95,569 matches
-
B1-ul ? Ce ți-ai mai fi încălzit sufletul auzind promisiunile electorale ale candidaților la președinție! Care, oare, dintre cele 10 porunci n-ai respectat-o de nu ți-a fost dat să-i vezi la Realitatea Tv și să-i auzi pe Rodica Culcer și Carol Sebastian vorbindu-i ministrului Răzvan Teodorescu ca unui elev chiulangiu prins la fumat în dosul WC-ului, ori bând un șpriț la barul de peste drum de școală? Mă, ce i-au făcut! Mă, ce i-
Întîia epistolă către Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12294_a_13619]
-
și de gesturile teatral-ridicole ale proaspătului moderator, de figura sfinx-glacială a moderatoarei și mai ales de rafalele de întrebări la care ar fi reușit să răspundă coerent cam în două-trei zile... O, dar ce clipe de desfătare intelectual-electorală ai pierdut neauzindu-i tirada social-filozofică, politico-administrativă și electoral-fotbalistică a domnului Gigi Becali! Apoi, vocea trandafiriu-emoțională, dar încărcată de promisiuni, a domnului Adrian Năstase repetând a multa oară povestea indexării medicamentelor cu 90%, fiindcă pensionarii pricep greu... Nu-ți mai spun de domnul
Întîia epistolă către Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12294_a_13619]
-
cînd legăturile se văd mult mai bine. La fel, îmbinările "impresioniste" de cuvinte, făcute de un nou Cratil ce vrea să stăpînească lumea numind-o, au o înțepenire mortuară: " Die Leiche (cadavrul) ne e decît - și asta parcă se și aude în felul cum sună cuvîntul - der Leib (corpul, corpul viu), dar consumat pînă la capăt, epuizat prin Leid și leiden (prin suferință). Trecînd la forma neanimată (die Leiche), corpul (der Leib) își schimbă deodată genul, ca și cum ar trece de la masculinul
Camera păpușilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12276_a_13601]
-
ca în imaginarul romanticilor germani, Sey Mondy al lui Alexandru Ecovoiu caută - explorând și tărâmurile de dincolo - Ideea care să rezume lumea, adevărul ultim, Cartea primordială. Călătoria e de altfel alegoria tradițională a cunoașterii: Urma să călătoresc: să văd, să aud, SĂ CUNOSC!" - îi mărturisește Sey Mondy fotografului. Există o strategie a cunoașterii, descoperită în "armonia deplină cu mediul", în complicitatea cu lucrurile, cu ploaia, cu vegetația, cu păsările, tradusă de Sey Mondy în "starea de saludos", "ceva între salut și
Viața ca o călătorie imaginară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12281_a_13606]
-
trebuie uitat că Statele Unite se află în stare de război. Nu e nici o metaforă la mijloc, ci descrierea riguroasă a unei stări de fapt. Or, deși suntem admiratori ai muzelor, se cam știe că acestea obișnuiesc să tacă atunci când se aude zăngănitul armelor. Ce se uită, de asemenea, e că America n-a intrat în actuala confruntare din pur militarism. N-avea motive s-o facă: cetățenii săi o duceau minunat, economia înregistra succes după succes, tehnologia de vârf îi asigura
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
îi asigura supremația și pentru deceniile viitoare. Ce nu se înțelege e spiritul responsabil în care trăiesc americanii: ei n-au nesimțirea atâtora și atâtora dintre puterile lumii de-a închide ochii atunci când se petrec crime la scară mare. Am auzit de mii de ori reproșul că Bush a trimis avioanele și tancurile în Irak deși nu s-au găsit mult invocatele arme de distrugere în masă. E adevărat, nu s-au găsit. Dar la fel de adevărat e că - așa cum scria Michael
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
mă bucur că America va fi condusă în următorii patru ani de o echipă care a făcut un imens bine țării mele. Intrarea în NATO, sprijinul constant pe lângă Uniunea Europeană (obținut și prin bunăvoința lui Tony Blair, omul prin care se aude cel mai bine pe Vechiul Continent vocea Americii) sunt realități peste care nu se poate trece. Canalele de comunicare cu administrația Bush sunt de-acum construite, așa încât următorii patru ani ar trebui să beneficiem de același sprijin al americanilor. Republicanii
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
cîțiva kilometri de granița poloneză. Cu cincisprezece ore înainte, în timp ce ieșea din aeroport, fusese aproape călcat cu mașina de Jonas, Aidaris și Gitanas, care trăgeau Fordul Stomper furtunos la bordură. Cei trei erau pe drumul de ieșire din Vilnius, cînd auziseră vestea închiderii aeroportului. Făcînd stînga împrejur pe șoseaua spre Ignalina, se întorseseră să îl salveze pe americanul neajutorat. Portbagajul Fordului era practic constipat cu bagaje, computere și echipament telefonic, dar, legînd cu corzi elastice două valize pe acoperiș, îi făcură
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
