2,615 matches
-
surprinzător. Atât teoriile culturii, cât și teoria literaturii, studiile media și chiar studiile de gen găsesc în fragmentele autorului german un important punct de plecare al reflecției“. Dezbaterile sunt, de asemenea, intense atunci când vizează as pecte „imanente“ ale scrierilor lui Benjamin, precum cele privind înțelesurile și sursele teologiei istoriei și, implicit, sen surile mesianismului despre care este vorba în „tezele“ de filo zofie a istoriei“. Trecerea în revistă a acestor controverse nu poate fi realizată aici. Poate fi pusă însă o
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în revistă a acestor controverse nu poate fi realizată aici. Poate fi pusă însă o întrebare de principiu, care poate să moduleze și să deschidă lectura încercată în aceste pagini de mai sus: Cum poate fi „citit“, în maniera lui Benjamin, și alt spațiu decât cel al Parisului sau al Berlinului sfârșitului de secol al XIX lea? Cu alte cuvinte, este scenariul experienței descris de Benjamin unul personal, singular, sau poate fi ilustrat alternativ și în cazul altor lumi urbane? Încercând
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lectura încercată în aceste pagini de mai sus: Cum poate fi „citit“, în maniera lui Benjamin, și alt spațiu decât cel al Parisului sau al Berlinului sfârșitului de secol al XIX lea? Cu alte cuvinte, este scenariul experienței descris de Benjamin unul personal, singular, sau poate fi ilustrat alternativ și în cazul altor lumi urbane? Încercând o „punere la lucru“ a conceptelor lui Benjamin, pot fi invocate cel puțin două situații: pe de o parte, întrebările de mai sus pot viza
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sau al Berlinului sfârșitului de secol al XIX lea? Cu alte cuvinte, este scenariul experienței descris de Benjamin unul personal, singular, sau poate fi ilustrat alternativ și în cazul altor lumi urbane? Încercând o „punere la lucru“ a conceptelor lui Benjamin, pot fi invocate cel puțin două situații: pe de o parte, întrebările de mai sus pot viza metropola contemporană, postmodernă“, ale cărei mecanisme nu mai pot fi înțelese prin legitățile care guvernează lumea socială a secolului al XIX-lea; pe
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
legitățile care guvernează lumea socială a secolului al XIX-lea; pe de altă parte, ele pot viza un spațiu diferit prin situarea sa culturală di ferită, nu prin cea temporală. Ar fi interesantă, de exemplu, încercarea unei lecturi à la Benjamin a punerii în scenă a Bu cu reștilor începutului de secol XX din romanul Craii de Curtea-Veche, a lui Mateiu Caragiale. Stranii similarități, uneori textuale sau chiar tematice între roman și Copilărie berlineză... pot fi observate, fără însă a fi
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
oglindire a celor trei prieteni, Pantazi, Pașadia, Pirgu. În al doilea rând, „împrietenirea“ lecturilor despre care vorbeam mai sus mai are de depășit încă un obstacol. Este vorba de tendința de a „aplica“ o serie de concepte care descriu, la Benjamin, experiența urbană în „cazul“ scriiturii literare a Crailor... Aceste concepte sunt ele însele asemenea unor personaje, lucru poate mai puțin evident în demersul analitic pe care l-am încercat aici. Dar faptul că experiența urbană este, mai mereu pentru Benjamin
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Benjamin, experiența urbană în „cazul“ scriiturii literare a Crailor... Aceste concepte sunt ele însele asemenea unor personaje, lucru poate mai puțin evident în demersul analitic pe care l-am încercat aici. Dar faptul că experiența urbană este, mai mereu pentru Benjamin, întruchipată în figuri precum flaneurul, colec ționarul, peticarul sau povestitorul o scoate dintr-un registru pur teoretic, abstract. Similaritățile textelor pot fi mai ușor sesizate, odată ce ele nu mai sunt gândite după distincția, demult denunțată ca artificială, dintre filozofie și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
deopotrivă, spre o biruință decisivă a visului: cei trei Crai, însoțiți de măscăriciul Pirgu, slujesc „vecernia de pe urmă“, pentru a dispărea apoi „în purpura asfințitului“. Imaginea Bucureștilor stăpâniți de craii de Curtea-Veche ia naștere, ca și imaginea Berlinului copilăriei lui Benjamin, în momentul pierderii ei iremediabile. Matei Călinescu observă că, în cazul Crailor de Curtea-Veche, relectura nu este accidentală, după cum ea nu su plinește o slăbiciune a cititorului, ci ține de însăși textura cărții, de mecanismul prin care survine lumea fantastică
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
superior de sensibilitate artistică și una de diseminare a artei prin concesiile făcute gustului comun, care conduce la o kitschizare a ei, la ceea ce constituie arta de consum. În remarcabilul său studiu, Opera de artă în epoca reproducerii mecanice, Walter Benjamin sesiza noul câmp de forțe în care arta este introdusă în contextul unei evoluții spectaculoase a societății industriale și a mutațiilor care survin în urma confruntării ei cu pierderea unui exclusivism aristocratic. Art Nouveau-ul se află în acest câmp de tensiuni
