7,814 matches
-
ba chiar și mai și. La gât, pe brațe, nenumărate bijuterii care alcătuiau un fel de mică orchestră de îndată ce începea să se miște. A fost foarte amabilă și am avut o conversație interesantă privind albumele de fotografii, în special fotografiile „Bietului Nando”, al doilea rege al României. I-am lăsat vreo șase cărți ale sale pentru dedicații, pe care urma să vin să le iau într-o altă seară. Au fost singurele mele întâlniri cu prințesa Bibescu care, desigur, nu se
Ghislain de Diesbach – Un debut la Paris. Amintiri 1957-1966 by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/3231_a_4556]
-
de patrioți români, prin procese formale, cu sentințe dinainte stabilite În birourile mahărilor comuniști vânduți Moscovei. Deocamdată, unii dintre polițiștii infami din România mai trăiesc În puful nesimțirii conducă torilor țării de după 1989, cu pensii de zeci de milioane. În timp ce bieții dascăli ai copiilor și nepoților noștri cerșesc mila guvernului pentru o sută de lei În plus la salariu, ca să poată supra viețui, iar „gloata” de pensionari, cum o văd cei cocoțați În fotolii, Întinde mâna pentru o jimblă sau un
Vulturul albastru -Fragment-. In: Editura Destine Literare by Ioan barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_387]
-
au înalțat undeva la marginea perimetrului, una din aceste construcții a devenit cea mai înaltă clădire a orașului detronând iarăși Empire State Building. Văzând toate aceste izbânzi, ne gândeam cu amărăciune la propriul nostru oraș, unde, de pildă, săparea unui biet pasaj pe sub/peste șosea durează atâta timp, și ne mănâncă într-atât nervii, și costă atât de mult, de parcă am ridica o piramidă sau chiar Empire State Building, încă o dată! O revistă literară la TVR Și tot despre TVR. După
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3238_a_4563]
-
În românește, textul, tradus de scriitoarea Lavinia Braniște, sună foarte bine, dar aș avea două observații de făcut. Traducerea literală a titlului pentru menținerea antitezei din el duce, în interiorul textului, la formulări neromânești, precum: „important era să mă asigur că bietul diavol mânca mai des și mai consistent”. „Bietul diavol”, „poor devil” în engleză, e, de fapt, „amărâtul”, „nenorocitul”, și oricât de bun ar fi jocul de cuvinte din titlu, transpunerea mot-à-mot a sintagmei nu are nici un sens în românește. Este
„Diavolul“ și binefăcătorul său by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3252_a_4577]
-
sună foarte bine, dar aș avea două observații de făcut. Traducerea literală a titlului pentru menținerea antitezei din el duce, în interiorul textului, la formulări neromânești, precum: „important era să mă asigur că bietul diavol mânca mai des și mai consistent”. „Bietul diavol”, „poor devil” în engleză, e, de fapt, „amărâtul”, „nenorocitul”, și oricât de bun ar fi jocul de cuvinte din titlu, transpunerea mot-à-mot a sintagmei nu are nici un sens în românește. Este apoi traducerea expresiilor fruste, pe care Lavinia Braniște
„Diavolul“ și binefăcătorul său by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3252_a_4577]
-
la azil, deși, se pare, că îl iubea. Eduard avea mari calități: cânta de copil Brahms la pian, îi citea încă din adolescență pe Kant, pe Nietzsche și pe Freud. A fost crescut de Mileva, de care Einstein a divorțat, biată infirmă și, după cum scrie o recenzentă a cărții lui Seksik, tulburată de a-și fi abandonat din cauza sărăciei o fată dintr-o legătură anterioară. Internarea lui Eduard la azilul psihiatric condus de Bleuler și Jung o va marca pe viață
Fiul lui Albert Einstein () [Corola-journal/Journalistic/3257_a_4582]
-
ideal, crainic tânăr al războiului celui mare pentru dreptul nostru întreg, prieten al cinstei, al muncii, al jertfei, suflet îngeresc de credință nefericită, de sfântă renunțare, înalță-te sus în sunetul victorios al strofelor tale în clipa când pământul primește biata țărână obosită și dureroasă a trupului tău martirizat.” (N. Iorga, Oameni cari au fost, vol. III, Buc., 2012, p.34) O alăturare ce ar putea să pară curioasă: poetul deșteptării naționale învecinat cu duiosul cântăreț al „patriarhalelor” și al melancolicelor
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
care ar mai avea să lucreze. Știu eu ce înseamnă astfel de legături între părți! Multe asemenea părți au rămas de izbeliște din pricina lor. Mi-e rușine să-ți spun că nici n-am deschis plicul cu scrisorile bietului Vâlsan, biet, că a ajuns pe mâinile mele și mă port cu el cum mă port. Aș vrea însă s-o fac mai cu răgaz, și acel răgaz nu-l aflu. Pe urmă, te mai băgaseși și dumneata să mă pui față
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
i-a revenit "președintelui prezidiului", "identificat de masele democratice cu Dumnezeu". În final, melancolizat, copleșit de o profundă tristețe, scriitorul uită să mai fie ironic, e doar meditativ: "Dar Duhul evacuat vagabondează prin lume și își caută, chinuind necontenit pe bieții oameni, alt lăcaș". Mulțimea lobotomizată a estului european își caută și acum facultățile extirpate. Eseul-ficțiune merită citit și recitit, ca să știm ce s-a întâmplat cu noi. Ne-a spus-o scriitorul vizionar.
