2,324 matches
-
nu și suficient. La curțile germane din secolul al XVII-lea exista un procedeu pedagogic a cărui ineficiență mă Încumet să o confirm. Pedepsele meritate de micii prinți erau suportate de alți copii de viță nobilă, așa-numiții „copii de bici”. Această „Învățare de minte” Într-o minte străină se pare că nu prea dădea rezultate. Când s-a Încercat punerea ei În practică În Franța, Henric al IV-lea s-a opus. Într-o scrisoare datată 14 noiembrie 1607 scrie
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
local aproximativ 1/3 din populația municipiului Vaslui era în fața televizorului iar când cei de la Opinia Studențească ne-au vizitat, au râs copios, cu ce puteam noi să transmitem, ziaristul Sorin Avram considera că din 41 "rahat" am făcut "un bici care, pe deasupra, să mai și pocnească". Tot felul de păreri, înjurături, felicitări, inițiative; pe 21 - 24 martie 1991 am organizat și primul concurs pentru copii: tip-top mini-top ! Important: emisiunile TV Vaslui erau preluate de toate cele 14 relee ale Direcției
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ținând cont de ce mai făceau și alții din țară. APRECIERI: "|știa sunt săriți la cap în frunte cu nebunul de Marin"; "Asta-i televiziunea lui Marin" (primarul V. Cristea); "La Vaslui, grupul condus de 70 Marin a făcut din <<rahat>> bici și mai și pocnește" (Opinia Studențească); "Inaugurați o epocă nouă, cultural-informațională" (prefectul Tărnăuceanu); "Tv. Vaslui a fost pentru mine o sursa de informație extrem de utilă" (Traian Băsescu, președintele României, fost deputat de Vaslui); "Vă urez să rămâneți aceeași televiziune angajată
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
avea mult prea multe de făcut decât să se întoarcă și la țiganii din Bedreaga ! Ce urmează ? Azi și mâine ultimele adunări, și strigăte, și dispute. Sâmbătă, afișe puse, afișe rupte, cadouri secrete, amenințări. Totul sub pază polițienească pasivă ! Duminică: biciul și zăhărelul: "las-că te-aranjez eu dacă nu votezi pe..." și "măi, cumetre ai grijă de... că dau o ț uică"! în unele comune vor fi cei cu îndemnul la ușă și lista în mână ! Aliș verișul ăsta se încheie
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
In 2, 15 este relatat episodul alungării negustorilor din templu. Lăsând aspectul exegetic cercetătorilor de profil, ne vom opri asupra detaliului tăcut de către sinoptici și amintit numai de evanghelistul Ioan. Alungând negustorii din templu, Cristos s-a folosit de un bici din funii. Valoarea istorică a unui asemenea detaliu este secundară, întrucât s-a păstrat nonviolent, din moment ce cuvintele lui Isus sunt mult mai eficace decât efectele unui bici. Nonviolența nu este o atitudine pasivă în fața nedreptăților și nici o complicitate silențioasă cu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de evanghelistul Ioan. Alungând negustorii din templu, Cristos s-a folosit de un bici din funii. Valoarea istorică a unui asemenea detaliu este secundară, întrucât s-a păstrat nonviolent, din moment ce cuvintele lui Isus sunt mult mai eficace decât efectele unui bici. Nonviolența nu este o atitudine pasivă în fața nedreptăților și nici o complicitate silențioasă cu asupritorii. Evanghelia ne sugerează să reacționăm în vederea neutralizării răului printr-o logică opusă celei care o inspiră: iubirea activă. Componenta esențială a acesteia este iertarea nelimitată a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
era apreciat de toți soldații, întrecându-i prin înălțimea trupului, dar mai ales prin curaj, așa încât toți îl admirau pentru voinicia și frumusețea lui. Ca unul care încă de la începutul persecuției suferise pentru credință cu multă răbdare multe bătăi cu biciul, fiind dat afară din armată, s-a făcut ucenicul asceților creștini, devenind un fel de supraveghetor și ocrotitor sau mai bine zis un adevărat părinte și apărător al orfanilor părăsiți, al văduvelor fără sprijin și al altora căzuți în sărăcie
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
București spre Iași, la 13 septembrie cu „poșta” timpului, „cei doi surugii - cu pieptarele lor valahe, cu mânicile largi ale cămășii, cu cismele lor î nalt e, cu căciulile mici de blană și cu pletele în vânt, plesnind mereu din bicele lor lungi, făcând să răsune pădurile de strigătel e lor - care-i făceau pitorești”, ajung către seară într-un sat, care ei îi zic Buzău. Și mergând toată noaptea, în zori ajung la Râmni c, i ar pe la orele 10