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
culturii populare nu ar fi primari, ci secundari, nu ar fi subiectul, ci obiectul culturii și nu ar alege formele culturale, ci ar fi siliți să le accepte ca simple produse de consum. Deși membru al Școlii de la Frankfurt, Walter Benjamin se opune teoriei lui Adorno și Horkheimer, accentuând caracterul democratic și participativ al culturii populare contemporane. Fără a minimaliza impactul industriei și tehnologiei asupra culturii, Benjamin arată, mult mai optimist, că participarea maselor la forme culturale populare nu înseamnă impunere
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
le accepte ca simple produse de consum. Deși membru al Școlii de la Frankfurt, Walter Benjamin se opune teoriei lui Adorno și Horkheimer, accentuând caracterul democratic și participativ al culturii populare contemporane. Fără a minimaliza impactul industriei și tehnologiei asupra culturii, Benjamin arată, mult mai optimist, că participarea maselor la forme culturale populare nu înseamnă impunere sau acceptare oarbă, ci schimbare a stilului de viață, a modului de existență 7. Astfel, în timp ce diferența de terminologie, "înalt" / "jos", "de elită" / "de masă" este
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și restaurantele, precum și în spații mai puțin închise, cum ar fi parcurile de distracție, zonele suburbane și orașele 242. Este oare posibil ca spațiul tematizat să fie o manifestare a secolului al XX-lea, a caracterului fantasmagoric pe care Walter Benjamin îl atribuia orașului secolului al XIX-lea și îl descria în scrierile sale? Pentru Benjamin, orașul este "suprarealist" și înșelător prin aspectele sale multiple. Potrivit opiniei lui Graeme Gillock, la Benjamin spațiile citadine "explorează relația dintre arhitectură și acțiune, experiență
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
suburbane și orașele 242. Este oare posibil ca spațiul tematizat să fie o manifestare a secolului al XX-lea, a caracterului fantasmagoric pe care Walter Benjamin îl atribuia orașului secolului al XIX-lea și îl descria în scrierile sale? Pentru Benjamin, orașul este "suprarealist" și înșelător prin aspectele sale multiple. Potrivit opiniei lui Graeme Gillock, la Benjamin spațiile citadine "explorează relația dintre arhitectură și acțiune, experiență și identitate, metropolă și mit, distrugere și rememorare", pe baza a șase parametri pe care
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
al XX-lea, a caracterului fantasmagoric pe care Walter Benjamin îl atribuia orașului secolului al XIX-lea și îl descria în scrierile sale? Pentru Benjamin, orașul este "suprarealist" și înșelător prin aspectele sale multiple. Potrivit opiniei lui Graeme Gillock, la Benjamin spațiile citadine "explorează relația dintre arhitectură și acțiune, experiență și identitate, metropolă și mit, distrugere și rememorare", pe baza a șase parametri pe care i-a stabilit el însuși: fizionomic, fenomenologic, mitic, istoric, politic și textual 243. Pentru Benjamin, orașul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
la Benjamin spațiile citadine "explorează relația dintre arhitectură și acțiune, experiență și identitate, metropolă și mit, distrugere și rememorare", pe baza a șase parametri pe care i-a stabilit el însuși: fizionomic, fenomenologic, mitic, istoric, politic și textual 243. Pentru Benjamin, orașul este un spațiu de explorat. Din perspectiva fizionomistului, orașul poate ascunde orori în spatele frumuseții sau poate îngropa frumosul în urât. În interpretarea pe care Gillock o face studiului lui Benjamin, sarcina fizionomistului este de a demasca critic; în consecință
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
fizionomic, fenomenologic, mitic, istoric, politic și textual 243. Pentru Benjamin, orașul este un spațiu de explorat. Din perspectiva fizionomistului, orașul poate ascunde orori în spatele frumuseții sau poate îngropa frumosul în urât. În interpretarea pe care Gillock o face studiului lui Benjamin, sarcina fizionomistului este de a demasca critic; în consecință, acesta trebuie să "adopte o paletă de puncte de vedere variabile pentru a ajunge la esență". Fizionomistul trebuie să contemple orașul de aproape, nu de la distanță, pentru că e necesar să ajungă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
nu este alcătuită numai din construcții arhitecturale, ci și din experiențe individuale. Aspectul mitic, legat în special de mitul modernității, se preocupă mai degrabă de distrugerea mitului decât de celebrarea renașterii lui. Strâns legată de mit, istoria este văzută de Benjamin drept discontinuă, fragmentată și apocaliptică. Astfel, punctul de vedere istoric implică distrugerea falsei istorii, la fel cum perspectiva mitică presupune distrugerea mitului, iar cea fizionomică, anihilarea aparențelor. Perspectiva politică, potrivit punctului de vedere marxist al lui Benjamin, nu reprezintă încununarea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