Vasile Voiculescu, subversiv by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/14901_a_16226]
-
falnicele lor catedrale stau mai mult goale. Neam făcut din contraste, ca și oricare dintre poporeni. Un lucru știu însă: că flăcăului acela sărman și fără ambele brațe, care s-a aruncat în vâltoarea apei ca să salveze de la înec un biet copil și l-a salvat apucându-l cu dinții de haine și aducându-l la mal întreg și nevătămat, nu-i poate trece pe dinainte nici una măcar din "scofalele" politico-financiare sau din vedetele care se răsfață cât e ziua de
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
mai nocive decât cele trecute) te apucă de nasturele de la haină sau de ce pot și-ți urlă la ureche sau în difuzoare "îți spun eu, dom'le!", cerându-ți să le crezi orbește și să renunți la orice spirit critic. Bieți funcționărași sau conțopiști de rând până mai ieri, azi se pricep la agricultură, la finanțe, la oțelării și mari furnale, la comerț exterior, la UE și la NATO, la politică mondială și la geostrategie, încât te întrebi câți oameni de
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
desăvârșire de el, să se întoarcă prin altă parte, pe alt drum, și nu cu tramvaiul ce avea în aceeași stație unde rămăsese Ionică atât punctul inițial cât și cel final al traseului său. Nimeni nu s-a impacientat când bietul câine n-a apărut să mănânce nici în seara aceea, nici a doua zi dimineața. Abia către prânz s-au gândit ai mei la el, dar tot nu s-au neliniștit, socotind că s-o fi înhăitat cu alți câini
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
venea a crede că se ațin haidamacii cu șbilțul pe străzi. Cum-necum, fapt e c-a mai trecut o noapte și Ionică nicăieri. Abia a treia zi, dis-de-dimineață, Dan Leonida, fiul unchiului Paul, a emis o ipoteză surprinzătoare: dar dacă bietul câine e tot acolo, așteptând-o neabătut pe mama? Greu de crezut, într-adevăr, fiindcă ninsese fără contenire și mai bătuse și-un vânt înghețat care ar fi gonit orice ființă la adăpost. Dar dacă, totuși? Neîncrezător, Proful și-a
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
în buzunar o imagine și mai "deplasată" a mătușii mele? - Dar există o asemenea - altă - imagine? Pentru dumneavoastră există numai ce am afirmat. Pentru dumneavoastră, care-ați întreținut în ochii lumii o imagine falsă a mătușii mele, în ipostaza de biată făptură docilă, decerebrată, domestică - oricum, incapabilă de "trăiri" romanești... Dumneavoastră ați creat, printr-o disponibilitate perversă și perseverentă ("de fapt, grosieră și maniacală", îmi corectă el fraza spusă atunci), o imagine din care mătușa mea nu a putut să iasă
Ospățul Sfinxului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/15224_a_16549]
-
împlinită și însuși simbolul clasei nu mai există, temperamentul Davidei se dezlănțuie din nou stihinic și criminal. Răzbunată pe umilința suferită, ea își îndreaptă acum, cu aceeași incontrolabilă, nebunească patimă, dorința de nimicire spre cel care a reprezentat doar un biet instrument, mai întîi al umorilor ei feminine și, mai apoi, al orgoliului ei de clasă. Cu dispariția ministrului conservator - un simbol al salvării și renașterii unei clase - s-a năruit un ideal, s-au frînt toate aspirațiile boierimii de recîștigare
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
admite, dar numai sub această inofensivă formă și cu condiția să-i mai servească la ceva. E supremul simbol a ceea ce a fost și a ceea ce rămâne de pe urma socialismului încăput pe mâinile grosolane și asasine ale lui Iosif Stalin: un biet cadavru chircit și hurducat, fără rușine, pentru liturghiile profane și sângeroase ale moscovitismului." 2) în momentul în care i-am prezentat d-lui Vlaicu Bârna dactilograma interviului copiat după banda de casetofon, mi-a înmânat o scrisoare a lui Ion
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
groapa asta îngustă și nu cunoști vreun răspuns clar la întrebările limpezi. (DIN CÎND ÎN CÎND SE DESCHIDE O PÎINE ȘI PRIN EA BÎIGUIE UMBRA) În rest lumea-i plină de zei tocmiți cu ora pentru umilința noastră și rugăciunea: biată torță plimbată prin ploaie. În rest apocalipsa de fiecare zi pe cînd adevărata moarte vine enervant de încet. Cerul oprit Cu picioarele-n noroiul tău, Doamne, rîvnind precum servitorul prințesele de la curte o fărîmă din cerul oprit! Cum servitorul delicat
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/15587_a_16912]
-
creștet broboadele negre c-un gest istovit de țărancă vădană - mai venea cineva să ne smulgă tresele de pe umăr = pocneau oribil = le azvârlea în canal = holbați rămâneam, dârdâiam, nemaiștiind pe cine jignisem de moarte ei bine acestea sunt Fapte nu biete închipuiri (scorneli lângă sobă, masturbarea memoriei) = chintale de fapte vândute pe șperț pe treptele vagoanelor de marfă.
