4,874 matches
-
de fapt? 3. Expozițiile ATC (Artis Trading Cards) sunt concepute de noi, cu ”scop” pedagogic. Asta deoarece noi am adaptat acest curent, din arta contemporană internațională, la nivel didactic, iar elevii sunt implicați într-un proces de creație, comunicare și autoevaluare prin intermediul internetului, iar de aici și inițiativa clubului ATC ”Alfa” (deocamdată suntem încă în faza de organizare). 4. Se zvonește prin școală că doriți să intrați în Guiness book cu o colecție de ATC-uri. Cum comentați? 4. În școala
INTERVIU CU PROF.DR.TEODOR HAȘEGAN. In: Apogeul by Diana Băgireanu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1797]
-
și profilul învățământului , cu specificul disciplinei de învățământ și cu nivelul de pregătire al elevilor, se concep și se folosesc după caz, în strânsă legătură cu particularitățile psihologice de vârstă și individuale ale elevilor. Contribuie la realizarea obiectivelor autoinstrucției și autoevaluării. Au un caracter dinamic, fiind deschise înnoirilor și perfecționărilor impuse de progresul științific. Au un caracter sistemic, în sensul că se îmbină, se completează și se influențează reciproc, alcătuind un ansamblu metodologic coerent. Unele metode vizează mai ales activitatea profesorului
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
completare Primăvara se Întorc păsările .......................... Vara copiii merg la.............................. Toamna oamenii culeg........................ Iarna copiii se joaca cu.................. Itemi cu răspuns scurt Exemplu: Scrie câte o Însușire/ caracteristică/ fenomen al naturii pentru fiecare anotimp: PrimavarăVară - Toamnă - Iarnăîn ceea ce privește capacitatea de autoevaluare, aceasta este necesară elevului pentru a-l ajuta să-și compare rezultatele cu standardele propuse inițial. Metodele și tehnicile de autoevaluare cel mai des folosite de noi sunt: *autocorectarea, autonotarea, corectarea reciprocă, notarea reciprocă; * testele de confirmări sau corectări imediate
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Exemplu: Scrie câte o Însușire/ caracteristică/ fenomen al naturii pentru fiecare anotimp: PrimavarăVară - Toamnă - Iarnăîn ceea ce privește capacitatea de autoevaluare, aceasta este necesară elevului pentru a-l ajuta să-și compare rezultatele cu standardele propuse inițial. Metodele și tehnicile de autoevaluare cel mai des folosite de noi sunt: *autocorectarea, autonotarea, corectarea reciprocă, notarea reciprocă; * testele de confirmări sau corectări imediate ale răspunsului. În contextul educației speciale, rezultatul Învățării școlare trebuie privit sub două aspecte: unul informativ, care constă În asimilarea unui
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Safont și M. Léonardis. Scala de atitudini multidimensionale pentru stima de sine E.T.E.S. a fost concepută astfel Încât să permită reflectarea percepției pe care subiectul o are În raport cu sine, la nivelul a cinci subdiviziuni ale stimei de sine: * sinele emoțional (E) autoevaluarea controlului asupra emoțiilor și impulsivității; „un control eficient al afectelor permite o organizare adecavtă a activităților, facilitează planificarea și elaborarea realistă a scopurilor și strategiilor prin care acestea pot fi atinse” (N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis, 1994, p.
