4,300 matches
-
ținu în anul1256 sfat serios cu miniștrii și mai marii împărăției sale și, potrivit cu părerea marelui său domestic George Muzalon, a cărui vorbă avea mare preț pentru dânsul, hotărî să meargă în persoană contra dușmanului, pentru a înăbuși răscoala cu avânt a bulgarilor, o răscoală care punea în așa primejdie întregul Apus romeic. Strângând repede o oaste cu greu adunată și puțin numeroasă, împăratul trece cu dânsa Elespontul, lasă-n răsărit ca alter ego al său pe marele domestic Muzalon și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
domnia bisericească a patriarhatului ecumenic prin ajutorul Curții bizantine strâmtorate, deci concesive; sporita trebuință de ajutor a micelor state vecine din sudul Ungariei contra covârșitoarei puteri osmane, ce creștea amenințătoare văzând cu ochii; toate aceste împrejurări favorabile dădură un nou avânt maniei de convertire a Curții romane în privirea țărilor vasale de legea grecească ce atârnau de Ungaria, un avânt care se întipărea în fapte repezi și în neobosita esploatare a tuturor relațiilor și mijloacelor ce corespundeau cu scopul acesta. Valachia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vecine din sudul Ungariei contra covârșitoarei puteri osmane, ce creștea amenințătoare văzând cu ochii; toate aceste împrejurări favorabile dădură un nou avânt maniei de convertire a Curții romane în privirea țărilor vasale de legea grecească ce atârnau de Ungaria, un avânt care se întipărea în fapte repezi și în neobosita esploatare a tuturor relațiilor și mijloacelor ce corespundeau cu scopul acesta. Valachia, cu. o jumătate de veac mai veche decât Moldova prin viață proprie și prin neatârnarea ei, având a alege
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și treizeci de mii de oameni, dintre care însă multe slugi și neluptători, pe când inamicul strânse la sine o putere tot atât de mare, încît în privirea numărului amândouă părțile erau de-o samă de tărie. Puind temei pe numărul, tăria și avântul oștirii sale, tras el însuși de tarea încrederea în biruință a francejilor, iuți de fire, regele se lăuda că nu se teme deloc de sultanul osmanilor pentru că se bizuie de-a sprijini cu sulițele armiei sale chiar bolta cerului de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
opintiră în zădar. Mult ocupat în afară, împresurat și pândit de mari primejdii și luptîndu-se pentru esistență, el totuși dărui oarecare atenție și artelor păcii și știu să mănție în țara lui acea pace care e atât de neapărată pentru avântul dinlăuntru și pentru prosperarea vieții cetățenești. Desfrâul său sexual se răzbună asupra dinastiei sale, căci bastarzii produși cu țiitorile sale răpiră în sfârșit domnia de la urmașii săi legitimi. O asemenea soarte avu chiar fiul său legiuit, Mihail, destinat a-l
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de arte nu poate într-adevăr să efectue această ridicare fără ajutorul acelora cărora li-e încredințată dirigerea scenelor. Până când prepoziții nu vor fi pătrunși de seriozitate morală, de entuziasm pentru arte, de un spirit de penetrare științific, până atuncea avântul artiștilor se va sfârși totdeuna într-o obosire prefăcută la urmă în descuragiare. În secțiunea din urmă, vom căuta să dezvoltăm științifice cerințele esențiali pentru dirigerea unei scene. " Originalitatea de espresiune e începutul și finitul a orce arte". {EminescuOpXIV 236
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai nalt în activitatea creatorie ce-o (presupunem) [stătorim*] noi la transformarea unei creaturi mai mult ideale într-o ființă cu totul vie, personală; apoi totuși poate deja produce impresiuni însemnate prin inteligența, care-i deschide înțelegerea cugetărilor, și prin avântul retoric. Însă gloria cea mai mare e totuși a aceluia în care cultura retorică și inteligența sunt susținute și de o putere care e în stare a privi și a forma toate cu chipul personalităței individuale. Drept esemplu am cam
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe marchizul Posa, Max Piccolomini și Thecla, în genere multe (manche) din caracterele lui Schiller. În cele numite predomnește patosul gîndirei și a reflecțiunei, în genere elementul unei idealități abstracte oarecare. Spre reprezintarea lor s-ar părea suficiente numitele calități: avântul retoric și cultura minței. Ele și dezleagă oarecum problema pre atâta pre cât urmăresc (nachkommen) puterea creatoare poetică. Un actor însă cu adevărat genial va merge într-atîta asupra poetului întru cât poate să le insufle numitelor tipuri și o viață
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