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
spune el că le-a luat. Păi se pare, că nu a fost în stare să stea de vorbă nici măcar cu liderii partidelor din alianța de guvernare, pe tema regiunilor, udemeriștii cei habotnici merg tot înainte, plesnind de zor din bici pe lângă boii pedeliști trimiși special pe la televiziuni, ca să mai spele, cât de cât, obrazul plin de flegme al premierului, care primește, primește sărmanul de la toată lumea, pe lângă șuturile date în părțile moi de Băsescu. Numai un mare jucător de alba-neagra, ar
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
between a bitter Fool and a sweet one? LEAR: No, lad; teach me. FOOL: That lord that counseled thee To give away thy land, Come place hîm here by me, Do thou for hîm stand. LEAR: Ia seama, bădie, la bici. BUFONUL: Adevărul e un cîine care trebuie să stea în cușcă și pe care-l dai afară cu biciul, pe cînd cucoana cățea poate sta lîngă foc și să pută. LEAR: O pacoste pestilentă-mi ești. BUFONUL: Dom'le, am
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
To give away thy land, Come place hîm here by me, Do thou for hîm stand. LEAR: Ia seama, bădie, la bici. BUFONUL: Adevărul e un cîine care trebuie să stea în cușcă și pe care-l dai afară cu biciul, pe cînd cucoana cățea poate sta lîngă foc și să pută. LEAR: O pacoste pestilentă-mi ești. BUFONUL: Dom'le, am să te-nvăț o zicătoare. LEAR: Dă-i drumu'. BUFONUL: Fii atent, unchiule. Să ai mai mult decît îmbii
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
it on By your allowance; which if you should, the fault Te rog, unchiule, ține un dascăl care să-l învețe pe nebunul tău să mintă; tare-aș vrea să-nvăț a minți. LEAR: Daca minți, pușlama, o iei cu biciul. BUFONUL: Mă minunez ce fel de rudă ești cu fetele tale: ele vor să mă biciuiască pentru că spun adevărul, tu vrei să mă biciuiești dacă mint; și alteori sînt biciuit pentru că-mi țin gură. Aș vrea să fiu orice altceva
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
șopîrle de ziduri și șopîrle de apă; care în furia inimii lui, cînd bîntuie necuratul vrăjmaș, mănîncă balega de vacă-n loc de salată; înghite șoareci bătrîni și cîini din șanț; bea lintița verde de pe baltă; el e minat cu biciul din parohie-n parohie, și pus în butuci, pedepsit, și închis; el, care-a avut trei sumane de pus în spinare, șase cămăși de pus pe-al sau trup, Cal de călărit și spadă de purtat; Dar șoareci și șobolani
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
lătra cîinele unui fermier la un cerșetor? GLOUCESTER: Da, șir. LEAR: Și biată făptura fugind de javra? Acolo-ai putut vedea marele simbol al autorității: un cîine în funcție e ascultat. Aprod mișel, oprește-ți mîna cruntă. Ce bați cu biciul tîrfa? Biciuie-te tu: Tu arzi s-o folosești în felul pentru care O biciui. Cămătarul spînzura pe-escroc. Prin haina-n zdrențe-apare orice viciu; Mantii și blănuri ascund tot. Puneți păcatu-n aur, Si lancea tare a dreptății, blînd, se
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
crească ceva. Nu vezi că soarele acesta pârjolește tot? Nici un râu pe nicăieri, un izvor, o fântână, nimic. Apoi deodată spre cai: Hoo! Ptrr! Nene ia vezi ce este acolo lângă linie. Nenea se uită încotro arăta Mihu cu coada biciului, holbându-și caraghios ochii miopi din care cauză fusese dat la partea sedentară a marii unități de infanterie. Zise cumpătat: - Ce să fie mă? Vreun stârv de sălbăticiune, ce crezi că ai putea găsi pe aici? Dă drumul mai departe
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
crezi că ai putea găsi pe aici? Dă drumul mai departe la gloabele astea nemțești, care când e vorba de oprit se opresc imediat, dar la pornit, mai greu. - Nene, așteaptă, mi se pare că a mișcat. Mihu înfipse coada biciului în puținul fân rămas pe fundul căruței, se dădu jos și porni spre rambleul acela ciudat călcând cu atenție peste pământul scorojit și crăpat de arșiță. Nu se înșelase. Un geamăt omenesc stins, pluti o clipă prin aerul încins făcându
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
parcă numai pentru el: „Sfânt... da, sfânt...” și se cufundă apoi într-o tăcere înverșunată. Stepa nemișcată și pustie undeva aproape de orizont se vălurea într-o unduire ciudată care de aici părea un mușuroi de furnici. Mihu arătă cu coada biciului aceasta și tovarășului său dar acesta după ce aruncă o privire inexpresivă în zare, fără să zică nimic își coborâ iar ochii spre copitele cailor care măsurau drumul cu pasul lor domol. Desigur cu miopia lui nu văzuse nimic și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
