3,939 matches
-
-se nicio urmă de fum, care ar fi putut oferi arheologilor posibilitatea de a estima vechimea piramidei pe baza metodei cu radiocarbon! Doar lămpile de la Dendera, de pe cele trei basoreliefuri din templul lui Hathor, ne-ar putea oferi o explicație! Becuri similare cu tuburile Geissler, tuburile Crookes sau lămpile cu arc. Inventate câte mii de ani mai târziu. Tot mai mult se vorbește și de activarea energetică a marilor piramide de pe Terra, prin ele realizându-se, de fapt, convergența dintre energiile
TABLETA DE WEEKEND (100+6): ÎNCEPUTUL ÎNCEPUTULUI ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377829_a_379158]
-
în găleată. Țin minte că socrul mic dăduse o sumă importantă în mărci. Pe la miezul nopții se stinge lumina. Se pare că electricianul satului ceruse șpagă iar socrul mare refuzase sa i-o dea. Dupa vreo două ore de negocieri, becurile se aprind în sfârșit. Dacă tot venise lumina, socrii mici solicită numărarea banilor. Da' de unde, socrul mare pusese mâna pe găleată și susținea că toți banii sunt ai lui. Soacra mică, bolnavă de inimă, leșină: - Mărcile mele ! Socrul mic nu
O NUNTĂ LA ŢARĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376421_a_377750]
-
Publicat în: Ediția nr. 1951 din 04 mai 2016 Toate Articolele Autorului Kars Există un loc Kars unde calciul s-a ars, În inimă doar o durere poarte produce fiare și fiere, Domnul K. și Ipeka s-a însurat la becul A. Ultima discuție dintre asasin și victimă A avut loc în atmosferă legitimă. La sediul partidului și la poliție Au venit boschetarii cu o petiție, Doar Lacivert și Rustam Pașa Au crezut că nu merge așa. Ultimul act a fost
KARS de BORIS MEHR în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376534_a_377863]
-
încă mai doriți o plimbare cu barca, vă stau la dispoziție cu plăcere. Există telefon public în incinta hotelului, dacă vreți să mă sunați. Luând cartea de vizită în mână, îmi citi cu atenție numele și celelalte date, la lumina becului ce-și împrăștia darnic lumina peste noi. Acum știu cum vă cheamă și ocupația, dar eu nu m-am recomandat încă. Miruna. Miruna Spiridon din Timișoara. Am absolvit economia cu specializarea în comerț exterior, dar lucrez într-o bancă, în
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376039_a_377368]
-
asteroid beat de tine împroșcam cu smoală tot universul cunoscut dublam viteza luminii pentru tine câmpurile magnetice se rușinau, timidele așa treceam vijelios în jurul parcului cu statui decapitate îmi pierdusem capul de atâta fericire nesperată îmi ardea în inimă un bec ultraviolet cât Carul Mare și nu, nu voiam să se termine noaptea fără un sărut la marginea abisului sărat... NIRVANA Ca un anonim ce sunt cercetez un nor interior cu tente mov de ploaie stau și număr fulgere apoi caut
STAREA TÂRZIE A POEZIEI de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376102_a_377431]
-
intrat și apoi, am încuiat ușa. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să verific telefonul: nici un apel pierdut. L-am luat cu mine și m-am dus în baie, să îmi refac machiajul. La lumina dată de becul de la oglinda de fardat, contururile obiectelor păreau că palpită, neclare. Am ales unul câte unul, fardurile. Când le-am avut pe toate la îndemână, am tras mai aproape suportul extensibil pe care era prinsă oglinda și am înclinat-o, în
LOGODNICUL MEU, FRED (V) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376723_a_378052]
-
casa noastră? Acasă le aștepta Cristian, care avea numai patru anișori. Ce bine ar fi fost ca moșul să nu se rătăcească ca anul trecut! Bunica spunea că nu văzuse drumul din cauza întunericului de pe strada lor. Anul acesta apăruse un bec chior chiar pe colț, lângă tomberonul ruginit, așa că exista șansa ca moșul să nu mai rateze intrarea pe străduța îngustă. - Vom vedea! Uite, numărul 20, vino! Trase copila după ea pe scările înalte de la ultima ușă a autobuzului oprit în
JUCĂRIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376716_a_378045]
-
și-a propus, mi-a zis ea și m-a sărutat pe obraz... Ei doi au plecat împreună și după vreo jumătate de oră am plecat și eu, însoțind-o pe cea mică. Aproape de casa lor, am văzut în lumina becului de stradă cele doua siluete. Se aflau la o distanță apreciabilă, de circa doi-trei pași unul de altul, pe trotuar, în fața porții. Am explicat fetei că nu vreau să deranjez perechea de acolo, mi-am luat ramas bun și am
MUTULICĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376734_a_378063]
-