este văzută de Benjamin drept discontinuă, fragmentată și apocaliptică. Astfel, punctul de vedere istoric implică distrugerea falsei istorii, la fel cum perspectiva mitică presupune distrugerea mitului, iar cea fizionomică, anihilarea aparențelor. Perspectiva politică, potrivit punctului de vedere marxist al lui Benjamin, nu reprezintă încununarea dezvoltării istorice, ci un moment de ruptură, evidențiind istoria ca dezastru, în vreme ce orașul poate întruchipa alegoric promisiunea Paradisului sau teama de Infern. Nu în ultimul rând, orașul este un text plin de mistere, care așteaptă să fie
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
mistere, care așteaptă să fie descoperit. Contrar credinței în marile narațiuni, specifică secolului al XIX-lea, povestea care generează orașul este fragmentară, discontinuă și dislocată, creată din imagini tranzitorii, efemere, care apar și dispar rapid. Exemplul pe care îl dă Benjamin în sprijinul afirmației sale este acela al "Proiectului Arcadelor" din Paris. Exploratorul contemporan, precum flâneur-ul ciudat în căutare de distracție sau precum vagabondul modern, adună "cuvinte, expresii, viziuni și momente, într-un montaj sau mozaic al modernității 245". Dacă aplicăm
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
într-un montaj sau mozaic al modernității 245". Dacă aplicăm perspectiva teoretică de mai sus în descrierea unei metropole din America secolului XXI pentru a corespunde carnavalului lui Bahtin, simulacrului lui Baudrillard, heterotopiei lui Foucault și orașului modern al lui Benjamin, atunci cel mai bun exemplu ar fi Las Vegas. Supranumit "Orașul Fabulos", "Orașul Imaginar" sau "Mecca împătimiților jocurilor de noroc", Las Vegas-ul este o perfectă ilustrare a ceea ce am putea numi orașul imaginar, care, fiind un oraș de succes
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
un ochi critic. În Learning from Las Vegas, de exemplu, arhitecții Venturi, Brown și Izenour dezvăluie designul relativ simplu al fiecărui hotel-cazinou, ascuns în spatele diferitelor teme care doar dau impresia de unicitate. Designul corespunde foarte bine descrierii fizionomice imaginate de Benjamin și aplicate metropolei din secolul al XIX-lea. Este un caz clasic de aparențe înșelătoare. Dacă vizitatorul folosește intrarea principală, trece de obicei prin sala de jocuri, care este punctul principal din hol, înspre culoarul cu restaurante, spre magazine și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
strada pe care se află cazinoul Mirage, cu tema Hollywood-ului, dar și a strălucirii și paradisului tropical, se află un vulcan-fântână, care erupe spectaculos noaptea din 15 în 15 minute. La suprapunerea narațiunilor și a firmelor care, după opinia lui Benjamin, ar transforma orașul în text, se adaugă caracterul fragmentar al experienței urbane, care, pentru adevăratul fizionomist, poate funcționa ca memorie spontană sau se poate transforma într-o recunoaștere dialectică, reciprocă a trecutului și a prezentului. O a treia caracteristică specială
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
sau pur și simplu dărâmate prin implozie pentru a face loc altora, mai mari și cu teme mai sofisticate. Așa s-a întâmplat în 2002 cu hotelul Desert Passage, în locul căruia s-a construit cazinoul-hotel Le Rêve. Istoria, după cum susține Benjamin, s-a dovedit a fi discontinuă, și conceptul de dezvoltare a devenit bază pentru dominația tehnologică în orașul tematic. Clădirile nu sunt construite ca să dureze; atunci când imaginația concepe ceva nou, pus în practică de tehnologie, clădirile recent ridicate devin demodate
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Stoker (A Biography of the Author of Dracula), New York, Alfred A. Knopf, 1996. Bell, David, Valentine, Gill, Consuming Geographies. We Are Where We Eat, Londra și New York, Routledge, 1997. Bell, David, Kennedy, B.M. (ed.), The Cybercultures Reader, Londra, Routledge, 2000. Benjamin, Walter, Illuminations, Londra, Fontana, 1973. Berger, Arthur Asa (ed.), The Postmodern Presence (Readings on Postmodernism in American Culture and Society), Walnut Creek, Londra, New Delhi, Altamira, 1998. Bernheimer, Richard, Wild Man in the Middle Ages, Cambridge, MA, Harvard University Press
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
and High Culture (An Analysis and Evaluation of Taste), New York, Basic Books, 1999. Geist D. Christopher, Nachbar, Jack (ed.), The Popular Culture Reader (Third Edition), Bowling Green, Ohio, Bowling Green University Popular Press, 1983. Gillock, Graeme, Myth and Metropolis (Walter Benjamin and the City), Cambridge, Polity Press, 1996. Goette, Hans Rupprecht, Athens, Attica, and the Megarid: an Archeological Guide, Londra, New York, Routledge, 2001. Golby, J. M., Purdue, A. W., The Civilisation of the Crowd (Popular Culture in England 1750-1900), New York, Schocken
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]