circonstanțe și personalități în care individul se continuă, cum am zice, pe sine însuși într-un mod oarecare. Dacă o natură impresionabilă, atrasă de reprezintarea din partea poetului a unor situațiuni și tipuri în cari se regăsește oarecum, sau dusă de avântul liric al poetului, dacă, luîndu-se în total, poate să ni le imprime în suflet ca [o] (un adevăr) naturalitate oarecare, asta nu e neci o dovadă și neci o garanție că am fi dat într-adevăr de un talent destinat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ton naturaliter ordinar, care se opune cu desăvârșire espresiunei spiritualităței. Ținoarea cea mai spirituală esprimată de-un astfel de ton și e degradată și produce în noi simțirea plină de turment că vedem coprinsul însemnat a unei fantazii pline de avânt încredințat unui vas atât [de] grosier, o contrazicere ce vatămă absolut dispozițiunea îndreptată mereu pe pătrunderea coprinsului (fondului) și a formei. Tonul fără timbru poate, prin spiritualitatea accentului, s-o aducă la espresiunea idealului; tonul ordinar însă cu formă si
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
puterea spiritului revoluționar care-a coprins toate (materiile) elementele de viață și 363r le (regenerează) transformă încă prin acest spirit în forme a spiritului prezent, tot așa cum în creațiunile lui Talma pare a fi revibrat puterea gigantică a primei răsturnări, avântul și patosul primului Imperiu. Acolo unde putințele amîndoror direcțiunilor acestui stadiu al treilea vin la deplinul lor ecuilibru, acolo ideea reprezintațiunei dramatice e realizată absolut. Daca genialitatea intuițiunei nemijlocite ajunge așa de departe cât și puterea reflexiunei, daca cea din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
schimbătoarea somptuozitate de imagini cu executată lor zugrăvire, toate astea sânt purtate cu preciziune de cătră ritmul troheic care, unită cu caracterul întreg al poeziei, lasă în urmă-i toată propria iluziune dramatică. Declamațiunea acestui ritm troheic cere așadar un avânt estraordinar, care să ni poată reproduce pasionata lui coloare. Însă tocmai acest ritm repede fugător face și mai presantă evitarea acestui tact auzibil, căci e prea ușor ca declamatorul, prin natura jucătoare a ritmului troheic, să cadă într-o dârdâire
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de compozițiune atât de stricte era acela care se apropia mai mult de forma conversațiunii, cu cât e acesta mai mult cazul la iambul nostru de cinci picioare atât de ușor în structura sa? Cu cât e mai plin de avânt coprinsul vorbirei, cu cât e purtat mai mult de patos cu atâta mai lesne trece vorbirea fără să vrea în ritmul iambic. O pildă bătătoare la ochi e Ifigenia lui Gothe în proză, apărută de curând în forma ei primitivă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vorbirei, cu cât e purtat mai mult de patos cu atâta mai lesne trece vorbirea fără să vrea în ritmul iambic. O pildă bătătoare la ochi e Ifigenia lui Gothe în proză, apărută de curând în forma ei primitivă, unde avântul poetic l-a dus pe autor adesea pe nesimțite în metrul iambic. Caracterul dialogic al iambului de cinci picioare nu trebuie însă să-l ademenească pe declamator ca să dizolve cu totul caracterul ritmic. Efectul său etic, pe care noi [îl
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
într-o reflexiune și în intuițiunea ei își 409r privește oarecum obiectiv starea sa proprie. În cazul întîi tempoul sentinței și a reflecțiunii generale va crește neapărat față cu pasajele ce-i preced, pentru că în ea sufletul își ia un avânt mai mare. Așadar, îndată ce cugetarea generală se arată a fi o ridicare a sufletului din contemplațiuni premergătoare a sufletului, această ridicare va grăbi tempoul deodată cu un accent mai energic. Însă dacă afectul trece (se preface) într-o reflexiune și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
orce naționalitate deosebită și [pentru că] pentru esplicațiune noi nu suntem deloc avizați la spiritul poporului spaniol. Aicea actorul are să ne arate în genere o nobilă fizionomie umană, din care să ne vorbească o direcțiune îndreptată spre suprasensualism și un sublim avânt al spiritului. Problema cea mai mare pentru masca caracteristică rămâne de a da trăsurilor feței o astfel de espresiune încît în ea să se oglindească cea mai intimă mișcare a vieții individului. Capul lui Hamlet trebuie să arate o structură
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
