KorAP: Find »[drukola/base=bebeluș & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...59 60 61 ...103 >

2,569 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473

i-a povestit nimic și că ce-mi pasă mie, taică-miu e la Canal și eu pot să fac ce vreau, că n-are cine să mă caftească, și atunci eu i-am spus că e un laș, un bebeluș, și să nu-ndrăznească să pomenească de tata, că-i trag un picior, iar dacă nu vine la bătălie, o să-și piardă pentru totdeauna cuvântul de pionier, dar apoi, în dimineața aceea de duminică, m-am gândit și eu că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266

se strecură În biroul surorii lui și recuperă ziarul din coșul de hîrtii. Își trecu ușor degetul peste fotografia lui Yvonne, buchisi textul literă cu literă, cum fac copiii cînd Învață să citească, descifră banderola care vorbea de cei doi bebeluși uciși și Începu să clatine din cap, cu ochii holbați... Gwen era gata să urce În mașină, cînd o camionetă de livrare, care arbora numele de Le Bihan scris cu litere mari pe cele două laturi, se așeză cu bună

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
o bicicletă albastră cu un far ce lumina intermitent, cu fusta fluturînd În vînt, avînd În minte vestea pe care urma să i-o dea lui Ronan și care avea să le schimbe viața. Or să aibă un copil. Un bebeluș. Un bebeluș... Polițistul Încetini În apropierea sitului și trînti o Înjurătură cînd văzu cum unul din puternicele proiectoare explodă Într-un adevărat foc de artificii. Oprindu-se brutal, sări din vehicul, desfăcu mașinal butonul care Închidea tocul holsterului și o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
albastră cu un far ce lumina intermitent, cu fusta fluturînd În vînt, avînd În minte vestea pe care urma să i-o dea lui Ronan și care avea să le schimbe viața. Or să aibă un copil. Un bebeluș. Un bebeluș... Polițistul Încetini În apropierea sitului și trînti o Înjurătură cînd văzu cum unul din puternicele proiectoare explodă Într-un adevărat foc de artificii. Oprindu-se brutal, sări din vehicul, desfăcu mașinal butonul care Închidea tocul holsterului și o luă Înspre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
ochi, cu amărăciune. - La dracu’ cu toată prescripția! mîrÎi el printre dinți. Chiar dacă a fost comisă cu patruzeci de ani În urmă, o crimă rămîne tot o crimă. E dezgustător s-o vezi că scapă nevătămată după ce le-a făcut bebelușilor. - Are să plătească altfel, spuse Marie. Parcă spre a-i da dreptate, o tăcere bruscă Însoți sosirea pe insulă a infanticidei, activitățile se opriră pe moment, privirile se Îndreptară În direcția ei, bătrînele Își făcură semnul crucii la trecerea ei, o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
putea accepta economiile lui Pierric. - Nu-ți face griji, Juliette și cu mine o să ne descurcăm. Avem mulți amici pe continent. Dar Pierric Înhăță banii și-i vîrÎ cu de-a sila În geantă, mimînd cu cîrpele din brațe un bebeluș pe care-l legăna. Ronan, Înduioșat, Îl Îmbrățișă. - Mulțumesc, Pierric, ești cu adevărat nemaipomenit. Îți făgăduiesc că de Îndată ce se va naște bebelușul, am să fac totul ca să-ți trimit o poză... Se opri văzînd groaza de pe chipul lui Pierric, care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
Pierric Înhăță banii și-i vîrÎ cu de-a sila În geantă, mimînd cu cîrpele din brațe un bebeluș pe care-l legăna. Ronan, Înduioșat, Îl Îmbrățișă. - Mulțumesc, Pierric, ești cu adevărat nemaipomenit. Îți făgăduiesc că de Îndată ce se va naște bebelușul, am să fac totul ca să-ți trimit o poză... Se opri văzînd groaza de pe chipul lui Pierric, care fugi să se ghemuiască Într-un colț. Ronan se Întoarse și se pomeni În fața teribilei lui bunici. - N-ai să pleci nicăieri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
Întîrziat mintal... - Așadar, nu crezi În basme, căpitane, ironiză Fersen. Nici eu. Cine e adevăratul tată al fiicei dumitale, doamnă Le Bihan? Poate tocmai pentru că Pierric descoperise lucrul ăsta ai Încercat să-l omori? Nici un răspuns. - Chiar dacă există prescripție pentru bebeluși, lucrul ăsta va atîrna greu În momentul verdictului, stărui Lucas. Jurații nu au pic de milă pentru mamele care Își ucid copiii. Ea se mulțumi să-i fixeze, fără să scoată o vorbă, pe cei doi polițiști, unul după altul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
se deșiră. Dură mult, mult prea mult. Avea sentimentul că plutește Într-un tunel lung, la capătul căruia Gildas și Loïc, aureolați de lumină, Îi făceau semn să vină spre ei. Inima Îi umflă piepul cînd Îl văzu pe Nicolas bebeluș Încercînd să-i vină În Întîmpinare, clătinîndu-se pe piciorușe, cu brațele lui mici Întinse spre ea. Îi lipsiseră toți atît de mult. PÎnă la urmă, nu era așa de cumplit să mori, nu aveai de ce să te temi. Începu să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
de gînd să-mi exercit prerogativele de soț și de tată. - Nu mai spune! lansă ea plină de fiere. Micul Fifi se crede Rambo! Se făcu a nu lua În seamă Întreruperea. - Am vorbit cu Ronan, sînt la curent În ce privește bebelușul lui Juliette și n-am să te las să le strici povestea așa cum Yvonne a stricat-o pe a noastră. Am să-i duc departe de aici dacă e nevoie. - Și cum ai de gînd s-o faci? Întrebă ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-i atragă atenția: formula nu era dintre cele mai fericite ținînd seama de „Împuținarea“ familiei Le Bihan. PM zîmbi jenat, lăsă paharul jos și Începu să-și taie friptura cu mult entuziasm, continuînd să dea din gură de unul singur. - Bebelușul ăsta e În cele din urmă o veste excelentă, de altfel nimic nu anunță că va fi tar... Împărți o nouă salvă de zîmbete pocăite. - Iar faptul că Erwan e În viață este - cum să spun? - ceva nesperat. Nu-mi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
Acesta luă o Înfățișare fals pocăită. - Veșnicul conflict Între generații... Cred că știți ce Înseamnă, nu-i așa? zise el, adresîndu-li-se lui Philippe și Ronan... Și, fără să mai aștepte răspuns, continuă: - V-ați gîndit ce nume să-i dați? Bebelușului, vreau să spun? Ronan tocmai deschidea gura pentru a spune că era cam devreme pentru asta cînd PM decretă: - Dacă e băiat, tradiția familiei Kersaint cere ca fiul mai mare să fie botezat Erwan. Cu coada ochiului Își văzu tatăl