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
impulsivității; „un control eficient al afectelor permite o organizare adecavtă a activităților, facilitează planificarea și elaborarea realistă a scopurilor și strategiilor prin care acestea pot fi atinse” (N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis, 1994, p. 309-317) *sinele social (So) autoevaluarea abilităților sociale (capacitate de comunicare și de adaptare În colectiv); * sinele fizic (F) autoaprecierea atributelor fizice (aspect corporal, abilități fizice, sănătate; * sinele școlar (Sc) autopercepția competențelor și performanțelor școlare; *sinele prospectiv (P) autoaprecierea capacității de integrare În lumea adultă, de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
2008, 01 noiembrie intră în vigoare noul stat de organizare al Centrului Militar Zonal Iași; Centrul Militar Județean Vaslui trece din subordinea Centrului Militar Zonal Vrancea în subordinea Centrului Militar Zonal Iași. 2009, 30 ianuarie s-a desfășurat activitatea de autoevaluare a stării Centrului Militar Zonal Iași pentru anul 2008 la care participă șeful Direcției Personal și Mobilizare din Statul Major General, gl.bg.dr. Seserman Dumitru. 2009, 31 ianuarie col. Stanciu C. Marian, comandantul Centrului Militar Zonal Iași se trece
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
26 mai o comisie de la Statul Major General a executat verificarea capacității de reacție imediată și de ridicare a capacității operaționale prin alertă de instrucție la Centrul Militar Zonal Iași, acordând calificativul ,,EXCELENT”. 2009, 23 noiembrie se desfășoară activitatea de autoevaluare a stării Centrului Militar Zonal Iași pentru anul 2009 la care participă șeful Direcției Personal și Mobilizare din Statul Major General, gl.mr.dr. Gabor Gabriel, care a apreciat activitatea personalului din unitate. 2010, 16 februarie - lt.col. Sănduți Gavril încadrează
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
organizat de Statul Major General la care au participat unități militare din garnizoana Iași aparținând sistemului național de apărare. Comisia Statului Major General a apreciat activitatea Centrului Militar Zonal Iași cu calificativul „EXCELENT”. 2010, 7 decembrie se desfășoară activitatea de autoevaluare a stării Centrului Militar Zonal Iași pentru anul 2010. Din partea Statului Major General a participat col. Simescu Viorel, șeful Biroului Coordonare Centre Militare din Direcția Personal și Mobilizare care a făcut aprecieri asupra activității personalului unității. 2011, 27 ianuarie comandantul
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
Zonal Iași a participat la ajutorarea sinistraților aflați în zonele afectate de fenomenele naturale specifice iernii, prin colectarea unei sume de bani din care s-au achiziționat produse alimentare de primă necesitate. 2012, 6 martie - s-a desfășurat ședința de autoevaluare a Centrului Militar Zonal Iași. Din partea Statului Major General a participat locțiitorul șefului Direcției Personal și Mobilizare, comandor doctor Lungulescu Liviu - Marilen, precum și comandanții centrelor militare județene subordonate. Au fost făcute aprecieri asupra activității personalului ce încadrează Centrul Militar Zonal
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
etape ale lecției. Cu mult succes se pot utiliza în tratarea diferențiată a elevilor. MIJLOACE AUDIO VIZUALE Aparatele audio pot fi folosite în însușirea pronunțării corecte a unor sunete, în exerciții de intonare corectă a unor propoziții, în exerciții de autoevaluare sau evaluare a unor segmente de comunicare orală. Ele impun audierea atentă, sesizarea greșelilor, corectarea lor, aprecieri critice. Elevii pot să îndeplinească mai usor unele cerințe dacă au ca sprijin material ilustrativ. III. 3. TRATAREA DIFERENȚIATĂ A ELEVILOR ÎN LECȚIE
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