În dirigere trebuie să se întrunească aste două: entuziasm pentru arte, dar și simț și cunoaștere pentru ea. Entuziasmul, fără a fi împlut și hrănit de cunoștințe, este deșert și fără puterea silitoare a convingerei; cunoștința fără entuziasm e fără avânt, de-aceea nici răpește, nici poate avea vreo influință intensivă. Adâncimea cunoștinței produce respectul înaintea judecății mele, entuziasmul - confiență în puterea mea morală, va să zică în cugetul lui. Cine recunoaște în cei ce sânt chemați a fi organele conducătoare unei asemenea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ar putea efectua o abdicare necesitată la dreptul aserțiunilor dogmatice. Fiind însă că el nu distinge între pretențiile fundate ale minții și arogările dialectice ale rațiunei, contra cărora este [sînt] principalminte îndreptat[e] atacurile [sale], de aceea rațiunea, al cărei avânt propriu nu se simte perturbat defel, ci numai împiedicat, nu-și simte închis spațiul pentru o mai departe lățire și nici poate fi readusă cu totul de la încercările ei, deși a fost ciupită ici și colo. Căci contra atacurilor cineva
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Brătianu, un fir care nu duce decât la o singură poartă: mănținerea la putere a Caradalelor sale, a toată demagogia, ignorantă și malonestă care ne guvernează. Nu credem că d. Brătianu mai crede în ceva. În momentul în care un avânt puternic al simțirilor noastre ne-ar arunca pe căile sale, el, augurul, ar fi cel întîi care, între intimii și comunii săi Mihălești, ar zâmbi de sinceritatea noastră. A ne uni cu protestări copilărești nu ni se pare nici cuviincios
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
scurt barba impunătoare. ― Nu cu multă vreme în urmă, am avut șansa extraordinară de a putea citi un... document scris de unul dintre primii Abați. E foarte vechi și datează de pe vremea în care explorarea spațială era încă în plin avânt, probabil după descoperirea motorelor cu austral. El era convins că Dumnezeu își va fi atins nemărginirea atunci când omul va întîlni prima rasă inteligentă de extratereștri. ― Prostii! exclamă una dintre femei. Căutăm de atâta vreme... ― Nu te grăbi. Gîndește-te cât de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
darurilor miraculoase ale spiritului. Monoteismul este un intelectualism, și ca atare, un antiumanism virtual. Există ceva în el care nu tolerează decît perfecțiunea. Împinge la dezumanizare. Ceva ce îl înfățișează drept sec, colțuros, viril. Terorizant, inhibant. Opresiv. Îi lipsește respirația, avîntul. Dualismul absolut dă naștere religiilor tragice care îl confruntă pe păcătos direct cu Dumnezeu și infinitul cu finitul, fără recurs, fără întoarcere, fără menajamente. Termenul de mijloc, clasele mijlocii, sînt lucruri uitate de intelectualism. Marxismul lui Marx, de exemplu. Sau
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în profitul celor din Amsterdam, Geneva sau alte părți. Dezechilibrul comercial accentuat de exilul editorilor reformați și de Marea Migrație a hughenoților, care va pune, în secolul al XVIII-lea, bazele contrabandei cu cărți, este de o importanță hotărîtoare pentru avîntul Iluminismului și subminarea sistemului. Declarații false, debarcări nocturne, corupția de la vămi, substituirea mărfurilor etc., toate aceste stratageme specifice contrabandei cu arme din secolul XX se practicau deja în cel de-al XVIII-lea în circulația ideilor. "Război al literelor" (Campanella
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
un spațiu într-o comunitate." (Frazer, 1999: 146-147) Chiar dacă dimensiunea locală este deosebit de importantă pentru reprezentanții comunitarismului politic, comunitățile locale nu sunt singurele comunități avute în vedere, ei referindu-se și la comunități ce transcend dimensiunea locală, ajungând într-un avânt cu nuanțe populiste până la națiune și chiar la întreaga lume. Sigur că o astfel de abordare poate fi și generoasă pe alocuri, așa cum apare la Mircea Vulcănescu, care privește comunitatea la nivel de maximă generalitate, aceasta implicând toți românii dintotdeauna
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Biroului. La acel moment, deși alegerile anticipate nu se bucurau de o popularitate sporită în rândurile românilor, șansele ca Alianța să le câștige detașat erau încă serioase. Un sondaj de opinie 140, efectuat în perioada 7-12 iulie, adică în plin avânt al scenariului anticipatelor, arăta că majoritatea celor intervievați nu era de acord cu scrutinul anticipat și nici nu îl considera necesar, dar dacă acesta ar fi organizat, 48,79% dintre ei ar vota cu Alianța, față de cei 31,08% care
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
descreșterii puterilor și superputerilor moderne ne spune că orice evoluție spectaculoasă în acest domeniu se bizuie pe câțiva factori comuni pentru orice perioadă: existența unor puternice companii (expresie vie a dezvoltării și competitivității economice), a unor mari universități (consacrare a avântului vieții academice, în latura didactică și, deopotrivă, în cea de cercetare), precum și creșterea demografică (nu vom găsi o ascensiune semnificativă pe fondul unei regresii demografice). Aceștia sunt factorii identificați de Paul Kennedy în celebra sa lucrare The Rise and Fall
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]