1,792 matches
-
paradigmă literară specifică postmodernității, dar nu și neapărat postmodernă. Faptul că trăim Într-o lume care, după cum spunea Baudrillard, se impersonalizează pe măsură ce verbul a personaliza se folosește tot mai frecvent, este evident. În al doilea rînd, la fel de ostentativă este individualizarea axiologică echivalentă pentru unii cu crahul axiologic ceea ce face ca fiecare dintre noi să negocieze cu sine pentru a accepta și a-și putea trăi viața conform unor principii care nu mai Întrunesc sufragiul majoritar: este chiar travaliul invenției de sine
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și neapărat postmodernă. Faptul că trăim Într-o lume care, după cum spunea Baudrillard, se impersonalizează pe măsură ce verbul a personaliza se folosește tot mai frecvent, este evident. În al doilea rînd, la fel de ostentativă este individualizarea axiologică echivalentă pentru unii cu crahul axiologic ceea ce face ca fiecare dintre noi să negocieze cu sine pentru a accepta și a-și putea trăi viața conform unor principii care nu mai Întrunesc sufragiul majoritar: este chiar travaliul invenției de sine, mereu pus, dar niciodată terminat În
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
inactuale. Or, aici se manifestă paradoxul care face ca instituția literară franceză să importe mai mult decît exportă și pe cititorul francez să consume din ce În mai multă literatură străină În detrimentul celei franceze. Construcție care are la bază criteriile axiologice ale modernității - noul, diferența și amoralitatea - literatura modernilor nu poate deveni un obiect al tradiției. Pentru că, de la Începuturile ei moderne, din secolul al XVIII-lea, literatura reprezintă eșecul, deziluzia, resemnarea, pe de o parte, violența și revolta pe de alta
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
asupra raporturilor pe care egoismul justificat al copilului meu le releva ca fiind de fapt ale omului modern, acesta dorind să se bucure de toată atenția, să fie subiectul și obiectul oricărei cercetări. Folosesc termenul egoism eliberat de conexiunile sale axiologice, ca modalitate de atenție asupra eului. Cartea stă astfel sub semnul unui dublu egoism: al autorului, care face din propria existență și contextul de lume în care ea se desfășoară subiectul cărții, și egoismul eventualilor cititori, care se pot regăsi
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
omului, ca valoare esențială, într-un ansamblu de atitudini umane din ce în ce mai problematice. O etică a viului apare pe fondul unei anarhii ori în contextul unor ierarhii ce nu mai țin cont de om. Ciudat este că această deplasare a accentului axiologic de pe om, ce a determinat apariția bioeticii, are loc în contextul unei fugi după un om viitor; deci, în cadrul unei orientări temporale centrată pe viitor, valoarea prezentului și a trecutului fiind dată de ceea ce va să vină. Cum viitorul stă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
fie polarizate de dihotomia bine-rău. * Între crimă și apărare deseori nu este decât o linie subțire, al cărei contur va fi trasat de învingător și de urmașii părților. Inversarea valorilor prin care am trecut tinde să aibă drept efect relativizarea axiologică. Ce se întâmplă în planul sensului propriei existențe în acest context? * Nu experiențele mele sunt subiectul acestor rânduri, ci modalitatea în care le transpun în plan ideatic, felul în care aleg să le rețin și să le ordonez în iluzoria
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
un "eu" contextual, pe care lumea îl cheamă. Este și motivul pentru care simt că în zona aceasta legămintele sunt definitive. * Dacă ideile rele sunt secretate în aceeași zonă cu cele bune, având același "chimism", înseamnă că articularea oricărui sistem axiologic este una predominant contextuală. * Cum nu putem cunoaște în ceilalți energia care le-ar fi necesară să-și înfrâneze pornirile, efortul cerut de supunerea la normele "noastre", ar trebui să fim mai rezervați și în ceea ce privește acțiunile pe care ajung să
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
în toată povestea? * G. Liiceanu sugerează (Ușa interzisă, p. 179) două forme de raportare a existenței la trecerea timpului (cu mențiunea că existența înglobează deja o raportare la timp): împlinirea și destrămarea. Cred că ele pot constitui fundamentele unei construcții axiologice. * Am avea nevoie de o redefinire a conceptului de artist (și, în mod subsecvent, poate chiar a celui de artă). O definiție care să-i prezinte rolul, să-i descrie intervenția esențială în câmpul "vederii" spirituale, deschiderea pe care o
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
una eficientă, cum ne place să credem. * Istoria îmi dezvăluie în primul rând multiplele perspective asupra umanului. Nu cauzalitatea istorică în argumentarea uneia sau alteia dintre teorii este esențială, ci continua devenire a omului ce trebuie privită dincolo de orice șabloane axiologice. Poate că Istoria nu trebuie judecată, ci admirată. Și dacă ceea ce tindem să considerăm drept rău în Istorie ne blochează admirația, atunci să rămânem barem cu mirarea în fața noului pe care omul l-a adus continuu, indiferent de raportările morale