în centrul procesului educativ; * inițierea elevilor în folosirea și utilizarea metodelor moderne de lucru (lucrul în echipă, abordare interdisciplinară și pluridisciplinară) pentru formarea deprinderilor moral-educative puternice (spirit de inițiativă, deprinderea de a caută și prelucra informația,analiză, sinteză, elaborare, creativitate, autoevaluare); * realizarea unor activități pluridisciplinare, soldate cu implicarea, deopotrivă, a elevilor șicadrelor didactice de diferite specialități; * crearea și întreținerea imaginii școlii prin rolul central jucat de C.D.I. în viața instituției școlare; * asigurarea de șanse egale pentru toți copiii și schimbarea modului
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
referă la rezultatele reale din CPS : concretitudinea; noutatea; utilitatea; completitudinea; sinteza, calitatea stilistică ; difuzarea; alte variabile care influențează aplicarea cu succes a CPS: impactul, vandabilitatea; satisfacția (energie, plăcere); altele. În procesul didactic, acest aspect ține de criteriile de evaluare și autoevaluare a produsului creativității (aspect discutat într-un capitol ulterior). Beneficiile abordării ecologiste sunt: * asigurarea transferului datelor științifice în zona aplicativă; * stimularea dezvoltării ulterioare a CPS, prin aceea că ajută la înțelegerea modului în care anumite aspecte ale CPS (concepte, instrumente
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
impuse. În cazul în care anumite fapte sau acțiuni săvârșite de către persoane responsabile nu aduc neajunsuri decât celor care le-au săvârșit, atunci nu poate fi apelată drept contraargument decât îndatorirea către noi înșine. Se poate vorbi despre autorespect și autoevaluare, acestea însă nu sunt obligatorii din punct de vedere social, politic, economic, intervenția societății pentru a-l aduce pe individ pe calea cea bună nefiind îndreptățită în acest caz. Societatea poate să se dezică de consecințele acțiunii respectivului, să-și
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
de evaluare elaborate de către noi conțin itemi obiectivi și semi-obiectivi. În cazul primei categorii menționate, utilizăm itemi cu alegere multiplă, itemi tip dualitate (adevarat-fals) și itemi tip pereche. Toți itemii sunt însoțiți de suport concret-intuitiv sau ilustrativ. În ceea ce privește capacitatea de autoevaluare, aceasta este necesară elevului pentru a-l ajuta să-și compare rezultatele cu standardele propuse inițial. Metodele și tehnicile de autoevaluare cel mai des folosite de noi sunt: autocorectarea, autonotarea, corectarea reciprocă, notarea reciprocă; testele de confirmări sau corectări imediate
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
tip dualitate (adevarat-fals) și itemi tip pereche. Toți itemii sunt însoțiți de suport concret-intuitiv sau ilustrativ. În ceea ce privește capacitatea de autoevaluare, aceasta este necesară elevului pentru a-l ajuta să-și compare rezultatele cu standardele propuse inițial. Metodele și tehnicile de autoevaluare cel mai des folosite de noi sunt: autocorectarea, autonotarea, corectarea reciprocă, notarea reciprocă; testele de confirmări sau corectări imediate ale răspunsului. În contextul educației speciale, rezultatul învățării școlare trebuie privit sub două aspecte: unul informativ, care constă în asimilarea unui
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
Safont și M. Léonardis. Scală de atitudini multidimensionale pentru stima de sine E.T.E.S. a fost concepută astfel încât să permită reflectarea percepției pe care subiectul o are în raport cu sine, la nivelul a cinci subdiviziuni ale stimei de sine: sinele emoțional (E) - autoevaluarea controlului asupra emoțiilor și impulsivității; „un control eficient al afectelor permite o organizare adecavtă a activităților, facilitează planificarea și elaborarea realistă a scopurilor și strategiilor prin care acestea pot fi atinse” (N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis, 1994, p.