un moment dat, în timp ce oile mâncau liniștite, lăsate în grija câinilor, am adormit. Când ne-am trezit, ia oile de unde nu-s! O noapte întreagă, ne-am rotit pe lângă oi, fără însă să le vedem. Aveam un punct de referință; becul uriaș, montat pe un stâlp de arin alb tras prin foc și uns cu ulei ars, ca să țină mai mult, ce se găsea la capătul satului, de la marginea lanului de secară. Mergeam în direcția becului, de câteva ore bune, fără
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE (II). de ARON SANDRU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376784_a_378113]
-
Aveam un punct de referință; becul uriaș, montat pe un stâlp de arin alb tras prin foc și uns cu ulei ars, ca să țină mai mult, ce se găsea la capătul satului, de la marginea lanului de secară. Mergeam în direcția becului, de câteva ore bune, fără însă să ne apropiem un metru. Când au cântat cocoșii a treia oară, ne-am trezit față în față cu două cârduri de oi: ale noastre, cu care plecasem de cu seară, și ale ciobanilor
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE (II). de ARON SANDRU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376784_a_378113]
-
îndelung de parcă ar fi fost prima oară când făcea gestul acesta dorit în aceeași măsură, uitând că nu sunt singuri în casă. Nici nu-si dădură seama când bradul căpăta o înfățișare de basm. Luminat feeric de o mulțime de becuri multicolore ascunse în tot felul de forme geometrice, împodobit generos cu steluțe, globuri și globulețe, panglici lucitoare, Moși Crăciuni în miniatură, părea coborât din poveste. Îl priveau cu încântare și Eugen stinse lumina pentru a pune în funcțiune instalația de
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376700_a_378029]
-
bunica paternă, Ana. Era , mi se părea , foarte bătrână și nu mai vedea. Avea glaucom, inoperabil. Cred că e o afecțiune foarte grea ! Ea se descurca oarecum prin casă și chiar prin curte, doi pași , strictul necesar. Zărea vag lumina becului ...O punte spre lumea exterioară ... Pe care o percepea prin auz , miros , pipăit. Așa m-a „văzut„ și pe mine . Mi-a zâmbit...Iar tata îi punea câte o bancnotă mai mare între degete, când plecam. Noi locuiam în alt
TU POȚI! de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376793_a_378122]
-
era goală ! Cine naiba mai vine acum la mare ? îi spune în timp ce-i înmânează pachetele,încercând să facă puțină conversație . - Normal....uite banii ! - Nu e nevoie ! spune nu prea convins fiindcă hârtia albastră de o sută care lucea în lumina becului de noapte ,îi atrăsese oarecum privirea. Banii nu-i vezi mereu cu ochii tăi ,îi vezi de obicei cu ochii dracului... - Sunt prea mulți pentru doar douăzeci de kilometri ! - Nu-ți face griji ,am dat 20000 pe capodoperele astea,o
VIATA LA PLUS INFINIT (3) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375089_a_376418]
-
A pătruns pe o stradă întunecată, ningea, zăpadă mare făcea drumul greu de parcurs. „Cred că am reușit! Aici trebuie să fie orașul căutat.”, se gândea Robert. Dar gândul i- a fost întrerupt de un geamăt. La lumina palidă a becurilor stradale, a văzut un bătrân căzut în zăpadă.Cînd a vrut să se apropie, doi copii de vârsta lui, l- au depășit în fugă. Unul dintre ei, trăgea după el o sanie. - Ce s- a întâmplat? A- ți alunecat?, întrebau
OVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372558_a_373887]
-
viseze. Parcă o urmărea tot timpul o umbră. Îi simțea mereu răsuflarea în ceafă. Unde mergea o însoțea și umbra. Nu putea s-o vadă, însă îi simțea prezența. Când se afla la o plimbare pe faleza aflată sub iluminatul becurilor cu mercur de pe stâlpii amplasați dea lungul falezei, parcă a distins pe cineva la o întoarcere bruscă a capului, care se ascundea în spatele turiștilor ieșiți la plimbare solitari, în familie sau în grupuri mai mari de prieteni. I s-a
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
drum al tuturor politrucilor postdecembriști, încât politica dâmbovițeană a devenit nu numai un nou Eldorado al căpătuirii peste noapte, ci și modalitatea nelegiuită dar confraternă (a se citi tovărășească), prin care își scapă pielea atât aceia ce au călcat pe bec mai înainte de-a se devota clanului și partidului, cât mai ales aceia care o fac sistematic și sfidător de oaie cu binecuvântarea mai marilor într-ale fărădelegilor. Lucru, de altminteri, dovedit până la îngrețoșare (pe când revolta?) de mulțimea șparlamentarilor cu
ESENŢA POLITRUCIANISMULUI ROMÂNESC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373243_a_374572]
-
