5,357 matches
-
o stare puternică de degradare. Dacă priveai mansarda, nu-ți trebuia multă imaginație să o vezi spulberată de orice mișcare, produsă în apropierea sa. Pur și simplu te speria! Aveai senzația că în clipa următoare îți va cădea în cap! Bătrâna fugi speriată de la fereastră. - Hai să mai vedem și alte case. Poate o ghicim pe a noastră! spuse Isabela. Doar n-o fi tocmai aceasta! După ce străbătură străduța, tot casa cea veche se apropia cel mai mult ca descriere, de
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]
-
de la ei și trecea mai departe. Nu era menirea lui să aibă grijă de acești viermi care se bucurau totuși de lumina și căldura razelor sale. Îi părea rău că a dat atenție unei muritoare ca Speranța, fiica acelei nevrednice bătrâne. Dar tocmai cu această muritoare a zămislit pe frumoasa Primăvara, mult iubita lui copilă. Și Primăvara... sufletul lui, pentru care este în stare de orice, să-i spună că este îndrăgostită de... cine? De prăpăditul ăsta? Nu se poate! A
MĂRŢIŞOR-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367953_a_369282]
-
infirmiere, se învârteau pe lângă mama ei. Văzându-și mama pe patul de spital, parcă era și mai mică decât în realitate. O mână de om aflat într-o stare inertă. Medicul de gardă se chinuia să o stabilizeze, însă starea bătrânei era prea gravă. Când s-a recomandat ca fiică a bolnavei, privirea medicului era mai degrabă de compasiune. - Să știți că mama dumneavoastră pur și simplu nu dorește să trăiască, nu luptă cu viața și de aici și comoția cerebrală
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
unei răceli puternice și în câteva luni ne-a părăsit. Dar totuși, domnule doctor, sunt șanse să-și revină? - Nu știu, însă este posibil dacă are voința de a trăi, lucru ce nu prea se vede. Acum o recunosc pe bătrână deoarece îmi amintesc că a mai fost adusă la noi la urgență când eram de gardă. Nici atunci nu am putut să o diagnosticăm cu certitudine de ce suferă. După decesul tatălui dumitale, cred că în mintea mamei s-a întrerupt
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
Noi bătrânii care mai avem puține bucurii în viață, renunțăm cu greu la cei dragi. Nu mai avem timp de a-i uita, că ne ducem și noi după ei. Așa am pățit și eu după moartea omului meu... și bătrâna începu să-și povestească necazurile în șoaptă, însă Săndica nu o mai asculta, era absentă, plecase cu gândul la copilăria ei, de la timpul când era studentă și până a revenit acasă lângă părinți în ideea de a-i ajuta la
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
m-ați ajutat în toți acești ani. Sunt aici, lângă tine. Tu mi-ai mai rămas. Știi că nu mai am pe nimeni în afară de tine. - Cum o vrea Dumnezeu, maică, cum o vrea Dumnezeu Drăguțul, nu va fi altfel, răspunse bătrâna sentențios. - Mai vorbim despre asta. Acum sunt prea răvășită să mai pot asculta vorbele tale care mă înfioară. Trebuie să te împaci cu gândul că am rămas numai noi două și că suntem nevoite să mergem mai departe împreună. - Eu
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
unei ferme experimentale de juninci elvețiene și a oamenilor din subordine, cât și a celor doi părinți îmbătrâniți înainte de vreme. Rămasă pe lume doar cu mama, observa cum din zi în zi era tot mai abătută. Starea de sănătate a bătrânei se deteriora pe zi ce trecea. Nici un medic nu-i găsea leacul bolii. Se topea pe picioare văzând cu ochii și aceasta pentru că nu putea suporta pierderea omului de care a fost legată peste patruzeci și cinci de ani. Dacă
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > FOTOGRAFIE TITINA NICA ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 205 din 24 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Cheia bătrânei Stă bătrâna gârbovită pe o bancă sub un tei, toate tristețile lumii stau ascunse-n ochii ei. Se gândește neîncetat la căsuța ei umilă ce i-au vânduto copiii ca să-și construiască vilă. Dar în vilă n-are loc, i-
FOTOGRAFIE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366855_a_368184]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > FOTOGRAFIE TITINA NICA ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 205 din 24 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Cheia bătrânei Stă bătrâna gârbovită pe o bancă sub un tei, toate tristețile lumii stau ascunse-n ochii ei. Se gândește neîncetat la căsuța ei umilă ce i-au vânduto copiii ca să-și construiască vilă. Dar în vilă n-are loc, i-au făcut