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Este potrivit a se vorbi aici de o cunoaștere prealabilă? Cum categorisim faptele care, atunci când au fost făcute, erau expresia unui sistem de valori (ori a lipsei unuia), fiind asumate, dar asupra cărora își proiectează ulterior luminile un alt sistem axiologic punându-le în scenă sub forma păcatului? Suntem vinovați de aderența noastră la o viziune pusă la îndemână de societate, sau de lipsa noastră de cultură morală? Altfel spus, pe ce se bazează prezumția că noi am fi putut vedea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
să recuperez tot ce societatea anterioară nu mi-a arătat că trebuie să fiu. Și să încerc asumarea vinii pentru tot ce mi s-a întâmplat. Asum faptul evident că unele trăsături nu vor putea fi niciodată schimbate. * Prima ierarhizare axiologică oficială este făcută de școală; aici întâlnim primele indicații pentru ceea ce contează sau nu. Și mare parte din această structurare ne va marca întreaga existență, constituind împrumuturi de modele axiologice. * Ne sperie în cea mai mare măsură ceea ce nu putem
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
unele trăsături nu vor putea fi niciodată schimbate. * Prima ierarhizare axiologică oficială este făcută de școală; aici întâlnim primele indicații pentru ceea ce contează sau nu. Și mare parte din această structurare ne va marca întreaga existență, constituind împrumuturi de modele axiologice. * Ne sperie în cea mai mare măsură ceea ce nu putem înțelege, lipsa de sens. Imaginați-vă un extraterestru (pentru a nu-l putea încadra în tradiționalele categorii ale umanului) care acționează fără a-i putea înțelege care-i sunt scopurile
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Este încercarea de a ieși din anonimatul spațiului comun spre zonele unde umanitatea își forțează limitele pentru a se găsi drept noul zeu. Orice limită depășită deschide și mai mult spațiul umanului către sine (ceea ce nu suportă întotdeauna o judecată axiologică pozitivă). * Care este legătura dintre actul de a judeca, ce caracterizează orice gândire, și faptul de a judeca, pe care se întemeiază orice perspectivă morală? În definitiv, orice act de a judeca aduce cu sine o poziționare într-o ordine
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
de finitudinea "proprietarului". * Necazul oricărui discurs despre moralitate este că cere de la rostitor un comportament pe măsură. Pentru a te institui ca judecător este nevoie de o (auto)confirmare realizabilă prin exemplul personal. * Orice discurs etic presupune existența unui sistem axiologic care-l justifică. Răspunsul la întrebarea: Cine și cum instituie un sistem axiologic?" poate da seama de justețea sau injustețea oricărei pedepse. Căutarea unor vinovați constituie o orientare majoră a societății contemporane. La polul opus se situează învinovățirea sistemelor. * Marele
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
un comportament pe măsură. Pentru a te institui ca judecător este nevoie de o (auto)confirmare realizabilă prin exemplul personal. * Orice discurs etic presupune existența unui sistem axiologic care-l justifică. Răspunsul la întrebarea: Cine și cum instituie un sistem axiologic?" poate da seama de justețea sau injustețea oricărei pedepse. Căutarea unor vinovați constituie o orientare majoră a societății contemporane. La polul opus se situează învinovățirea sistemelor. * Marele discurs asupra vinii și pedepsei își așteaptă încă venirea. * Pretenția istoricilor de obiectivitate
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
presupunând mai multe constrângeri, forțând la mai mult autocontrol, solicitând o continuă competitivitate; într-un cuvânt, fiind mai ne-natural, cu un grad de opoziție mai mare față de biologicul propriu. * Valorile oricărui tip de societate evidențiază unul din multele aranjamente axiologice posibile. Nivelul credinței noastre în ele dă seama de gradul de aderență la acea societate. Eventuala opoziție la una sau mai multe valori ale societății în care trăim, ori la sistemul axiologic în ansamblul său, are gradul ei de îndreptățire
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
tip de societate evidențiază unul din multele aranjamente axiologice posibile. Nivelul credinței noastre în ele dă seama de gradul de aderență la acea societate. Eventuala opoziție la una sau mai multe valori ale societății în care trăim, ori la sistemul axiologic în ansamblul său, are gradul ei de îndreptățire, putând indica problemele existente în acea societate și anticipa direcții de schimbare posibile. În aceste condiții, sacrificiul unei persoane (voit sau nevoit) pentru menținerea sau impunerea unuia sau altuia din sistemele sociale