și Aidaris. Gitanas fusese aruncat de colo-colo, izbit de bagajele nelegate. Din rănile de la frunte și bărbie îi curgea sîngele. Îi spuse grăbit ceva lui Jonas, aparent cerîndu-i să taie farurile, dar era prea tîrziu. Pe drum, în spatele lor, se auzi o frînă masivă de motor. Jeepurile urmăritoare traseră la marginea curbei și din ele coborîră, unul după altul, bărbați în uniforme și cu cagule de schi. - Poliția cu cagule, zise Chip. Mi-e greu să văd ceva pozitiv în chestia
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
Iordan Chimet e un personaj neverosimil în lumea noastră, stînjenitor de curat, un fel de înger glumeț și băutor de bere, care mai crede în miezul ingenuu și bun ascuns în semeni, deși realitatea îl contrazice mereu. Nu l-am auzit niciodată plîngîndu-se de nedreptate sau ingratitudine la adresa lui, n-are timp și energie pentru asemenea deșertăciuni, altele îi sînt preocupările, altruiste. E prins permanent în proiecte dificile, migăloase și, după avertismentele serioase pe care trupul i le-a dat, grija lui
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]
-
spuneți în Poeții tineri? Cum ați defini acest adevăr? N. C.: E ciudat că-mi puneți această întrebare când contextul însuși al acestei poezii mi-a fost readus în actualitate: "cu mii de ani" în urmă, în Dobrogea, i-am auzit recitând pe Ion (ulterior Ioan) Alexandru și pe Dumitru Mureșan, doi poeți tineri și blonzi. Am fost atât de încântată de talentul lor (și de aspectul lor), încât le-am dedicat poezia Poeții tineri (i-am recitat-o lui Alexandru
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
proclamate totuși retoric, fără nici o bază în realitatea concretă. Ceea ce scriitorul numește "mașina de fabricat fericirea" produce mai degrabă sfărâmări de oase, " Este vânat omul oriunde se află", "în Rusia, pacea nu există pentru nimeni", cenzura înăbușă orice critică, se aude o lozincă precum "nu avem nevoie de intelectuali în URSS", "falsitatea omului de la putere care trișează adevărul" e evidentă, oamenii comunismului oficial, ce constituie o sectă, o "monstruoasă castă... ignorantă, vulgară, perversă" acționează arbitrar și brutal, arestându-i pe opozanții
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
a sute de milioane de oameni trebuie să fie mereu supravegheată, discutată, adaptată și readaptată exigențelor reale ale oamenilor - iar aceasta este, de asemenea, marxism pur. Marx - adaugă el - era, fără îndoială un mare geniu, dar nu era papa; nu auzea voci și nu primea revelații, n-a proclamat dogma infailibilității sale" (Op. cit., p. 112). Citite astăzi, după traversarea prea lungii perioade de comunism sovietic și de obediență sovietică, remarcile lui Fondane își vădesc, dincolo de unele simplificări, curajul și fermitatea, într-
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
Băsescu? Are ăla mutră de președinte? Cum o să mă reprezinte, cu chelia lui, în relațiile internaționale?" Fata indignată, o superbă blondă, tocmai coborâse dintr-un la fel de superb automobil de ultimul tip. Argumentul nu ieșise, însă, din adorabilul ei căpșor. Îl auzisem, până la sațietate, la armata de năimiți scoasă la atac în zilele de după retragerea din cursă a lui Stolojan. N-am avut, pe loc, o replică pe măsură. Dar întâmplarea mi-a venit în ajutor: la volanul mașinii din care descinsese
Mahalaua ca agent electoral by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12320_a_13645]
-
multi, mulți alții). Pentru că polemicile să nu ia forme devastatoare, unii reprezentanți ai elitei i-au cooptat cu larghețe, pe loc, în elită pe câțiva antielitiști, dar aceștia, circumspecți, au refuzat oferta, în timp ce în rândurile mulțimii de anonimi s-a auzit un vuiet rău-prevestitor. A devenit astfel evident faptul că disputa, veche de mii de ani, se va încheia doar atunci când apartenența la elită va fi asigurată democratic tuturor membrilor societății, de la naștere. Radu Anton Român la Paris Francezii au înțeles
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12344_a_13669]
-
Internetului, a link-urilor și a televiziunii prin cablu, grație cărora oricine poate avea acces instantaneu la informații de tot felul, inclusiv la (fragmente de ) opere literare pentru toate gusturile și necesitățile bibliografiilor științifice? Iată una dintre întrebările cele mai auzite în anii din urmă, mai ales într-o țară precum România, unde, pînă în decembrie 1989, literatura fusese pusă în situația (privilegiată?) să îndeplinească funcții care în mod normal nu îi sînt specifice: informativă (în condițiile în care presa și
Întîlniri la Bibliotecă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12323_a_13648]
-
care este înțeleasă la noi cultura și ideea de cultură, un spațiu "în care se țipă, se bârfește sau se hohotește, dar în care se ascultă puțin, se înțelege și mai puțin și în care sunetul calm al discuției se aude rar". E vorba de o decădere sau de o continuitate? Numele invocate de H.-R. Patapievici în sprijinul tezei sale sugerează mai degrabă că așa am fost întotdeauna: la 1921, când B. Fundoianu biciuia provincialismul și spiritul servil-imitator, la 1934
