3,169 matches
-
demielinizante găsite la examenul anatomo-patologic al sistemului nervos central. CESARO și DEGOS (1991) descriu unele particularități anatomopatologice și neurofiziologice ale zonei atinse de boală din sistemul nervos central. Aceste particularități sunt răspunzătoare de unele manifestări ale bolii ca: formele clinice benigne, deși plăcile se pun în evidență doar în SNC sau forme clinice severe fără prea mari leziuni anatomo-patologice etc. Aceste particularități ar justifica unele tentative terapeutice ce vizează numai restabilirea conducerii nervoase fără ca aceste tratamente să acționeze direct asupra demielinizării
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cerebeloase se diferențiază de SM prin prezența inelului Kayzer-Fleischer, tulburările metabolismului cuprului, scăderea ceruloplasminei serice și atingerea ficatului. Se știe că relația dintre nevrita optică și SM este destul de controversată. Cei mai mulți autori susțin că nevrita optică retrobulbară este o formă benignă de SM. Alți autori susțin că nevrita optică recurentă este o identitate separată. Totuși, noi avem în observația noastră cazuri de nevrită optică, care după câțiva ani au dezvoltat un tablou clasic de SM. Nu prea avem nevrită optică care
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Forma remitent-progresivă (RP). În sânul acestor trei grupe principale se pot identifica diferite subgrupe. Astfel în grupa „R“ boala poate avea multiple accese apropiate, sau se poate rezuma la câteva accese, chiar la una. În acest cadru autorii situează formele benigne pe care le vom descrie mai târziu. În grupa „P“ partea evolutivă a bolii poate fi foarte variabilă. În sfârșit, în grupa „RP“ progresia (pe care accesele vin eventual să se grefeze) poate surveni în momente forte diferite ale evoluției
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
obicei după 10 ani de evoluție). MARBURG (citat de STAMATOIU, 1989) a recurs la o clasificare acceptată de mulți clinicieni. Astfel descrie: 1 - forma acută malignă; 2 - forma comună remitentă; 3 - forma progresivă cu evoluție cronică rezistentă terapeutic; 4 - forme benigne sau fruste. Aceste forme benigne au fost privite mult timp cu rezerve, dar în prezent ele sunt consemnate aproape în toate lucrările sub diferite denumiri: 1 - Forme abortive unde intră cazurile cu remisiuni spontane după primul puseu. 2 - Forme fruste
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
evoluție). MARBURG (citat de STAMATOIU, 1989) a recurs la o clasificare acceptată de mulți clinicieni. Astfel descrie: 1 - forma acută malignă; 2 - forma comună remitentă; 3 - forma progresivă cu evoluție cronică rezistentă terapeutic; 4 - forme benigne sau fruste. Aceste forme benigne au fost privite mult timp cu rezerve, dar în prezent ele sunt consemnate aproape în toate lucrările sub diferite denumiri: 1 - Forme abortive unde intră cazurile cu remisiuni spontane după primul puseu. 2 - Forme fruste cu simptome puține și abia
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
intră cazurile cu remisiuni spontane după primul puseu. 2 - Forme fruste cu simptome puține și abia evidențiate clinic; 3 - Forme silențioase care au potențial evolutiv foarte puțin. SCHAPIRO R. T. (1991), descrie în funcție de evoluție următoare forme de SM: 1 - SM benignă care dezvoltă mici progresii 2 - Forma benignă, cu pusee și remisiuni care prezintă o fluctuație a simptomelor și un handicap mediu 3 - Forma cronică în pusee, care se manifestă printr-o creștere semnificativă a handicapului după fiecare puseu 4 - Forma
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
puseu. 2 - Forme fruste cu simptome puține și abia evidențiate clinic; 3 - Forme silențioase care au potențial evolutiv foarte puțin. SCHAPIRO R. T. (1991), descrie în funcție de evoluție următoare forme de SM: 1 - SM benignă care dezvoltă mici progresii 2 - Forma benignă, cu pusee și remisiuni care prezintă o fluctuație a simptomelor și un handicap mediu 3 - Forma cronică în pusee, care se manifestă printr-o creștere semnificativă a handicapului după fiecare puseu 4 - Forma cronică progresivă care se caracterizează prin lipsa
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
care poate evolua forma primar progresivă. Așa după cum am descris și noi, BĂJENARU O. și colab. (2004) descriu două forme particulare de SM, în funcție de severitatea clinică: forma rapid progresivă (malignă) cu invaliditate severă de la început sau chiar deces și forma benignă, care este mai mult o apreciere prognostică decât o formă clinică propriu-zisă, diagnosticată atunci când la peste 10 ani de la debut nu există o agravare clinică sau nu s-a depășit scorul de handicap EDSS de 3,0. După ROXANA CORNĂȚEANU
