1,813 matches
-
ei au căutat să se elibereze de tutela (poate împovărătoareă a magistrului. Ca și alți critici români de notorietate, și Vladimir Streinu stăruie asupra ideii maioresciene cu privire la „trebuința unei critice generale” pe măsură ce literatura înaintează spre vârsta adultă și se cristalizează axiologic. Streinu ne previne că ideea maioresciană n-a fost înțeleasă nuanțat, fiind tălmăcită uneori ca posibilitate de renunțare treptată la critică atunci când valorile s-au sedimentat și au pătruns în conștiința publică. Aserțiunea maioresciană „nu interzice în nici un chip exercițiul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
desfășurare lirică, socotindu-l al doilea mare poet după Eminescu. Exegeza streiniană, nutrită din frecventarea îndelungată și asiduă a celor doi geniali creatori, probează gust artistic, finețe interpretativă, asumare simpatetică a discursului poetic, rigoare, informație, cultură perfect asimilată. Adesea raportările axiologice se fac pe bază de conexiuni reciproce, de la Eminescu la Arghezi și de la Arghezi la Eminescu. Creatorul Luceafărului „prevestește” nu o dată geniul 1 E. Lovinescu - Critice, vol. II, București, Editura Minerva, 1982, p. 25 30 arghezian; Arghezi topește în retortele
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
și puterea de a impune această creație unică în conștiința contemporanilor. Travaliul exegetic al lui Vladimir Streinu trebuie privit permanent în corelație cu cel al confraților de generație, dintre care - se știe - unii au merite superioare în comentarea și susținerea axiologică a creației autorului Cuvintelor potrivite. Genialul poet propune - în viziunea lui Vladimir Streinu - un univers fundamental nou, de o frapantă originalitate: „Ca în perioada de ridicare a munților, când straturile de pământ inițial plane au sărit, sub puterea izbucnirilor centrale
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
demersurile exegetice: „Pentru atitudinea de respingere nostimă a câtorva scriitori (...Ă Eugen Ionescu nu prea e luat în serios.” 1 Scriind despre câțiva critici și eseiști contemporani, Vladimir Streinu este succint, aproape expeditiv, ceea ce nu exclude prețuirea și justa evaluare axiologică. Edgar Papu este un spirit „mediant asupra feluritelor forme de cultură antice, medievale și moderne”2; G. C. Nicolescu, alcătuitorul unei antologii intitulate Cântarea României, consacrată Unirii, „scrie cu vechea însuflețire și figurație a Bălcescului”3; la Silvian Iosifescu (autorul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
despre Sadoveanu sau D.R.Popescu, Vladimir Streinu se plasează cu eleganță și firesc înlăuntrul esteticului, în nucleul vibrant și palpitând al operelor literare, descifrândule structura intimă, reliefându-le frumusețile expresive, plasându-le cu rigurozitate în contextul istorico-literar cuvenit, în serii axiologice. Examenul critic se organizează în funcție de notele originale ale creațiilor comentate, subliniindu-li-se unicitatea și valoarea. La fel va proceda și în cazul literaturii universale, în perimetrul căreia s-a mișcat întotdeauna cu dezinvoltură, ca un cunoscător avizat ce era
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Ățintea la el formule de poezie cu mult mai îndrăznețe decât acelea la care îl conducea intuiția propriuzisă...”3 Studiul istorico-literar dedicat lui Macedonski are toate atributele genului, având o primă parte strict biografică și o a doua dedicată evaluării axiologice a operei. Vladimir Streinu, istoricul literar de tip pozitivist, pune la contribuție un întreg eșafodaj documentar, etalând o nebănuită voluptate de biograf, care urmărește riguros ascendența poetului, anii formării intelectuale, relațiile cu contemporanii notorii (Alecsandri, Maiorescu, Eminescu, Caragiale ș.a.Ă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
români (apărut în Revista Fundațiilor Regaleă, pe cel cu titlul Spre Titu Maiorescu, prilejuit de apariția primului volum din Însemnări zilnice, sub îngrijirea lui I. Al. Rădulescu-Pogoneanu, precum și Maiorescu și rolul criticii (Revista Fundațiilor Regale, numărul din martie 1940Ă. Judecata axiologică este revelatoare: „Critica lui Vladimir Streinu se dezvoltă în plan estetic; însuși scrisul său elegant, nuanțat liric, este o admirabilă expresie estetică.”2 Rămâne un paradox faptul că G. Călinescu stăruie în Istoria sa din 1941 asupra poetului Vladimir Streinu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Dacă privim o clipă lista autorilor români comentați, de la Odobescu și Hogaș la Liviu Rebreanu și Mihail Sadoveanu, de la Ionel Teodoreanu și Mircea Eliade la Marin Preda și D. R. Popescu, înțelegem că opțiunile criticului poartă mereu o evidentă motivație axiologică. Vladimir Streinu refuză în chip programatic bagatelele literare, oprindu-se la acei autori și la acele opere care prin cel puțin un element esențial sunt relevabile. Criticul construia atent, adânc și cu sentimentul duratei. Iată de ce nu i se pot
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