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
atenția căre Pierric, adresîndu-i-se psihanalistului. - Cum se simte? - Merge, o să iasă Încet din starea de hipnoză... Parcă vrînd să-l contrazică, Pierric se agită, Încerca să apuce ceva, iar chipul lui arăta mînie, descumpănire. Strigă cu vocea aceea de copil: - Bebelușul meu! Vreau bebelușul meu! Bebelușul meu... - Își cere jucăria, cîrpele. Marie le luă de pe noptieră și le puse În brațele lui Pierric, dar, spre uluirea tuturor, acesta le azvîrli fără menajamente. - Nu, nu păpușa, vreau bebelușul meu! Bebelușul pe care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
adresîndu-i-se psihanalistului. - Cum se simte? - Merge, o să iasă Încet din starea de hipnoză... Parcă vrînd să-l contrazică, Pierric se agită, Încerca să apuce ceva, iar chipul lui arăta mînie, descumpănire. Strigă cu vocea aceea de copil: - Bebelușul meu! Vreau bebelușul meu! Bebelușul meu... - Își cere jucăria, cîrpele. Marie le luă de pe noptieră și le puse În brațele lui Pierric, dar, spre uluirea tuturor, acesta le azvîrli fără menajamente. - Nu, nu păpușa, vreau bebelușul meu! Bebelușul pe care l-am găsit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
Cum se simte? - Merge, o să iasă Încet din starea de hipnoză... Parcă vrînd să-l contrazică, Pierric se agită, Încerca să apuce ceva, iar chipul lui arăta mînie, descumpănire. Strigă cu vocea aceea de copil: - Bebelușul meu! Vreau bebelușul meu! Bebelușul meu... - Își cere jucăria, cîrpele. Marie le luă de pe noptieră și le puse În brațele lui Pierric, dar, spre uluirea tuturor, acesta le azvîrli fără menajamente. - Nu, nu păpușa, vreau bebelușul meu! Bebelușul pe care l-am găsit, dă-mi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
vocea aceea de copil: - Bebelușul meu! Vreau bebelușul meu! Bebelușul meu... - Își cere jucăria, cîrpele. Marie le luă de pe noptieră și le puse În brațele lui Pierric, dar, spre uluirea tuturor, acesta le azvîrli fără menajamente. - Nu, nu păpușa, vreau bebelușul meu! Bebelușul pe care l-am găsit, dă-mi-l Înapoi! E al meu! Marie și Lucas schimbară Între ei o privire care arăta că nu Înțelegeau nimic. Lucas Îi făcu semn psihanalistului care se aplecă spre Pierric. - Ești liniștit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
de copil: - Bebelușul meu! Vreau bebelușul meu! Bebelușul meu... - Își cere jucăria, cîrpele. Marie le luă de pe noptieră și le puse În brațele lui Pierric, dar, spre uluirea tuturor, acesta le azvîrli fără menajamente. - Nu, nu păpușa, vreau bebelușul meu! Bebelușul pe care l-am găsit, dă-mi-l Înapoi! E al meu! Marie și Lucas schimbară Între ei o privire care arăta că nu Înțelegeau nimic. Lucas Îi făcu semn psihanalistului care se aplecă spre Pierric. - Ești liniștit, Pierric, liniștit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-mi-l Înapoi! E al meu! Marie și Lucas schimbară Între ei o privire care arăta că nu Înțelegeau nimic. Lucas Îi făcu semn psihanalistului care se aplecă spre Pierric. - Ești liniștit, Pierric, liniștit, foarte liniștit... Și te gîndești la bebeluș, la bebelușul tău. Ai găsit un bebeluș? Unde l-ai găsit? - Pe nisip, plînge, se teme, ca Pierric... Puștiul de șase ani, Înfricoșat, tocmai ajunsese la poalele stîncilor din golful Jefuitorilor, trudindu-se să se țină după ceilalți care nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
