5,096 matches
-
cea mai mare parte și titlul . „Numele d-lui Bogdan Amaru e foarte puțin cunoscut cititorilor . Mai documentați, unii își vor închipui că e vorba de poetul sanscrit Amaru, autorul poeziei „Puterea lacrimilor”, localizată la Coșbuc, fără indicația originii, în Balade și idile, după cum am arătat-o de mult, fapt pentru care am și fost învinuit că încerc să distrug gloria lui Coșbuc , după ce distrusesem înainte gloria lui Caragiale și cum aveam să o fac mai târziu cu Eminescu. Bogdan Amaru
ANIVERSARE -BOGDAN AMARU, ARTICOL DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345820_a_347149]
-
12 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului DOI PRIETENI DE PESTE MĂRI ȘI ȚĂRI George Roca - Australia Marin Voican-Ghioroiu - România Dragul meu prieten, GEORGE, cu minunatele tale versuri“Fost-am și eu pe-aceeași stradă pe care îți plimbi pașii!”din poemul „BALADĂ PENTRU ADOLESCENȚI”mi-ai făcut o surpriză grozavă..., (mulțumesc!!!...) și, ca întotdeauna mi-ai luat-o înainte, fiindcă cele spuse de tine "fiului rătăcitor în lumea viselor" m-a inspirat și a ridicat voalul amintirii unei "străzi vechi de altădată
STRADA NOASTRĂ LUI GEORGE ROCA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345828_a_347157]
-
s-au făcut că nu mă cunosc. Am încercat să mă apropii de tine, dar ai fugit, lăsându-mă și mai însingurat. Când m-am întâlnit cu poezia Aceasta mi-a deschis larg brațele Și m-a mângâiat pe creștet! BALADĂ PENTRU ADOLESCENȚI (George Roca) (fiului meu) Eu te-nțeleg prea bine, chiar și-atunci când nu mi te destăinui. Știu ce gândești! Fost-am și eu pe-aceeași stradă pe care îți plimbi pașii! O, dulce adolescență, zbucium și reverie, și
STRADA NOASTRĂ LUI GEORGE ROCA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345828_a_347157]
-
Frunzele moarte-nvârtind. . . Cad primii fulgi de zăpadă, Știu că și-n țară a nins. . . Cinci ani, un dor în cascadă, Noapte și zi, m-a învins! Cad primii fulgi de zăpadă, Iarnă, te-aștept ca să vii, Ca într-o veche baladă, Pe-un derdeluș cu copii. Cad primii fulgi de zăpadă, Zburdă sprințari, jucăuși, Viscolul, palmele-și freacă, Râs șuierat . . .,,Vin acușșș!”. Cad primii fulgi de zăpadă, Hainele iar devin mici, Baba, o chem să mă vadă, Ultima dată pe-aici
CAD PRIMII FULGI DE ZĂPADĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345854_a_347183]
-
goarna semn să-ți dea unde să fugi Hai să ne-mbrăcăm în fulgi tu femeie de zăpadă să-ți sparg sânii ca pe nuci îngerii din cer să cadă Vai femeie de zăpadă Dumnezeu iarăși cu goarna viscolește o baladă hai să ne jucăm de-a iarna Să ne dezbrăcăm de fulgi din carne ninsori să-mi smulgi Costel Zăgan ,Cezeisme II Referință Bibliografică: IARNĂ-N DOI / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 838, Anul III, 17 aprilie
IARNĂ-N DOI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345847_a_347176]
-
jos de Universitate știa de existența Casei Pogor, leagănul “Junimiștilor“ iar ceva mai sus, primul învățător român, Gh. Asachi, își făcuse o casă mare. Topârceanu locuise în apropiere într-o căsuță care, îi plăcea să creadă, îl inspirase când scrisese “Balada chiriașului grăbit“. Uneori, își petrecea timpul doar cu gândurile proprii în bibliotecă sau în sala de lectură. Odată, pe când căuta prin vrafurile de cărți un volum de Coșbuc, observase printre zecile de elevi o domnișoară însoțită de director, care preocupată
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