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
scoțând ghearele unui anti-occidentalism visceral. Întâlnindu-se la Sinaia cu un grup de cercetători străini de origine română, neo-bolșevicul de la Cotroceni a tunat și-a fulgerat împotriva străinătății care fură creierele românești fără să ne plătească despăgubiri. Parcă am mai auzit textul ăsta. Oare când îi vindea pe germani și evrei, Ceaușescu nu invoca tot cheltuielile de școlarizare? Las' că Occidentul pompează anual sume frumușele în învățământul românesc, prin programele de studii pentru elevi și studenți. Dar probabil că pentru acest
Să nu ne iluzionăm by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12367_a_13692]
-
Tinere doamne care își fac confesiuni în timp ce-și plimbă copiii în parc, cu landoul, se plîng de aventurile soților lor într-un limbaj mai deocheat decît cel la profesionistelor de pe "centura" Bucureștiului. Cum reacționează opinia publică atunci cînd aude așa ceva? Cel mai adesea opinia publică se amuză. Se mai crispează cîte o doamnă din alte vremuri sau vreun bătrîn care își plimbă senin sărăcia și, eventual, insigna de veteran de război. Persoane cărora nici pușcăria politică de ieri, nici
Cenzura publică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12365_a_13690]
-
insigna de veteran de război. Persoane cărora nici pușcăria politică de ieri, nici lipsurile umilitoare de azi nu le-au tăiat obișnuința de a spune ce cred, în public. Aceeași opinie publică amuzată în autobuz de exprimările pe care le aude devine combativă în grupuri mici, după ce se întoarce cu picioarele pe trotuar. Și cum își exprimă ea revolta față de expresiile porcoase de care a făcut haz ? Din cîte aud, cetățeanul revoltat folosește același set de expresii care îl contrariază în
Cenzura publică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12365_a_13690]
-
Aceeași opinie publică amuzată în autobuz de exprimările pe care le aude devine combativă în grupuri mici, după ce se întoarce cu picioarele pe trotuar. Și cum își exprimă ea revolta față de expresiile porcoase de care a făcut haz ? Din cîte aud, cetățeanul revoltat folosește același set de expresii care îl contrariază în public la alții. Mă străduiesc să bag la cap toate schimbările care au loc în limbajul public și să le și înțeleg. Asta din reflex de prozator. Dar ca
Cenzura publică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12365_a_13690]
-
luat ulterior drept model de ziariști care, chipurile, voiau să-l înfrîngă pe CVT, folosind armele sale? Despre lumea asta scriu unii dintre prozatorii noului val. Pot ei inventa, din respect la pudoare, alt limbaj decît cel pe care îl auzim? Cărțile lor și-au cîștigat elogiile criticii și o certă notorietate, astfel încît cîțiva dintre ei au ajuns citați în manuale. Și, firește, profesorii le recomandă elevilor să citească aceste cărți. Dar, scandal, părinții care își aruncă ochii în bibliografia
Cenzura publică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12365_a_13690]
-
citească niște copiii nevinovați. Înțeleg îngrijorările părinților: cuvîntul scris transformă în normă cuvîntul care altminteri zboară. "Adică asta învață copilul meu la școală? în loc să-l deprindă să vorbească frumos, profesorul îmi somează copilul să citească toate scîrbăvniciile pe care le aude pe stradă? Recunosc că mi se întîmplă să mai fiu șocat de ceea ce citesc astăzi. Dar asta nu mă împiedică să-mi amintesc ce citeam, pînă în '89, în cărți traduse care apăreau la edituri serioase. Și-mi aduc aminte
Cenzura publică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12365_a_13690]
-
producă o astfel de amnezie, iar fostul iubit, care află de existența procedurii, întreprinde același demers. Doar că, din cauza neatenției celor ce o performau, procedura nu funcționează bine, iar Joel, care ar fi trebuit să fie inconștient, e relativ treaz: aude și procesează fragmente din conversația din cameră, deschide ochii etc. Dar, lăuntric, e treaz de-a binelea: realizează că există amintiri cu Clementine la care nu vrea să renunțe, dar că nu-i poate opri pe cei care i le
Amnezii și anamneze by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12361_a_13686]
-
mingea se afla la un coechipier, ceilalți, cu mâinile în șolduri, păreau să se întrebe amuzați: -Ia uite, bă, la nebunu' ăla - oare ce vrea să facă cu mingea ? Iar dintr-un colț al micului ecran, sau al stadionului, se auzea din ce în ce mai limpede și mai des: -Hi-hi-hi! Hi-hi-hi!... ...Erau râsetele Cuiva care se bucura strategic de ineficiența iconițelor și cruciulițelor iordănesciene...
Fotbalul - acest joc miraculos... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12390_a_13715]