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pentru o perioadă de minim 24 de ore. Un nou puseu poate fi luat în considerație când există un interval de minim o lună față de precedentul. Rata puseelor este în medie 0,2-1,2 pe an. Aceeași autori evidențiază formele benigne (30%), dar după 15 ani de boală au doar leziuni minore cuantificate cu mai puțin de gradul 3 pe Scala KURTZKE (ușoară hemipareză, ataxie moderată). De asemenea, se evidențiază forme maligne (mai puțin de 5%) la care în decurs de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
colaboratorii (1989), aceștia ar fi factorii alergizanți, boli infecțioase intercurente, unele vaccinări, intervenții chirurgicale, traumatisme fizice, stressul psihic și factori climaterici, dintre care expunerile îndelungate la soare, și curele balneare termale intensive, sunt de subliniat. În ultima perioadă, studiul formelor benigne ale SM preocupă tot mai mulți cercetători și clinicieni. Aceasta și datorită credinței că există unele particularități anatomice, fiziopatologice etc, care, dacă ar fi favorizate, am putea influența evoluția bolii, în sensul opririi evoluției progresive și rapide. Aceste particularități ar
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cercetători și clinicieni. Aceasta și datorită credinței că există unele particularități anatomice, fiziopatologice etc, care, dacă ar fi favorizate, am putea influența evoluția bolii, în sensul opririi evoluției progresive și rapide. Aceste particularități ar fi acelea care apar în formele benigne ale SM. Sunt foarte important de consemnat factorii care ne pot face să prognosticăm dacă forma de SM va evolua benignă sau, dimpotrivă, prevestesc o formă evolutivă, progresivă sau chiar acută. 172 Poate părea șocant să asociez calificativul benign, SM
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
influența evoluția bolii, în sensul opririi evoluției progresive și rapide. Aceste particularități ar fi acelea care apar în formele benigne ale SM. Sunt foarte important de consemnat factorii care ne pot face să prognosticăm dacă forma de SM va evolua benignă sau, dimpotrivă, prevestesc o formă evolutivă, progresivă sau chiar acută. 172 Poate părea șocant să asociez calificativul benign, SM, întrucât această boală este resimțită de către pacienți și un mare număr de medici ca o afecțiune înainte de toate catastrofală, conducând la
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
formele benigne ale SM. Sunt foarte important de consemnat factorii care ne pot face să prognosticăm dacă forma de SM va evolua benignă sau, dimpotrivă, prevestesc o formă evolutivă, progresivă sau chiar acută. 172 Poate părea șocant să asociez calificativul benign, SM, întrucât această boală este resimțită de către pacienți și un mare număr de medici ca o afecțiune înainte de toate catastrofală, conducând la o invaliditate sigură. Totuși, posibilitatea existenței unei forme benigne, a fost recunoscută încă de la descrierea ei clinică de către
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
chiar acută. 172 Poate părea șocant să asociez calificativul benign, SM, întrucât această boală este resimțită de către pacienți și un mare număr de medici ca o afecțiune înainte de toate catastrofală, conducând la o invaliditate sigură. Totuși, posibilitatea existenței unei forme benigne, a fost recunoscută încă de la descrierea ei clinică de către CHARCOT. De asemenea, nu se întâmplă foarte rar stagnări complete ale bolii, care dau speranța unei vindecări definitive. În realitate, caracterul derutant și imprevizibil al SM cu forme autentic benigne și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
forme benigne, a fost recunoscută încă de la descrierea ei clinică de către CHARCOT. De asemenea, nu se întâmplă foarte rar stagnări complete ale bolii, care dau speranța unei vindecări definitive. În realitate, caracterul derutant și imprevizibil al SM cu forme autentic benigne și opuse formelor rapid invaliditante, este cel care reprezintă o problemă încă nerezolvată pentru neurologii ce caută să stabileacă un prognostic, care să-i ajute în stabilirea unui tratament. Definiția formei benigne a SM este arbitrară, retrospectivă și variabilă în funcție de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
derutant și imprevizibil al SM cu forme autentic benigne și opuse formelor rapid invaliditante, este cel care reprezintă o problemă încă nerezolvată pentru neurologii ce caută să stabileacă un prognostic, care să-i ajute în stabilirea unui tratament. Definiția formei benigne a SM este arbitrară, retrospectivă și variabilă în funcție de autori. WEINSHENKER și colaboratorii (1989) ar dori să rezerve termenul de formă benignă SM a cărei evoluție a arătat mai puține repercursiuni asupra vieții cotidiene pe timpul întregii durate a bolii, adică după
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