condiție de contracarare a atitudinilor ce se călăuzesc după "cerințe" impuse de riscuri și răspunderi. În dependență cu scopurile și valorile acțiunilor educative, se diversifică și mulțimea posibilă de conduite pedagogice care trebuie revăzute și îmbogățite din punct de vedere axiologic și deontologic. Sorin Cristea evidențiază patru tipuri de competențe generale: - competența politică, demonstrată prin receptarea și angajarea corectă a responsabilităților directe și indirecte transmise la nivelul finalităților macrostructurale (ideal pedagogic - scopuri pedagogice); - competența psihologică, demonstrată prin receptarea și angajarea corectă
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
simți chemat, ales, pentru o sarcină și apt de a o împlini. În raport cu aptitudinile, vocația apare ca o sinteză coerentă de forțe instrumentale și valori moral-sociale, o interacțiune optimă pentru ceva și atitudini față de același obiect în cadrul unei înalte conștiințe axiologice și în baza unei riguroase tendințe de autodepășire. Ea este o înclinație, o predispoziție socială, ce se manifestă ca o nevoie puternic resimțită de a efectua un anumit tip de activitate, conținând procese raționale și impulsiv-afective care contribuie la decizia
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
de deșertificare, degradare, eroziune, defertilizare;deteriorarea peisajului geografic și sanogen și al genofondului natural, cu alterări în echilibrul biosferei și al ecosistemelor;alterarea componenților chimici din atmosferă, din apele mărilor și oceanelor, ca urmare a deversărilor chimice și radioactive; - criza axiologică, urmare a crizei ecologice, la care se adaugă ingerința administrațiilor totalitare ce prefigurează un om nou, dezumanizat, deviat comportamental psihosocial, diminuat afectiv. În fața acestor situații prezente și în perspectiva viitorului, individul, societatea, organizarea administrativă, juridică, educațională trebuie mobilizați de către un
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
la acțiuni de apărare și ameliorare a ecosistemelor, ca ideal al generației în formare, care să ducă la îmbogățirea ethosului național și a universului spiritual. - educație ecologică în școlile de toate gradele, ca o componentă a educației generale după norme axiologice, într-o viziune conformă interdependenței dintre mediul natural și cel social. Principalele funcții ale spațiilor verzi Crearea parcului în mediul rural este mult diferită de crearea unui parc în mediul urban, prin funcțiile specifice care pot corespunde unor situații, evenimente
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
nervoasă din cauza emoției și oboselii, poate plâng de bucurie, habar nu am ce este în sufletul și mintea lor acum, oricum și eu sunt complet anesteziat de moment. Nu voi fi niciodată un „antropolog” adevărat, nu voi putea practica „neutralitatea axiologică”, pe care o cere meseria aceasta. Îmi iau la revedere de la doamna Mariana, a cărei fiică a început să butoneze iarăși telefonul, de la muncitorul cazangiu, soția taximetristului și inginerul proiectant. Ne spunem că ne vom revedea și anul viitor, dacă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
complexă, asupra căreia urmează să insistăm. Până atunci, să trecem în revistă faptul că "paradigma operativă" liberală și cea marxistă au dezavantaje majore, fiecare pornind de la propria imagine asupra omului și societății care este însă abordată prin prisma unui eșafodaj axiologic bine conturat, nu în absența lui, așa cum este indicat pentru orice demers științific. Liberalii consideră că omul este în primul rând consumator, având o percepție intensă asupra drepturilor sale individuale și cu o conștiință civică bine pusă la punct, revendicând
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
creează autoritate nu cade în această capcană. Sigur, nici nu poate pretinde că pornește de la un nivel social "pur", ceea ce ar fi imposibil, dar aduce în prim plan anumite practici evidențiate prin simpla observație, fără a le circumscrie unui cadru axiologic dat (Onuf: 1989, 13-22). Astfel, cele trei "tipuri ideale" ale autorității avansate de Weber, cea "tradițională", "rațională", respectiv "charismatică", sunt abandonate în favoarea unor alte tipuri de autoritate, având o ancorare socială mult mai profundă (Onuf: 1989, 24-26). Regulile și normele
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
dintre grilele analitice ale consolidării puterii prin intermediul "strategiilor de construire a națiunii" propuse de către cercetătorul american Kenneth Jowitt. Ocurența acestora este limitată la regimurile politice de factură non-democratică. "Construirea națiunii" conține două faze, fiecare încorporând o componentă politică, respectiv una axiologică. În prima fază, aceea a "penetrării" (breaking-trough), noua elită politică urmărește "alterarea sau distrugerea decisivă a valorilor, structurilor și comportamentelor care sunt percepute [...] ca înglobând sau contribuind la existența reală sau potențială a unor centre alternative de putere politică". Aici
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a "penetrării" (breaking-trough), noua elită politică urmărește "alterarea sau distrugerea decisivă a valorilor, structurilor și comportamentelor care sunt percepute [...] ca înglobând sau contribuind la existența reală sau potențială a unor centre alternative de putere politică". Aici, politicul este superior deci axiologicului, cel puțin ca mijloc de acțiune. În faza următoare, aceea a "integrării politice", relația dintre cele două componente se echilibrează, accentul mutându-se de la acapararea și consolidarea puterii la "tipul comunității politice care este creată" (Jowitt: 1971, 7-8). "Penetrarea" și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