Aveam cântarea în nume by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/16278_a_17603]
-
-nfrigurare: Că nu murim de tot, cînd Elohim Cu mîna Sa, fruntea ne va fi șters. Cartoon ("Cunoști tu țara...") Mă voi muta, cîndva, în Țara Animată... Voi fi, pe rînd, Fred, Barney, Homes, Bart, Îndrăgostit ca Mickey, ca Scrooge, biet cumulard, Calm, nonșalant ca Popeye, ca Donald, pus pe ceartă... Voi rătăci pe cîmpuri de aur și smarald, Pe mări de staniol și munți de ciocolată, Voi ronțăi alune și morcovi, niciodată Nu-mi va fi sete, doame, frig sau
Poezii by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/16253_a_17578]
-
argint așadar nu pot spune că strălucea se insinua pur și simplu prin ceață și când ceața parcă se risipea Luna arabă lucea ceva mai tare. Gnu O, viața mea de sărman Enkydu când ajunsei renegat de antilopele Gnu ! Dar, biet copilaș, cum de te puse dracu’ să mergi la ORAȘ? Iarbă poate mai rămăsese o umbră de disconfort termic așa cum ar mai rămâne o urmă de mers de mișcare când ceva încetează lent să mai meargă fenomen ciudat mai era
Poezie by Petru M. Haș () [Corola-journal/Imaginative/2650_a_3975]
-
de vast era el, vîntul și cerul-ce înalt! Gesturi fine, de bijutier cu gesturi fine,precise de bijutier ridic în lumină o inimă. e inima pe care cîndva am rănit-o. azi nu am nimic mai de preț decît această biată inimă. pentru ea îmi încep lucrarea, din zori: pregătesc prosoapele, scăldătoarea aduc rînduri-rînduri de ape(de lacrimi) o trec prin ele și o înfățișez în clară lumină ca pe un prunc îmbăiat cînd lăutul se va fi împlinit inima ale
Poezie by Doina Pologea () [Corola-journal/Imaginative/3242_a_4567]
-
vedem în continuare ceea ce nu vedem nu s-a prins nicio înțelepciune de noi plăcerile ne domină cele ce nu au fost tânjesc după cele ce au fost iar acestea tânjesc după cele ce vor veni pirați de plăceri suntem biete gheme pe care firul depănat se apropie de capăt degeaba bravăm așezându-ne capul pe butuc și promițând că nu vom scoate nici un răget durerea și împăcarea cu sine lasă același gust sălciu pe cerul gurii aceeași revelație amară în
Poezie by Ion Cocora () [Corola-journal/Imaginative/3529_a_4854]
-
amestecate în asurzitorul vacarm din jur. Tu mă salvezi atunci, cravată a lui Gellu Naum, un gât mai țeapăn printre atâtea capete moi, plecate printre atâția mușchi tatuați cu țâțe de vedete, inimi săgetate, dragoni și ancore, insigne și decorații, - bietele tălpi amorțite, genunchii ruginiți, unghiile-nvechite parcă mai prind un pic de curaj - nu strică, se vede, să-ți scoți din când în când din omenire capul de piatră ori piciorul de bronz: Poate, îmi zic, puțină solemnitate ar mai
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
pe românește, cele auzite cu urechile mele... Confratele maghiar era în culmea entuziasmului și repeta înnebunit cele patru cifre, uigure, cum am zice noi... unu... doi... trei... patru! - și, într-adevăr, era o senzație să auzi, în Siberia, că niște bieți siberieni vorbesc limba ta. Era mai tare decât ce auzise răposatul Paul Anghel, povestindu-mi că, aterizând la Lisabona și trecând printr-un sat, auzise o țărancă portugheză țipând tare la altă portugheză: ...unde e vaca? - aproximativ. Europa însă este
Ungurește by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11073_a_12398]
-
trecutul politic, asumîndu-și-l și plătind greu pentru el. Apoi, să consideri Mathesis și Schimbarea la față a României drept semne de degradare a culturii române înseamnă să bați cîmpii fără să știi despre ce vorbești. Te simți electrocutat citind că biata și degradata cultură interbelică ajunsese într-o ,stare chinuitoare" și că cei trei intelectuali nu au găsit altceva mai bun de făcut decît s-o preschimbe într-o experiență personală. Să avem pardon, dar nu e un rînd în Mathesis
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11085_a_12410]