nerezolvată pentru neurologii ce caută să stabileacă un prognostic, care să-i ajute în stabilirea unui tratament. Definiția formei benigne a SM este arbitrară, retrospectivă și variabilă în funcție de autori. WEINSHENKER și colaboratorii (1989) ar dori să rezerve termenul de formă benignă SM a cărei evoluție a arătat mai puține repercursiuni asupra vieții cotidiene pe timpul întregii durate a bolii, adică după o observare de mai mult de 30 de ani. Cei mai mulți autori se referă la evoluția bolii în cursul primilor 10- 15
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
a arătat mai puține repercursiuni asupra vieții cotidiene pe timpul întregii durate a bolii, adică după o observare de mai mult de 30 de ani. Cei mai mulți autori se referă la evoluția bolii în cursul primilor 10- 15 ani. Ei consideră ca benigne SM mai puțin invalidante în timpul acestei perioade; care n-au împiedicat viața socio-profesională, cu o bună autonomie a mersului, în opoziție cu istoria naturală a bolii, pe care dorim s-o amintim puțin. Puține studii recente au fost publicate cu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de a selecționa bolnavi atinși cel mai sever, și deci de a oferi o informare mai pesimistă a acestei afecțiuni. Pe de altă parte, studiile, pornind de la pacienții urmăriți în ambulator de către neurologi, pot să nu cunoască formele cele mai benigne (care nu se prezintă la control) și formele cele mai severe ale pacienților cu SM care se adresează mai mult spitalelor. Trebuie, de asemenea, să ținem seama de originea geografică a populației, care trebuie să fie omogenă, de prescripiile terapeutice
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
a diagnosticului SM). Aceste dificultăți explică faptul, că istoria naturală a SM nu este încă perfect cunoscută. Două studii, pe care le-am avut la îndemână, merită să fie amintite, căci ele aduc informații utile pentru a situa locul formelor benigne în istoria naturală a SM. Primul studiu este cel al lui CONFAVREUX C. și colaboratorii (1980), care raportează experiența Serviciului de Neurologie din Lyon, privitoare la 349 de pacienți (140 bărbați și 109 femei), urmăriți în medie 9 ani. În
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
după 6 ani de evoluție; o invaliditate severă (imobilizați în scaun cu rotile sau în pat) după 18 ani de evoluție și în sfârșit 50% muriseră după 30 de ani de evoluție. Apoximativ 50% din bolnavi au avut o evoluție benignă, definită printr-o invaliditate discretă după 10-15 ani, sau o evoluție moderată după 15-20 de ani. Al doilea studiu este cel al lui WEINSHENKER C. și colaboratorii (1989) efectuat în Canada. Studiul este longitudinal, pornind de la o populație, luând în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
este de 15 ani în studiul canadian; pentru a atinge o invaliditate severă, de peste 40 de ani, iar mortalitatea apare mai mică, întrucât 88% din bolnavi au o speranță de viață mai mare de 40 de ani. Dând definiției formelor benigne criterii mai restrictive, WEINSHENKER C. consideră că aproximativ 10% din SM vor avea o invaliditate discretă după 21 de ani de evoluție sau o invaliditate moderată după 35 de ani. Aceste diferențe de apreciere a frecvenței formelor benigne și deci
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
definiției formelor benigne criterii mai restrictive, WEINSHENKER C. consideră că aproximativ 10% din SM vor avea o invaliditate discretă după 21 de ani de evoluție sau o invaliditate moderată după 35 de ani. Aceste diferențe de apreciere a frecvenței formelor benigne și deci ale gravității generale ale bolii se regăsesc și în alte studii, variind după cum în studiile respective este vorba de un studiu epidemiologic, care pornește de la o populație generală (ca în studiul canadian), sau de un studiu pornind de la
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
evoluție blândă a acestei boli, este departe de a fi o excepție. Este o realitate ce trebuie cunoscută, luată în considerare în momentul deciziei terapeutice și cu ocazia încercării unui nou tratament, de unde necesitatea de a încerca să recunoaștem formele benigne mai bine de la început. În aceasta constă necesitatea dezbaterii prioritare la recunoașterea unor factori, ce permit precizarea unei forme benigne de SM. Care sunt factorii clinici și biologici prevestitori ai benignității? Numeroase studii și-au propus să determine parametrii clinici
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
considerare în momentul deciziei terapeutice și cu ocazia încercării unui nou tratament, de unde necesitatea de a încerca să recunoaștem formele benigne mai bine de la început. În aceasta constă necesitatea dezbaterii prioritare la recunoașterea unor factori, ce permit precizarea unei forme benigne de SM. Care sunt factorii clinici și biologici prevestitori ai benignității? Numeroase studii și-au propus să determine parametrii clinici ce ar putea fi indicatori ai unei evoluții benigne a SM. Deși consensul nu este total, un anumit număr de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]