FOTOGRAFIE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366855_a_368184]
-
rest toate sunt duse, casă, tinerețe, soț, sunt durerile-i nespuse. Lung privește printre gard și își vede viața toată, simțind cum din ce în ce de puteri este lăsată. Însă, într-o dimineață, au găsit lângă grădină, moartă, pe bătrâna mamă, tot strângând o cheie-n mână. Izvorul din tugă Când cântă guguștiucul printre blocuri îmi aduc aminte cum la mine-n sat juca, în aer, fagure, căldura, iar eu mergeam, cu tata, la arat. Tata-ntorcea cu plugul brazde
FOTOGRAFIE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366855_a_368184]
-
puii mei! Va fi ocrotit de lege, Că doar leul este rege! Pe la bănci păzit cu sârg Sau, mai rar, la schimb, prin târg, Foarte rar prin portofel, Amărât și vai de el, Dus la hramuri în batistă De-o bătrână mult prea tristă Și din ce în ce mai rar De-un moșneag pensionar, De-un pârlit de bugetar, De-un șomer cronicizat Nebăut și nemâncat, Dar... ne mai trebuie, azi, lei? La ce sunt buni? În puii mei! Referință Bibliografică: În puii mei
ÎN PUII MEI! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366887_a_368216]
-
premieră absolută, motiv pentru care i s-a dat și numele The Romanian Route și Khang Shilling (6.360 m)...” ceea ce spune multe despre caracterul său onest. Onorant! Tibetul, acoperișul lumii, oferă o lume a simplității de mult pierdută în bătrâna Europă. Aici, Cătălin are revelația dexterității îngurgitării alimentelor de către băștinași. La fel ca strămoșii noștri acum vreo câteva decenii bune! Par prozaic, dar nu pot trece peste uimirea educatului narator! Oricum, veșnic călătorul este avid de noutăți, de lucruri și
TABLETA DE WEEKEND (100+10): PIERDUT ÎN NEPAL... de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367527_a_368856]
-
știi că abia o mai țin balamalele, a fost atât de entuziasmată ca m-a rugat să i-o dau și ei. C: - Conița Safta, a vrut-o și ea!?...„Sfinte, fii bun și iartă-i păcatele.” Mă faci să-nebunesc: bătrâna era de față? M: - Cum să nu, ce facem ceva ca ea să nu știe? Săraca de ea!... știi cum sunt astea bătrâne, curioase foc nevoie mare: voia s-o țină la picioare, să-i pună sângele în mișcare. C
CIZMA ELECTRICĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367563_a_368892]
-
elegantul și valorosul ”Album” la care ne referim. Este un Album monografic de mare succes, cu 300 de pagini și numerose reproduceri în culori, și care va conține și un DVD, cu piesa de teatru de mare audiență la public - „Bătrâna și hoțul”, semnată tot de Viorel Savin și jucată deja pe numeroase scene din țară și la toate canalele televiziunii române. (Piesa și autorul, au primit prestigioase premii artistice naționale!). Prin urmare, speranțele trecutului găsesc azi oameni de luptă și
ELIBERAREA DE PREJUDECĂŢI de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1670 din 28 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367703_a_369032]
-
și uscată, continuă să creadă, solitară, că poate va mai încasa vreun ban... Speranța și nevoia mor ultimele. Iar micile fire de flori culese din păduri, se tremură într-o lumină rece de vitrină. Lumea se plimbă, oamenii sunt degajați, bătrâna-i tot acolo. Fiecare cu bucuria lui, fiecare cu creația lui de-o seară... Cu sau fără aplauze, piesa se joacă mereu. O melodie cunoscută, mă face-atent la gânduri de-altădată. De la etaj, de la un club ceva mai deosebit, prin
LASĂ-MI TOAMNĂ POMII VERZI ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367709_a_369038]
-
arate contrariul”. Romanul se încheie într-o scală apolinică. Înainte de retragerea lui din această lume, ca demult, la începutul cărții, în copilărie, Vlad „Aduna cu nesaț de pe jos perluță cu perluță, ciobuleț cu ciobuleț, ceea ce i se dăduse prin cuvintele bătrânei” (care îi citise din Biblie). Sunt, acum, alte «pietre», dar aceeași capacitate de credință, despre care, mulți ani, Vlad nu a știut nimic. Pietricele, pietre, bolovani, perluțe, ciobulețe din care amnarul credinței aprinde stele. E nedrept Dumnezeu cu cei „proști
PIETRICELELE SE FAC STELE de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366991_a_368320]
-