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
stabilește cuprinderea domeniilor binelui și răului, acela are puterea. Riscul oricărei doctrine morale este să fie aservită puterii sau să o întroneze. Orice axiologie instaurează ierarhii, ceea ce înseamnă raporturi de subordonare, adică de putere. Îmi va reține atenția orice sistem axiologic care începe prin a recunoaște că înscăunarea lui înseamnă și instituirea unor raporturi ce dau seama de o anumită așezare a puterii. * Atenția exagerată față de gramatică, atunci când este desfășurată în dauna sensului, constituie o formă de privilegiere a formei față de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
care ne-am născut. Este o deschidere către alte sisteme-obiect și sisteme-semn, către altă formă de a lumi și de a constitui realul. * Perspectiva istorică asupra propriei existențe ne orientează către surprinderea evenimentelor (deseori și acestea raportate la un sistem axiologic), aruncând în umbră faptul cotidian de a fi, banalul existenței. Se ivește astfel goana după evenimente, ce constituie una din fațetele morții; adică aruncăm în neant cea mai mare parte a existenței noastre odată cu dezvoltarea apetitului pentru "istoriile personale". Plăcerea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
care ea o creează în fața celor împotriva cărora se îndreaptă. * Intuiția lui Nietzsche este confirmată de psihologia socială: regulile societății actuale sunt făcute de cei slabi pentru a-și maximiza posibilitățile de perpetuare. Numai că ideea este valabilă în planul axiologic al evoluției, nu și în ce al umanității. Rămâne doar să ne lămurim față de noi înșine la ce tip de valori aderăm. * Aparatul psihic își datorează existența într-o măsură semnificativă și constrângerilor sociale. Fără liota de interdicții ce vin
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
bântuit de pretenții de autonomie. Însă ea depinde inevitabil de formele de definire a umanului și de ierarhiile pe care aceste definiri le instituie în lumea viului. * În societatea contemporană suferința începe să fie o valoare ce intervine în structura axiologică. Este unul din semnele mentalității creștine ce dă formă intersubiectivității contemporane. * Renunțarea la Divinitate a urmat un traseu progresiv: mai întâi Dumnezeu a fost făcut responsabil de regulile moralei apoi s-a renunțat la El în favoare moralității laice. Mișcarea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ai încercat? Mai trist e să fii trist la sfârșitul vieții! Tristețea vieții derivă și din incapacitatea de a genera convingerile necesare privind frumusețea ei și reușita personală. Altfel spus, e nevoie de o doză de nesimțire (în sensul ne-axiologic al termenului) pentru a fi continuu fericit; o altfel de sărăcie cu duhul. * Simt că sunt contemporan cu cei care gândesc despre filosofia minții; ceea ce înseamnă că avem posibilitatea de a ne alege contemporanii. Cel mai bun exemplu în acest
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
cât de dorința tehnologiei de tot mai multă tehnologie, adică de dorința puterii de tot mai multă putere. Ceea ce dă conturul aspirației noastre de a deveni "zei", acesta fiind de fapt sensul tare al uciderii Divinității. * În constituirea oricărui sistem axiologic (poate chiar ideea de sistem este problema oricărei axiologii) ar trebui să pornim de la ideea că diferitele moduri de viață sunt egale din perspectiva nivelului de satisfacție pe care-l pot aduce individului. Altfel spus, nivelul maxim de satisfacție ce
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
spirituală Înaltă. M. Scheler merge mai departe cu această analiză, stabilind o corelație Între valorile reprezentate de model și tipurile psihomorale de personalitate care Îi corespund. Astfel, autorul citat remarcă existența unei ierarhii valorice a modelelor-tip, o veritabilă scară axiologică reprezentată prin următoarele valori: aă agreabilul sau valorile de lux, cărora le corespunde tipul artistului; bă utilul sau valorile de civilizație, cărora le corespund tipul pionierului civilizator; că nobilul, sau valorile vitale având drept corespondent tipul eroului; dă valorile spirituale
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
că eul personal manifestă patru categorii de tendințe fundamentale, care stau la baza formării tipurilor psihomorale: 1Ă tendința de superioritate În raport cu valorile supraeului moral, caracterizată prin dorința de putere, autoritate, dominanță, dorința de a se impune În fața celorlalți. În plan axiologic, acest tip ilustrează și Împlinește valorile ideale, sacrificiul de sine, expansivitatea și eroismul; Tendință de superioritate Zona tipurilor teoretice (pasiveă Tendință anxioasă EUL Tendință la inferioritate Tendință agresivă Zona tipurilor pragmatice (activeă 2. tendința de inferioritate se raportează la pulsiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]