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
impulsivității; „un control eficient al afectelor permite o organizare adecavtă a activităților, facilitează planificarea și elaborarea realistă a scopurilor și strategiilor prin care acestea pot fi atinse” (N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis, 1994, p. 309-317) sinele social (Șo) - autoevaluarea abilităților sociale (capacitate de comunicare și de adaptare în colectiv); sinele fizic (F) - autoaprecierea atributelor fizice (aspect corporal, abilități fizice, sănătate; sinele școlar (Sc) - autopercepția competențelor și performanțelor școlare; sinele prospectiv (P) - autoaprecierea capacității de integrare în lumea adultă, de
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
de învățământ, standarde ocupaționale pentru „Educatoare”, „Învățător/Învățătoare”, „Profesor gimnaziu și liceu”, precum și alte prevederi specifice existente, stabilite prin ordine de ministru, metodologii, instrucțiuni și regulamente. Baza metodologică include procedura de evaluare a cadrelor didactice în conformitate cu prevederile legislației și cuprinde: autoevaluarea colegială, (în catedră), comisie metodică, și evaluarea de către consiliul de administrație. Fișa de evaluare stabilește domeniile de evaluare, criteriile de evaluare, criteriile de performanță și punctajul aferent fiecărui domeniu. În baza principiilor descentralizării, Consiliul de Administrație al unității de învățământ
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
Unitatea de competență se referă la formarea continuă a cadrului didactic. ELEMENTE DE COMPETENȚĂ 1. Identifică nevoile proprii de dezvoltare 2. Dezvoltă cunoștințe proprii 3. Dezvoltă deprinderi proprii CRITERII DE REALIZARE 1.1. Necesarul de autoinstruire se stabilește pe baza autoevaluării și a recomandărilor obținute în urma inspecțiilor. 1.2. Necesarul de autoinstruire este identificat ținând cont de noutățile ce apar în domeniu. 2.1. Selectarea publicațiilor de specialitate se face cu discernământ. 2.2. Planul de studiu individual este stabilit astfel încât
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
fragmentelor muzicale și evaluări prin interpretarea pieselor; h) asigurarea feed back-ului, respectiv utilizarea unor modalități de cunoaștere a efectelor acțiunii didactice, atât din perspectiva profesorului, cât și din cea a elevului; 6. Stabilirea strategiei de evaluare; 7. Stabilirea strategiei de autoevaluare. Nu putem încheia acest capitol fără a sublinia imensele avantaje pe care le oferă învățământul individual în cadrul lecției de instrument. III.2.Curriculum la decizia școlii - opțional generator de noi competențe CITIRE DE PARTITURI - opțional ca temă integratoare pentru aria
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
dezvoltarea capacității de analiză și documentare („conceptele mele au fost respectate, discutate”); dezvoltarea capacității de selecție („să aleg din ce mi-a plăcut”); dezvoltarea capacității de implementare a indicațiilor, informațiilor („respectând în mare parte toate cerințele mentorului”); dezvoltarea capacității de autoevaluare („tehnica nu mi-a fost deloc criticată”); asimilarea de noi indicații, privind tehnica pianistică („mi s-a spus să lucrez cât mai mult pe lejeritate”); dezvoltarea încrederii în capacitățile profesionale („am fost îndemnat să continui ceea ce fac”); dezvoltarea și confirmarea
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
aceștia le cunosc de la începutul practicii pedagogice/stagiaturii; b) evaluarea este constructivă, reliefează aspectele pozitive și conține propuneri adecvate de înlăturare a minusurilor; c) evaluarea este individualizată prin raportarea performanțelor fiecărui student/stagiar la standardul corespunzător. (3) Cadrul didactic-mentor încurajează autoevaluarea ca formă de autoreflecție asupra activității didactice. (4) Cadrul didactic-mentor întocmește rapoarte de analiză a activității studenților practicanți/stagiarilor: d)evaluarea realizată în cadrul raportului se bazează pe un set de standarde ce evidențiază competențele profesionale pe care trebuie să le
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
profesională de către comisia de examinare din unitatea de învățământ liceu - filiera vocațională se bazează pe evaluarea a ceea ce candidatul este capabil să facă în condiții reale. b) Evaluarea competențelor profesionale ajută la creșterea încrederii în sine și a capacității de autoevaluare. c) Certificatul de competență profesională constituie o garanție a capacității unei persoane de a activa într-o ocupație/ calificare și pune în evidență competențele transferabile de la o ocupație la alta de aceea, obținerea unui certificat de competență profesională mărește șansele
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
3.2 Înregistrarea și organizarea elementelor informaționale. 4. Realizarea și comunicarea rezultatelor. 4.1 Realizarea proiectului, rezolvarea unei probleme, răspunsul la o întrebare. 4.2 Comunicarea rezultatelor. 4.3 Aspectele legale, etice și socio-politice care însoțesc informația. 5. Evaluarea și autoevaluarea procesului. 184. Prezentați schematic ce trebuie să cuprindă o comunicare științifică! R: Comunicarea științifică va avea 3-5 pagini, va dura 10-15 minute, va fi prezentată în Power Point sau Prezi, fiind structurată astfel : * contribuția la tema cercetării * noutatea și valoarea
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]