Înapoi! E al meu! Marie și Lucas schimbară Între ei o privire care arăta că nu Înțelegeau nimic. Lucas Îi făcu semn psihanalistului care se aplecă spre Pierric. - Ești liniștit, Pierric, liniștit, foarte liniștit... Și te gîndești la bebeluș, la bebelușul tău. Ai găsit un bebeluș? Unde l-ai găsit? - Pe nisip, plînge, se teme, ca Pierric... Puștiul de șase ani, Înfricoșat, tocmai ajunsese la poalele stîncilor din golful Jefuitorilor, trudindu-se să se țină după ceilalți care nu făceau niciodată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
și Lucas schimbară Între ei o privire care arăta că nu Înțelegeau nimic. Lucas Îi făcu semn psihanalistului care se aplecă spre Pierric. - Ești liniștit, Pierric, liniștit, foarte liniștit... Și te gîndești la bebeluș, la bebelușul tău. Ai găsit un bebeluș? Unde l-ai găsit? - Pe nisip, plînge, se teme, ca Pierric... Puștiul de șase ani, Înfricoșat, tocmai ajunsese la poalele stîncilor din golful Jefuitorilor, trudindu-se să se țină după ceilalți care nu făceau niciodată caz de el. CÎnd puse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
tînăra naufragiată, inconștientă. Ținea strîns la piept un pachet de cîrpe care se agita scîncind. Pierric veni mai aproape, fascinat. Cu o mînă șovăielnică, dădu la o parte scutecele și Întrezări o mutrișoară de nou-născut. La contactul cu mîna puștiului, bebelușul Întoarse capul și deschise gurița, căutînd parcă pieptul mamei ca să sugă. Răsunară Împușcături. Instinctiv, copilul apucă scutecele care se desfăcură, o păpușă căzu dintre ele, pe care Pierric o ridică și, strîngînd totul la piept, se tîrÎ spre stînci pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
Începu să se cațăre, În timp ce alte focuri de armă răsunau În golf. Chipul lui Pierric se Încreți, cu siguranță la fel ca acela al copilului care era el pe atunci, și Începu să se smiorcăie. - Hoața! Hoața, mi-a furat bebelușul... - Cine ți-a furat bebelușul, Pierric? - Nu, nu, nu omorî bebelușul! Nu spun! Nu trebuie să-mi omori bebelușul... Gemetele se transformară În hohote de plîns și Într-o agitație care Îi convinse pe toți că venise momentul să-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
alte focuri de armă răsunau În golf. Chipul lui Pierric se Încreți, cu siguranță la fel ca acela al copilului care era el pe atunci, și Începu să se smiorcăie. - Hoața! Hoața, mi-a furat bebelușul... - Cine ți-a furat bebelușul, Pierric? - Nu, nu, nu omorî bebelușul! Nu spun! Nu trebuie să-mi omori bebelușul... Gemetele se transformară În hohote de plîns și Într-o agitație care Îi convinse pe toți că venise momentul să-l lase pe Pierric să se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
golf. Chipul lui Pierric se Încreți, cu siguranță la fel ca acela al copilului care era el pe atunci, și Începu să se smiorcăie. - Hoața! Hoața, mi-a furat bebelușul... - Cine ți-a furat bebelușul, Pierric? - Nu, nu, nu omorî bebelușul! Nu spun! Nu trebuie să-mi omori bebelușul... Gemetele se transformară În hohote de plîns și Într-o agitație care Îi convinse pe toți că venise momentul să-l lase pe Pierric să se odihnească. Părăsind spitalul, cei doi polițiști

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
la fel ca acela al copilului care era el pe atunci, și Începu să se smiorcăie. - Hoața! Hoața, mi-a furat bebelușul... - Cine ți-a furat bebelușul, Pierric? - Nu, nu, nu omorî bebelușul! Nu spun! Nu trebuie să-mi omori bebelușul... Gemetele se transformară În hohote de plîns și Într-o agitație care Îi convinse pe toți că venise momentul să-l lase pe Pierric să se odihnească. Părăsind spitalul, cei doi polițiști erau Încă În stare de șoc: Mary avusese

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]