyber vor
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
trimis prin fax. A doua etapă este generată de cuplajul dintre scris și computer, care a condus la publicațiile asistate de ordinator (PAO), iar din convergența scrisului, computerului și telefonului a luat naștere telematica. A treia etapa, mai sofisticată, adaugă audiovizualul „în flux”, iar prin interacțiunile dintre cele patru entități se generează universul actual unimedia. Este de presupus că gama instrumentelor subsumate acestei tehnologii se va extinde, noi ipostaze survenind de la o zi la alta. Important este faptul că acestea comportă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
contextualizată, înrădăcinată în realitate 5. Cooperare, colaborare, co/elaborare 4. Autonomie și investiție a educatului 3. Feedback îmbogățit 2. Individualizare 1. Acces (timp-spațiu) Obiective Activități Resurse Evaluare Scris Telefon Fax Scris Calculator Telefon Fax PAO Telematic Fax PAO Telematica Scris Audiovizual „în flux” Funcționalitatea schimburilor multi-utilizatori Sincron Informare Comunicare Chat Telefonie Luarea la cunoștință Tablă albă Jocuri în rețea Priza de control Videoconferință Știri Transfer de fișiere Pagini Web statice Forumuri Mesagerie Streaming “on-line” Pagini Web adaptative Asincron Fonctionalități monoutilizatori Student
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sens demonstrația provoacă o percepție activ-concret-senzorială, inductivă. Esența demonstrării constă în aceea că face posibilă conlucrarea celor două sisteme de semnalizare: a imaginilor și a cuvintelor în această situație, rolul principal revenind imaginilor. Din toate formele de demonstrație posibilă demonstrația audiovizuală asigură și fixare mai bună în memorie a noilor cunoștințe, atestată de faptul că omul reține 30% din ceea ce vede și 20% din ceea ce ascultă iar în condițiile asocierii văzului și auzului, păstrează în proporție de 65% din informațiile ce
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
ambelor simțuri. În acest context am elaborat un program realizat în sistemul de operare Matlab, program care reprezintă o modalitate de evaluare a cunoștințelor copiilor de 10-12 ani în ceea ce privește însușirea tehnicii alergării de garduri. După Henry Wallon, imaginile sau mesajele audiovizuale, au posibilitatea să înlesnească pătrunderea în miezul lucrurilor tocmai datorită puterii lor de decantare, prelucrare și simplificare inteligibilă a datelor senzoriale și prin aceasta, de „structurare” a realității. Utilizarea unui model este, însă, în esență o materializare a activității mintale
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
câștig al umanității ce trebuie transmis prin educație, și-a lărgit foarte mult semnificația și, în plus, și-a schimbat accentele, de la cultura de tip academic spre cea de tip funcțional, de la cultura scrisă spre cea de tip oral și audiovizual, de la predominanța monoculturalității spre deschiderea interculturală etc. Conceptul de învățare a căpătat noi semnificații și datorită preocupărilor unor organizații internaționale, care, prin proiectele și activitățile derulate, au propus unele documente de referință în acest sens. Astfel, putem aminti raportul pentru
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
SA, două proiecte: primul a constituit o premieră în țara noastră prin tema și metodologia de studiu având ca obiect „Evaluarea reprezentării violenței în programele de televiziune” (2004, iulie și noiembrie), iar al doilea, „Analiza comportamentului de consum de programe audiovizuale ale elevilor” (7-10 ani, 11-14 ani și 15-18 ani, în iulie și noiembrie 2005). Cele două proiecte - diferite ca temă și ca metodologie - sunt complementare și integrate într-un program unitar de cercetare vizând evaluarea modului în care televiziunea restructurează
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
vizând evaluarea modului în care televiziunea restructurează tripticul marilor agenți ai socializării: școala, familia și mass-media. Liantul ideatic al celor două proiecte - unul având ca obiect evaluarea conținuturilor violente ale programelor de televiziune, iar celălalt analiza audienței și receptării programelor audiovizuale și impactul acestora asupra modelelor culturale ale elevilor - îl constituie înțelesul unui fenomen istoric inedit: copiii și adolescenții devin și la noi prima generație care, fizic și simbolic, „crește cu televizorul”, care s-a instalat deja ca membru central al
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]