umanitatea în raport cu istoria, distrugând balanța delicată dintre acestea; i. e., romanticii ar fi fost chemați să refacă echilibrul. Un alt element care apropie, parțial, leninismul de romantism, este faptul că "posibilitatea, în ansamblul categorial, a fost concepută, din punct de vedere axiologic, ca fiind superioară realității. Starea eternei deveniri este preferată de romantici și valorizată în consecință" (Râmbu: 2001, 21-23; subl. în orig.). Chiar dacă leninismul vizează devenirea revoluționară a lumii, iar leninismul romanic pe cea a națiunii pe care o asaltează, încercând
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
charismatică", în contrast cu "impersonalitatea procedurală" existentă în cadrul regimurilor democratice occidentale. Cu alte cuvinte, în regimurile leniniste charisma este diseminată la nivelul întregului partid care se transformă astfel într-un "erou organizațional", spre deosebire de democrațiile occidentale care funcționează după principiul liberal al neutralității axiologice în spațiul public, coroborat cu eficiența administrativ-organizatorică. Ambele sunt, în grade diferite, "impersonale" deoarece charisma pe care o transmit nu este galvanizată de o persoană anume, ci de o organizație care funcționează în baza unor "norme impersonale" similare (Jowitt: 1993
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a romantismului, transpunând-o pe noi coordonate ideologice (vezi Heywood: 1993, 175). În același timp, utilizează numai mijloace dictatoriale pentru a își atinge scopurile. Astfel, fascismul mimează anti-modernitatea în timp ce încearcă să o obțină la nivel material, schimbându-i însă cadrul axiologic. Preluând de la romantici cultul eroismului, al autosacrificiului și exultarea "marilor fapte" care ar aduce gloria națională, fascismul dispune de un cadru organizatoric mai puțin structurat decât leninismul. Partidul fascist nu are nici pe departe, așa cum am constatat, ponderea ideologică a
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
-n vânt desfășurat/ Duși de partidul nostru spre victorii" (Beniuc în Iliescu: 1976, 192-193). Patria, eroii, partidul; putem considera că poezia lui Beniuc (cel aflat in fruntea uniunii Scriitorilor in anii '50, cand fusese impus "realismul socialist") ne dezvăluie ierarhia axiologică a leninismului romantic, profund diferită de cea a leninismului revoluționar, unde conta în primul rând "unitatea monolitică a partidului" urmată de punerea în practică a tuturor mijloacelor posibile în vederea reificării revoluției globale și, implicit, a celei bolșevice. Sau, așa cum scria
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
din membri cu o "conștiință revoluționară" deja dezvoltată, maturizați ideologic și fideli disciplinei de partid. Colectivitatea agregată în baza unor valori și principii "burgheze" îi repugna leninismului romantic. Ori, ca orice societate, și cea românească era fundamentată pe aceleași baze axiologice, esențialmente non-leniniste. Lupta pentru transformarea ei într-un fel de partid ideal format din membri ideali, militanți, disciplinați, consecvenți și intransigenți va reprezenta unul dintre obiectivele centrale ale leninismului romantic. Neputând să îl atingă, va deveni din ce în ce mai ostil tendințelor "burgheze
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
datelor aduse de noi arat( c( pe l(ng( orizontul spa(ial (i temporal al incon(tientului determinat poate de n(zuin(a formativ( proprie, genetic (i educa(ional fiec(ruia, exist( un sentiment anabasic sau catabasic destinic cu accente axiologice pozitive (i negative prin raport noetic. Reuniunea cu zona matriceal( a ideii se realizeaz( prin arcul reflex noetic, de unde (i (n(elegerea unui sens al c(ii spre iluminare a creierului uman prin intermediul sinapselor, a re(elei predominant bazale, (ntr-o
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
conținuturile ssale până sub bolțile conștiinței". Demonstrația pe care am făcut-o arată că pe lângă orizontul spațial și temporal al inconștientului determinat poate de năzuința formativă proprie, genetic și educațional fiecăruia, există un sentiment anabasic sau catabasic destinic cu accente axiologice pozitive și negative prin raport noetic. În relație cu Heidegger și Alais Riegl, Blaga înțelege să nu se limiteze la personanță eludând capacitatea transcendenței de a realiza unirea noastră cu Marele Anonim, zona matriceală a ideii. "Umbra lui Dumnezeu e
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
prin acțiunea substanțelor asupra sinapselor cerebrale. Demonstrația pe care am făcut-o arată că pe lângă orizontul spațial și temporal al inconștientului determinat poate de năzuința formativă proprie, genetic și educațional fiecăruia, există un sentiment anabasic sau catabasic destinic cu accente axiologice pozitive și negative prin raport noetic. În relație cu Heidegger și Alais Riegl, Blaga înțelege să nu se limiteze la personanță eludând capacitatea transcendenței de a realiza unirea noastră cu Marele Anonim, zona matriceală a ideii. Umbra lui Dumnezeu e
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]