nu etno, nu folk, nu heavy metal, nu hard-rock, nu de manele. Și totuși un spectacol care atinge spiritele, provocându-ți fiori în viscere. Fiori de Lumină și vuiet de Duh. Glas de înger intonând la vecernii, psalmi laici, doine, balade, vechi cântece aromâne, cântece de lume, cântece de alean, de dor de drag de Patrie, de dor de limba cea vie, românească, închinat Doamnei Regine Limba Română. Un spectacol sublim din toate punctele de vedere, de cea mai înaltă ținută
UN OM FASCINANT ŞI LEC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347816_a_349145]
-
Ardeal e un pas din istoria României, iar cântărețul Nicolae Furdui Iancu, la fel ca Dumitru Fărcaș, cu-al său taragot predestinat unui suflet nemaiascultat, e inima Ardealului. Dacă vremurile s-ar fi potrivit, Alecsandri l-ar fi prins în balade, Nicolae Grigorescu l-ar fi zugrăvit pe frescele Agapiei iar George Enescu ar fi așezat vioara pe un spătar și l-ar fi ascultat pentru înveșmântarea Rapsodiei Române cu muzică folclorică pur românească, de la rădăcina ei. Pe cât de sus suie
NICOLAE FURDUI IANCU. ŢARA, PRELUNGITĂ LA CER de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347835_a_349164]
-
În toate cântecele Vasilicăi Tătaru e o dragoste preschimbată în fericire sau o dragoste preschimbată în rană a inimii. De pe urma niciuneia nu rămâne netedă viața sufletească. S-ar schimba lumea așteptând din partea dragostei doar fericire. Pentru că numai plinurile dragostei creează balada, doina, jocul, adierea tulnicelor, suspinul buciumelor. Doar plinul dragostei statornicește farmecul și țelul creației populare. Viața artistei Vasilica Tătaru e o oglindă cu două părți ale dragostei, reflectând unul și același chip cu una și aceeași frumusețe, luminat de surâs
VASILICA TĂTARU. OGLINDĂ CU PĂRŢILE DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347868_a_349197]
-
și nu va fi în istoria Dobrogei întregi. Burează mărunt asupra Dobrogei cu doruri, iubiri și cântece, nu de acum, de milenii. Dar astăzi cântă de brodează cu melodii, Georgeta Nichifor! E o solistă de muzică populară la Ansamblul folcloric „Baladele Deltei”. Broderia aceasta e din borangic sufletesc și de aceea-i un mare avut. Sunt împrăștiate peste tot cohorte de cântăreți, dar Georgeta Nichifor este dintre cei rari și cu har! A fructificat talentul ei încă de la doisprezece ani, când
GEORGETA NICHIFOR CÂNTECE ÎNCUNUNABILE ÎN ŞI DIN SPIRITUALITATEA DOBROGEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347902_a_349231]
-
aceea-i un mare avut. Sunt împrăștiate peste tot cohorte de cântăreți, dar Georgeta Nichifor este dintre cei rari și cu har! A fructificat talentul ei încă de la doisprezece ani, când a câștigat la Târgu Jiu concursul „Pe fir de balade”. A cântat mai târziu ca solistă profesionistă la Casa Armatei. I-a Cântat și lui Nicolae Ceaușescu romanțe. Cine intra în salon la dictator să cânte venea din odaia cu scumpe cufere ale neamului românesc - nu se făceau încercări care
GEORGETA NICHIFOR CÂNTECE ÎNCUNUNABILE ÎN ŞI DIN SPIRITUALITATEA DOBROGEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347902_a_349231]
-
ar intra în firescul cotidian. Câți, îndeobște, mai sunt poeții care se lasă ademeniți de incantație, de eufonie, de ritm și măsură, dar mai ales, de imagistica rămasă în pastel ori în poeziile cu formă fixă? Volumul începe cu cinci balade în stil modernist, una dedicată primăverii, alta luminii, o alta a păcii și una a tăcerii. Cea de a cincea se numește „Baladă fără sfârșit”. Lecturi agreabile, cantabile, stenice. Toate aceste simboluri - primăfvară-lumină-pace-tăcere-sfârșit pot fi pilonii trainici pe care autorul
DE STEJĂREL IONESCU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347278_a_348607]
-
