3,051 matches
-
Tradiție. Paul Filip a realizat nu doar albume istorico-fotografice despre cimitirul Bellu (1997, 2000, 2002), dar și un film documentar despre „Grădina cu suflete a baronului Barbu Bellio“ (1825- 1900), la TVR Cultural. Vrednic paseist, urmaș arhivar al împătimitului istoric basarabean George Bezviconi (cel lăudat de Iorga, dar pe care Roller l-a pus să aleagă între pușcărie și slujba de gropar la Bellu), Paul Filip a scanat cu fervoare somptuosul muzeu funerar, cartografiindu-ne tăcuta moștenire aristo cratică, năpăstuitele cavouri
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Nu înțeleg absența lui Schopenhauer din panoplia noastră editorială. Omul care a amprentat decisiv sufletul „poetului național“, ins cu operă de importanță (cel puțin) continentală, este lăsat la noi în seama unei antologii maioresciene de aforisme, a unei discutabile ediții basarabene și a traducerii în... franceză realizate de pito 172 CE MI SE-NTÂMPLĂ rescul Charles Adolphe Cantacuzène. Vi se pare normal așa ceva în 2011?!? Oswald Spengler, Amurgul Occidentului. Unde este versiunea românească a acestei cărți care l-a format pe
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
tuberculoză, pierdere mare pentru puținii însemnați cu har deplin pedagogic. Alt învățător era Vasile Zaharov, de loc din comuna Nerușai, la opt kilometri distanță de Galilești. Învățătoare erau Lena și Nina Munteanu, surorile lui Teofan, și el fiu de preot basarabean cu soție deloc vorbitoare de limbă românească. Dar ce conta? Lena Munteanu, fiica cea mare a popii, era iubita directorului și, mai târziu, devenise firesc iubita soție a acestuia. Nina, cealaltă învățătoare Munteanu, era micuță, slăbuță, urâțică, foarte bună la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Sovieticii nu se așteptau la un război prin surprindere. Trebuia să trecem pentru cercetare. Comandantul grupei era sublocotenentul în rezervă Sfetcu Ion, basarabean din orașul Reni, județul Ismail. De dorul pe care îl avea dorea să pășească primul pe pământul basarabean. Am trecut, grupă de cercetași, pe la ora 11, cu barca. Nici o rezistență. Înaintăm. În fața noastră satele Cotu Morii și Obileni. O pocnitură de armă și un caporal, Vâjâială, cade la pământ. Începe să se tragă. Probabil miliția și organizațiile paramilitare
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
fi luat sovieticii, mari amatori de literatură pedagogică românească! În fine, după o călătorie amestecată, cai, căruțe și oameni pe calea ferată am ajuns de la Lugoj la Bichigi unde, cu omenia lor neinteresată, sătenii au primit la masă și tinerii basarabeni. * Împreună cu noi se afla la Bichigi Mara, fi ica lui Teoctist Gancear din Câșlița. Era elevă în clasa a VII-a de liceu și se retrăsese la Băilești, în Oltenia, unde urmau să vină și părinții, fratele și surorile ei
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Vocile tremurate, spânzurate de cârligul lacrimii m-au copleșit. O mie de bocete adunate din toată nenorocirea lumii ropoteau în grinda creștetului. Le-o fi spus, că Petrișor știa bine rusește, le-o fi spus că-i născut pe meleaguri basarabene, că are prieteni acolo și ăia, în joacă nejoacă l-au ...Doamne ferește! În starea asta abia perecepeam mișcarea bărbaților. Care cum apuca luase un par, o coadă de furcă sau ce găsise și, poteră de nenorocire se pregăteau să deschidă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
sirenele în Mediterană, Marea Egee mi se părea un fel de "bazin" unde se hîr-loneau nereidele. Nici ceea ce se vede acum afară nu e de natură să întrețină legendele. Într-o asemenea singurătate, rece, friguroasă, nu rezistă nici o iluzie. Un scriitor basarabean (Leo Butnaru) mă roagă să-i dau un interviu pentru o revistă din Basarabia. Coborâm în cabină și discutăm. După aceea mă urc pe puntea de la "Apolo". Între timp, ceața s-a risipit. Vântul suflă puternic, în rafale violente, încît
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
000 de studenți, 11.771 liceeni, 80.000 agricultori. Până la 4 Decembrie 1940, statisticile Comisariatului pentru refugiați dădeau cifra de 220.500 persoane ajunse în România. Numai ei au știut cum. Victimile N.K.V.D-ului nemaiîncăpând în penitenciarele din orașele basarabene, au fost trecute și peste Nistru, la Tiraspol, etc. În chinuri inimaginabile au sfârșit românii care au avut funcții în poliție, prefecturi, primării, armată, nu mai vorbim de patrioții foști în Sfatul Țării de la Chișinău sau de legionari și de
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
a fi anchetați, alții omorâți în anchete sau executați tot de străini, majoritar evrei. Câteva exemple sunt edificatoare: după 1944, șeful Serviciilor Secrete în locul lui Eugen Cristescu, urmașul vestitului Moruzov, a fost numit Serghei Nicolov, cu numele Serghei Nicolau, evreu basarabean; pe funcții principale au mai apărut evreii Mișu Protopopov, Mișa Pentuc, Conciaruc Piotr, Iaska Alexeiev, Gribici Vladimir, Cacica Sașa cu numele Nicolau Victor, Ebner Silvia, Lober, Popic (șeful securității Suceava), Lefermann, etc., etc. În Direcția Generală a securității poporului = partidului