dragoste Motto: Trăiește clipa. Nu fugi înainte. Mai sunt multe de gustat în viața prezentă. Mircea stătea în gazdă la o văduvă în vârstă, pe o stradă în apropierea șoselei principale, nu prea departe de școală, primărie sau căminul cultural. Bătrâna locuia într-o cămăruță, în care intra prin ușa casei din interiorul curții principale, iar Mircea intra în camera sa prin ușa dinspre stradă. Nu putea fi auzit de gazdă decât atunci când aceasta se afla din întâmplare într-o cameră
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
fată, care locuiau la oraș, unul la Mangalia și celălalt la Eforie Nord, unde și-au construit case, amândoi fiind căsătoriți, și părinți a câte unui copil. Casa de la țară avea patru camere, destul de mari, plus cea în care stătea bătrâna, un pic mai mică. Cei doi copii împreună cu familiile lor veneau destul de des să o ajute pe mama lor la muncile grădinii. Împreună au investit destul de mult în casa bătrânească, reparând toate încăperile. Le-au dotat cu mobilă nouă, au
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
cu o pâlnie de stropitoare sub butoi, îl utilizau ca duș. Se încălzea apa de la soare și așa se mai spăla când nu mergea la serviciu sau se răcorea când căldura de afară devenea insuportabilă. - Nu mai are o cameră bătrâna și pentru mine? Sau poate locuim împreună, că uite ce pat larg ai. Plătim chiria pe jumătate și așa mai facem economie la salariu, glumea fata veselă. - Despre camere numai copiii gazdei pot hotărî, ei au investit în dotările casei
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
de dotări. Însemna că moștenitorii aveau câștiguri bune de își permiteau acest confort la țară. Între timp, Mircea a mers într-un hol unde era un frigider mare rusesc marca Zil și a adus o sticlă cu vin din grădina bătrânei, de culoare roz, limpede și plăcut la miros. - Ca oaspete prețios, venit pentru prima dată în bârlogul meu de urs singuratic, te cinstesc din acest pahar, cu vinul cel mai natural și deosebit de aromat pe care l-am băut în
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
dragostea de care sunt capabil. - Mulțumesc. Sună destul de promițător. Parcă visând, cu privirea pierdută în gol, Săndica își lipi buzele sale senzuale de marginea paharului cu picior, din care se împrăștiară stropi de rouă, din cauza acidității vinului vechi, ținut de bătrână în sticle smolite și îngropate în pământul galben din fundul beciului. Savură cu plăcere aroma vinului, gustându-l cu înghițituri mici. Când îndepărtă paharul de la gură, așezându-l pe noptiera de lângă pat, Mircea se aplecă spre fată și încercă să
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > HAIKU Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului 1 pe prispa casei de vorbă cu greierii - bătrână torcând 2 vălurind apa dansează cu stelele- vântul de noapte 3 tot printre cărți - nu și-a luat vacanță șoarecele 4 în paltonul nou - copil desenând pe țărm un soare uriaș 5 Gaura nouă - șoarecele a lucrat iar în schimb
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367163_a_368492]
-
din fotografie încărunțit 8 Bob uscat în spic- ochii bătrânului nu mai au lacrimi 9 Gardul de spini- îngropată de vifor o cioară moartă 10 În șir cocorii - pe o volbură doi fluturi bat din aripi 11 Mireasmă de tei - bătrâna trece strada prin loc interzis 12. două albăstrele ies de sub clopul de paie - ochii tatei... 13 Un tunet răzlet - căzând secerate florile de prun... 14 Casa de bătrâni - luna printre zăbrele singurul opaiț 15 Văruit proaspat - păianjenul începe o pânză
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367163_a_368492]
-
de nemulțumire a mâinii care strângea în neștire batista mototolită. De, maică... dacă n-or fi bani nici în casa voastră! Aș o fi... Da' bărbații ăia ai voștri, n-au venit cu noi? Nu-i văd, s-a arătat bătrâna nedumerită după câteva momente de tăcere. - Ba au venit. Ce, matale nu i-ai văzut? Uite-i acolo în față. Stau în picioare că nu au mai fost locuri libere, a lămurit-o fata, trecută și ea cu puțin peste
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367148_a_368477]
-
localității. Încă puțintică răbdare, a liniștit-o el în timp ce-și aranja nodul cravatei grena, aplecându-se ușor pentru a fi auzit. - Numai atât? s-a mirat Florica încercând să privească pe fereastră peste pălăria de modă veche a bătrânei. Observând cu ochii ei primele case, a tras fermoarul genții din care a scos la iveală o trusă micuță de piele pe care a desfăcut-o grăbită. Și-a dat cu ruj, privindu-se într-o oglindă micuță, enervată de
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367148_a_368477]