mai ales, de imagistica rămasă în pastel ori în poeziile cu formă fixă? Volumul începe cu cinci balade în stil modernist, una dedicată primăverii, alta luminii, o alta a păcii și una a tăcerii. Cea de a cincea se numește „Baladă fără sfârșit”. Lecturi agreabile, cantabile, stenice. Toate aceste simboluri - primăfvară-lumină-pace-tăcere-sfârșit pot fi pilonii trainici pe care autorul poate construi ori își poate rezema îndoielile, neliniștile, iubirile. O stranie predilecție însă, manifestă poetul pentru fetid, descompus, pentru baudelaire-ienele „flori ale răului
DE STEJĂREL IONESCU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347278_a_348607]
-
răzlețul zbor / într-un anotimp în care / pământul îmbracă / ruginia haină a dimineții” (peste noi vânturile). În cele din urmă, poetul recunoaște: „pe arcadele trupului / clădim temple de lumină / și acoperim / cu covor de noapte / geneza izvoarelor” (geneza). Cele cinci balade de început, „Somnul îngerului”, „Amintiri” - în care poetul invocă icoana mamei, sunt semnele pozitive că poetul are suficiente resurse lirice pentru a alcătui o operă închegată, viabilă, aptă de a fi transmisă urmașilor. Și nu fără temei. CEZARINA ADAMESCU 21
DE STEJĂREL IONESCU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347278_a_348607]
-
se jucau cu ele alergând pe marginea râului. Ziceau că sunt mici steluțe căzătoare. Când picau acești viermi strălucitori de pe bețișor, parcă cădeau scântei de jar. Dany, la rugămintea ei, începea să cânte cu vocea sa, încă în formare. Învățase balade de la femeile bătrâne din sat. De fapt, Ana credea că prietenul ei ciocolatiu o moștenește pe bunica maternă, care avea o voce plăcută, duioasă când începea să cânte pe la clăci doine sau balade vechi. Pe Bibicu îl plăcea, chiar dacă era
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
cu vocea sa, încă în formare. Învățase balade de la femeile bătrâne din sat. De fapt, Ana credea că prietenul ei ciocolatiu o moștenește pe bunica maternă, care avea o voce plăcută, duioasă când începea să cânte pe la clăci doine sau balade vechi. Pe Bibicu îl plăcea, chiar dacă era țigan și mereu murdar, pentru că îi simțea strălucirea din ochi când o privea. Parcă i se lumina fața. Nu înțelegea ea atunci ce se întâmplă cu el, dar știa că în preajma lui se
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
Articolele Autorului S-a dus amorul... Ca o frunză uscată, purtată de vânt! S-a dus amorul ca un ceas defectat, De Cronos - fir alungit;descântat. Stau plopii, rânduri, rânduri Fluturii zboară prin ram... Într-un parc solitar Vrăbile-mi cântă balade, de amor sedentar! Ca niște preoți, stau plopi-nveșmântați În curte la Apolo, Prinț de raze-ncununat! O vioară muzica-și alintă în Coroana, zburlită de vânturi tomnatice și repezi; Stârnite de Brahma ce înghite Tot ce e vechi ca să aducă
S-A DUS AMORUL... de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347467_a_348796]
-
o divagație de la esențial, ca un fel de amânare de la „ruperea de nori” pe care aș dori să o provoc aici. E vorba de mult mai mult decât despre simpla poveste a unui plai cu dor, fie el și de baladă, e mult mai profund decât sensibilizarea unor suflete receptive la frumos, la speranță, la viitor. Conexiunea pe care o fac eu - și cred că și autorul e de aceeași părere - e de domeniul pragmatic și mult mai general, din păcate
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
epitete eu Să te invoc cu grație Drept oda mea de trist Orfeu, Să te glorific, imn să-mi fii, Romanță și pastel de dor, Cu mierea dulcei elegii Să mă dizolvi suav, ușor, Prelung, domol, meditativ, Ca-n-o baladă copleșit De nostalgii fără motiv, Ca-ntr-un poem fără sfârșit... Referință Bibliografică: Ca-ntr-un poem / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 732, Anul III, 01 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile
CA-NTR-UN POEM de ROMEO TARHON în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348796_a_350125]
-
repertoriul internațional, a dat autografe și ne-a făcut pe noi, românii, să ne simțim ca la noi acasă. A cântat și a dansat, în același timp, cu Alexia, nepoțica mea, de parcă erau două prietene nedespărțite. În momentul în care „Balada” lui Ciprian Porumbescu a început a învălui atmosfera în notele lirice ale frumuseții spiritului românesc, am văzut și am simțit, privirile pline de admirație și încărcate de emoție în ochii urmașilor vestiților samurai. Lansarea cărții a coincis cu ziua de
ANTOLOGIA IZVOARELE VIEŢII ÎN JAPONIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346765_a_348094]
-
Acasă > Stihuri > Prietenie > NOSTALGIE DE TOAMNĂ Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Îi cântă o balada pe la porți, Frumoasa doamna invesmantata-n frunze, Un pețitor i’aduce un buchet De crizanteme roșii sângerânde. Sărutul ei, i-au alinat durerile de-o vară Și i-a lăsat amprenta un surâs, Din inimă, arcuș într-o vioară, Un
NOSTALGIE DE TOAMNA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346942_a_348271]
-
în acea noapte. Înainte de culcare, ne-am așezat la masă. O masă cu mult pește, stropit din belșug cu votcă. Limba lui nea Vasea s-a dezlegat, începând să fredoneze aceeași melodie pe care o auzisem mai devreme. E o baladă veche, rusească, îmi șoptește Șura, soția lui. Când a terminat de cântat, avea lacrimi în ochi. M-am simțit, oarecum, stânjenită, dar, totuși, l-am rugat să-mi traducă versurile, iar el a început să-mi spună o poveste. De
MARMURA VIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347014_a_348343]
-
din Transilvania, vol. IV, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2011, 237 pag., format A5, hârtie și tipar offset, copertă policromă, plastifiată, 16 lei; Cu ajutorul lui Dumnezeu, încheiem seria celor patru volume din seria Colindelor din Transilvania, la care se adaugă volumul Balade din Transilvania, culese de neobositul folclorist Pavel Rătundeanu-Ferghete de-a lungul ultimei jumătăți de veac. Precizăm, însă, că nu este specie folclorică, din care acest admirabil român să nu fi descoperit măcar câteva piese. Uneori acestea acoperă zeci de pagini
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
pentru cadențele minunate create cu fiecare minune a cântecului popular. Urmăriți așadar, sâmbătă, incepând cu ora 21.00, o emisiune în care folclorul românesc își prezintă una dintre cele mai semnificative și valoroase creații - Maria Butaciu. POVESTEA PUIULUI DE CERB - baladă: http://www.youtube.com/watch?v=pjpKwXUthYM Maria Butaciu, o voce emblematică, din comoara folclorului românesc. Și cine nu își amintește cântecele interpretate de Maria Butaciu? M-am suit în dealul Clujului Bade pălărie nouă Bădiță sărutuș tău Aoleu ce
MARIA BUTACIU – VALOROASA CREAŢIE A FOLCLORULUI ROMÂNESC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346249_a_347578]
-
românesc. Și cine nu își amintește cântecele interpretate de Maria Butaciu? M-am suit în dealul Clujului Bade pălărie nouă Bădiță sărutuș tău Aoleu ce ploaie vine de la Cluj M-am dus din Ardealul meu Trandafir cu creanga-n apă Balada puiului de cerb Firule, măi fir de iarbă Și câte și mai câte alte cântece minunate interpretate pe poarcursul anilor de artista Maria Butaciu care nu a uitat și nu va uita nici dincolo de timp Ardealul, unde se află satul
MARIA BUTACIU – VALOROASA CREAŢIE A FOLCLORULUI ROMÂNESC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346249_a_347578]