orice hazard a adus și câteva evenimente nefericite. După spusele maică-mii câteva case au fost inundate deși îngrijorarea nu îi era nici pe de parte acolo. Am făcut un efort ca să ghicesc ce poartă în minte și dintr-o dată becul de la avarie m-a iluminat. Bunicul! Îi stă gândul la bunicul! Datorită celor auzite mintea proiecta deja scenarii din cele mai felurite. Apele umflate ale Coiscăi ieșind din matcă și răscolind asfaltul, inundând curtea și odăile casei bătrânești. Vedeam cum
PARABOLĂ TÂRZIE de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372067_a_373396]
-
a scos un cuțit din buzunarul hainei și a început să strige cât îl ținea gura: “ Dacă are curaj vre-un bozgor să se bată cu mine, să vină încoa!” Și învârtea prin aer lama cuțitului, făcând ape-ape în lumina becului de neon. Eu am sărit să-l opresc, i-am pus mâna pe umărul stâng pe la spate și i-am luat cuțitul. “Aaaa, sare el, tu erai Mihaly? Nu știu ce e cu mine! Parcă am o presimțire...Am băut, Mihaly...și
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
Bă, Mihaly, băăă, eu am ținut la două lucruri în viață, la Silvia și la această invenție! Pe Silvia am pierdut-o, invenția în schimb mi-a reușit, a țâșnit apă de acolo din fiarele alea și s-a aprins becul...Am primit brevetul de la Secretarul-Prim...” Referință Bibliografică: INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1703, Anul V, 30 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
când cineva, în tramvai, autobuz sau în metrou, îți oferă amabil locul; sau te simți neputincios în fața unei escaladări, fie chiar și doar când provocarea este o scară la capătul căreia nu ai alceva de făcut decât de schimbat un bec; sau de văruit un perete; sau de cules cireșe. Citește mai mult BĂTRÂNEȚEIn ceasul venirii noastre pe lume nu știm ce ne va rezervă viitorul. Până la o anumită vârstă deciziile le iau părinții pentru noi. Individul își poate crea o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
când cineva, în tramvai, autobuz sau în metrou, îți oferă amabil locul; sau te simți neputincios în fața unei escaladări, fie chiar și doar când provocarea este o scară la capătul căreia nu ai alceva de făcut decât de schimbat un bec; sau de văruit un perete; sau de cules cireșe. ... XXXI. SATUL MEU NATAL, de Ionel Cadăr, publicat în Ediția nr. 1493 din 01 februarie 2015. Privind îngândurat prin geamul casei mele, ochii mi s-au oprit imaginar asupra unui copac
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
timp mângâindu-l pe ceafă. - Și ție ți-e dor, nu-i așa... Oftă și se ridică. -Hai să ne culcăm... noaptea e un sfetnic bun. Deschisă poarta și intră. Pisoiul îl urmă cuminte. Aleea era luminată slab de un bec așezat asupra ușii de la intrare. Apasă clanța încet să nu facă zgomot. Nici nu se crapă ușa bine că motanul se strecură primul în casă. Zâmbi privind în urma lui și se strecură și el fără zgomot urmându-i exemplul. - Tu
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
timp mângâindu-l pe ceafă.- Și ție ți-e dor, nu-i așa... Oftă și se ridică.-Hai să ne culcăm... noaptea e un sfetnic bun.Deschisă poarta și intră. Pisoiul îl urmă cuminte. Aleea era luminată slab de un bec așezat asupra ușii de la intrare. Apasă clanța încet să nu facă zgomot. Nici nu se crapă ușa bine că motanul se strecură primul în casă. Zâmbi privind în urma lui și se strecură și el fără zgomot urmându-i exemplul.- Tu
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
constitutive ale universului său, ce începe cu soarele și luna și se oprește undeva, dincolo de limitele spectrului vizibil. Catrenele sale, ca unități consensuale, prezintă, sub forma unei ghicitori sau a unei povești cu tâlc miniaturale, toate aceste elemente: cartea, copacul, becul, prăjitura, livada, creta, mingea, joaca..., dar și pe cele menite să deschidă ochișorii mirați sau să lărgească orizonturile cunoașterii, să rememoreze sau să devină motiv de sărbătoare: 8 Martie, 15 septembrie, Moș Nicolae, Ajunul... și multe, multe altele. Poveștile din partea
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 1 MARTIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374697_a_376026]
-
de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 1523 din 03 martie 2015. NIX A nins azi-noapte ca-n povești. Satul s-a acoperit cu argintul Domnului peste tot. Pomii au devenit niște dantele minunate în livada noastră. În bătaia luminii becului de-afară fulgii de zăpadă păreau niște planete albe într-o galaxie aflată în rotire amețitoare. Lumea aflată sub zăpezi e mai liniștită. Primul care iese afară din casă e bunicul. Nu are stare la cei 75 de ani ai
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]