unui alt animal, Simiuc niciodată nu reușise să identifice animalele sălbatice după sunetele care le scot. Bătrânul Tofan, văzându-l gânditor, fără să lase lucrul izbucni deodată într-o șoaptă susurată ca un pâlc de ierburi atinse pe neașteptate de biciul vântului. - Cine știe ce gândești dumneata acum? Poate spui că am să-ți zic de pământul acesta că este de la tatăl meu, care l-a avut de la tatăl lui și tot așa în negura timpului, sau cine mai știe ce fleac rămas
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și a ținut- o tot așa. Președintele se dădea în stambă în fața mulțimilor de zeci de mii, de sute de mii de oameni (sic!), "rivuluție" soro, să plece corupții, ticăloșii și hainiții vânzători de Domn și țară, să vie Băsănău, biciul Sfântului Pahomie, cu foc și pucioasă, să curețe și parlament, și guvern, slavă lui! Parcă îi și vedeam cu făclii în mâini și cu Raluca Turcan în frunte, ca în tabloul "România revoluționară", grăbindu-se spre Palatului Parlamentului de unde să
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ascultau, nu mai răspundeau la comandă. Încercarea de a obține ceva scris de la comandant, sub incidența indiscretă, plină de pofte, a atâtor consumatori, ce-și focalizaseră privirea numai spre sânii ei, era, încă din start, compromisă: Soldatul face din rahat bici să pocnească!", a răspuns căpitanul de mai multe ori la rând, zâmbind jovial și cu subînțeles, când l-a rugat să-i semneze un bon pentru două baterii. La ora douăsprezece noaptea s-a culcat lângă stație cu gândul la
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
formaseră chiar și pe trotuare. O senzație neplăcută de disconfort puse stăpânire pe el. Nu frigul era vinovat, ci vântul și umezeala care, trecând ca prin ciur prin lenjeria intimă de vară, îl șfichiuia, precum pe un bidiviu lovitura de bici. Nu era însă nici o nenorocire. Știa că peste câteva minute se va obișnui cu frigul, ceea ce înseamnă că organismul său, trecut prin încercări mult mai dificile, în scurt timp, se va acomoda cu noua situație. În cele peste șaptezeci de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
aproape de urechi, luptându-se cu sloiurile alunecoase ce-i fugeau de sub tălpile grele ale bocancilor încărcați din belșug cu apă și gheață, sub privirile îngrozite ale celorlalți copii, a ieșit la mal singur-singurel, neajutat de nimeni. Ud leoarcă, șfichiuit de biciul rece al crivățului care nu îl slăbea o clipă, la jumătatea drumului spre casă, s-ar fi transformat într-un sloi inert ce s-ar fi topit hăt încolo, odată cu venirea primăverii. Noroc de părinții prietenului său de joacă Nichita
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
minut, în scurta vară polară de aproximativ două luni; îmbrăcat într-o șubă din piei de ren strânsă la mijloc cu o curea împletită manual, iar în picioare, pâslari de fabricație proprie, de care să își fixase schiurile; cu un bici lung în mâini cu care-și va îndeamnă câinii să treacă peste obstacole, mulțumit de cumpărăturile pe care le-a făcut și de faptul că se afla în drum spre familia sa. Îl despărțea doar o singură etapă, ceea ce, în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cât mai puternic și cât mai sonor. Aceștia îl vor auzi și într-o fugă vor veni. Totul va intra în normal, iar el va fi mulțumit. Făcuse și un legământ: Când se va pomeni pe schiuri în urma câinilor cu biciul în mână, își va aminti sfaturile date de înțelepți și nu se va abate nici cu un pas din drum. Va porni direct spre igluul său unde îl așteaptă cele trei ființe fără de care viața nu ar mai avea nici un
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
alungați, și se uneltea împotriva Celui Care poruncea demonilor; leproșii erau curățiți, șchiopii umblau, surzii auzeau și orbii vedeau, iar Binefăcătorul ea alungat. În cele din urmă au dat morții pe Cel care a 58 dăruit viața, au bătut cu bice pe Liberatorul oamenilor și au osândit pe Judecătorul lumii”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XI-a, IV, în PSB, vol. 17, p. 462) „Că a îndurat atunci cele mai mari ocări. Nu I-a fost batjocorit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]