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Suceava), Lefermann, etc., etc. În Direcția Generală a securității poporului = partidului comunist era Botnarenco Pantelei zis Pantiușa, evreu ucrainean cu grad de general locotenent care avea ca secunzi pe bulgarul Ivanciu Gheorghe - criminal de profesie și pe Bucicov Valeriu - evreu basarabean; mai prezentăm și alți evrei și străini în funcții mari din articulațiile serviciilor secrete, securității: soția lui Cacica Sașa, Rita, Schlesinger Paul, Blauker Stein Magdalena cu soțul, Rosza, Bikel Ivan, Garabedian, Tocaltian, Bercovici, Isak Adalbert, Szabo Eugen, Maximenco Feodor, Sabău
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
antrenarea memoriei, a atenției și a judecății. Recită sensibil versuri eminesciene și participă afectiv la comemorarea zilei de naștere a creatorului ,,nepereche”. Grav - reliefează nu numai moartea năprasnică a poetului bârlădean Cezar Ivănescu, ci și moartea prin accident a poetului basarabean Grigore Vieru - tocmai când se întorcea de la comemorarea personalității marelui Eminescu. Secvența finală ,,Dor de Căuești” - ,,sat vechi, răzeșesc” dezvăluie o dată în plus legătura cu vatra satului - căci a revăzut acest sat unde a desfășurat doi ani de activitate didactică
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
7-8 miniștri, ținându-și promisiunea de a face prima vizită oficială la frații de peste Prut, în cazul când ar fi câștigat al II-lea mandat prezidențial. A trecut imediat de la promisiune la faptă. Este o totală schimbare în raporturile româno-române (basarabene). Eu aștept cu și mai mare încredere că alegerile ce vor avea loc în toamna acestui an vor aduce și mai profunde schimbări. Vizita oficială de două zile s-a concretizat în 12 acorduri guvernamentale parafate la Chișinău, începând de la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
relațiile cu Bucureștii. Câștigând al doilea mandat prezidențial, președintele a promis că prima vizită oficială o va face la Chișinău și s-a ținut de cuvânt făcând istorica vizită din 27-28 ianuarie a.c. la Chișinău. Referitor la această vizită, poetul basarabean Vlad Pohilă scria următoarele: „Președintele Băsescu nu s-a comportat ca un străin la noi și nici liderii basarabeni nu l-au tratat ca pe un străin, ci a fost primit cu aclamații și lozinci unioniste în inima Chișinăului. Mii
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Chișinău și s-a ținut de cuvânt făcând istorica vizită din 27-28 ianuarie a.c. la Chișinău. Referitor la această vizită, poetul basarabean Vlad Pohilă scria următoarele: „Președintele Băsescu nu s-a comportat ca un străin la noi și nici liderii basarabeni nu l-au tratat ca pe un străin, ci a fost primit cu aclamații și lozinci unioniste în inima Chișinăului. Mii de basarabeni au scandat „Unire”, adresându-se nu atât președintelui, ci elitelor politice românești și întregii națiuni române. Prima
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
N.B. Recent, în ajunul recentelor alegeri din Basarabia, s-a prezentat un film de o crudă și inimaginabilă realitate, cu titlul „Golgota Basarabiei”, în care am văzut imagini incredibile, am văzut descrisă realist cea mai abominabilă crimă săvârșită împotriva fraților basarabeni și chiar împotriva poporului rus și a popoarelor asimilate în cursul timpului. Ca un adevărat și autentic Moloh, Rusia a înghițit o serie de popoare mici, cărora le-a furat limba, identitatea specifică și petecul de pământ pe care au
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
comuniști. Se face referire la violența campaniei de anul trecut cu represiunile exercitate de Voronin. Sper ca Basarabia să găsească calea spre un nou viitor, cu orientare spre U.E. Se observă o mai largă participare la vot și dacă liderii basarabeni se vor uni, s-ar putea ajunge la un rezultat mai bun ca anul trecut. S-ar putea ca Prutul, într-un viitor apropiat, să nu mai fie hotar între români! Comuniștii n-au mai avut rezultatul din trecut, iar
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
antisovietic. Pentru sâmbătă, 9 aprilie, la orele 1030 sunt în așteptarea colegului (mai tânăr) Serghei Coloșenco să vină să mă ia cu mașina proprie la sediul Academiei Bârlădene pentru lansarea volumului „Surghiunul” care nu este decât tragedia și Golgota fraților basarabeni deportați pe meleaguri îndepărtate din Siberia. Basarabenii, adevărați mucenici și martiri ai românismului, în mod special au fost deportați și persecutați draconic pentru a li se pierde neamul. Regimul stalinist a persecutat aproape toate naționalitățile înghițite de Imperiul Roșu, dar
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
de lansare a decurs în condiții excelente, vorbitorii au spus ce trebuia spus, dar pe undeva se vrea și mai mult din partea României care nu poate acționa decât în limita practicilor internaționale. Rezolvarea problemei e o treabă a factorilor politici basarabeni, care prin unirea forțelor democrate pot hotărî într-un viitor oarecare anihilarea comuniștilor lui Voronin și desființarea hotarului nedrept de la Prut, trasat samavolnic de vecinii noștri din răsărit. Deja Rusia pare îngrijorată și afectată de pierderea influenței comuniste în Basarabia
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Maria Șoimu și El. Șoimu Postolachi Sâmbătă, 9 aprilie 2011, la ora 11 a avut loc în cadrul Academiei Bârlădene, lansarea volumului amintit. Ca pregătire afectivă specifică, s-a difuzat o melodie cântată de neuitatul Ion Aldea-Teodorovici, pe versuri ale poetului basarabean Grigore Vieru. Rețin doar următoarele: „Degerat la mâini și la picioare/ Se întoarce acasă Dumnezeu./ Doamne, Cel din sferele senine/ Ce păcate oare-ai săvârșit?/ De Te-au dus acolo și pe Tine/ în Siberii fără de sfârșit”. Sfâșietoare, copleșitoare melodie
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
na Elena Monu, președinta Societății „Academia Bârlădeană”, Serghei Coloșenco, și autoarea fostă deportată cu părinții în Siberia, la 13 iunie 1941, exact cu două săptămâni înaintea declanșării războiului germano-sovietic. Autoarele, mamă și fiică, trec prin fața cititorilor drama zguduitoare a românilor basarabeni afirmând încă de la început: „Aceste amintiri ale noastre vin nu numai din nostalgia pentru trecutul fericit, ci și din durerea sufletului nostru din anii Surghiunului groaznic în Siberia de gheață. Se dedică tuturor victimelor represiunilor din perioada regimului comunisto-stalinist. Crivățul
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
nu se gândească la cât de departe sunt meleagurile mirifice ale patriei... „și în ochi îmi izvorăsc lacrimi amare, fierbinți” (pag.192). în condițiile când soțul îi moare în gulagul din Ivdel, în locul în care s-au prăpădit majoritatea bărbaților basarabeni, Anastasia Onea „când au luat-o de acasă cu forța era dreaptă, zveltă și sprintenă”, iar la plecare din surghiun era bătrână, bolnavă și gârbovită de munca silnică, dar era fericită că a rezistat, a învins moartea și s-a
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
din ei au supraviețuit miraculos pentru a reveni pe dulcile plaiuri natale. Se amintește că și alte naționalități din vastul imperiu sovietic au avut de suferit, dar parcă nici o naționalitate n-a fost mai persecutată și mai expusă ca românii basarabeni. Istoric s-a dovedit că niciodată vecinii noștri din Răsărit nu ne-au vrut binele și în numele credinței comune s-au arătat protectori ai noștri, cu scopuri ascunse, nemărturisite. România a fost ca un ghimpe, o stavilă în calea tendințelor
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
a rezervat României rolul salvator, așa cum s-a întâmplat și mai înainte când am stăvilit expansiunea Imperiului Otoman la Dunăre. Pentru că am stat în calea intereselor lor expansioniste nu am fost iertați, ci au căutat să se răzbune pe frații basarabeni, adevărați martiri și eroi ai românismului. Cartea se citește cu sufletul la gură, iar mesajul transmis de cele două autoare se descifrează cu ușurință de orice cititor, indiferent de gradul de instruire. Ca recenzor al cărții am sesizat o mică
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
în promovarea concepțiilor ultranaționaliste și antisemite este denunțat, și el, în repetate rînduri. Vinea dă, apoi, tonul luărilor de poziție în favoarea „revoluției socialiste” - e adevărat, nu fără unele precauții „esopice”. În „Popovici asasinul“ vituperează împotriva asasinării sălbatice a unor comuniști basarabeni de către generalul Popovici; în „Comemorarea messiei roșii“ face elogiul mesianismului marxist și afirmă că revoluția sovietică va ști să se unească împotriva atacurilor „burgheze” ale Europei și Americii; în „Sărbătoarea revoluției“ clamează: „Steagul roșu pe fortăreața Petropavlovsk e semnul morții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Alberto Marco scrie «prezența de azi a României constituie un vădit progres față de participarea din 1922 atît prin numărul editorilor expozanți, cît și prin calitatea materialului expus». Găsește apoi că expoziția românească se prezintă sub o înfățișare individuală proprie. «Scoarțele basarabene complectînd podoaba sălii dau o imagine de drumul parcurs de ornamentația grafică română dela inspirația ei populară la starea ei de azi»”. Relațiile privilegiate ale Contimporanului cu avangarda belgiană sînt ilustrate inclusiv prin semnalarea ecourilor „expoziționale” românești în presa (socialistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]