14,229 matches
-
curăță că-s proști. Pricepi dumneata, ăștia se curăță pentru că îl iau în serios, pentru că sînt speriați de Cocoș ăsta, mor ca proștii pentru că sînt convinși că alde Cocoș e chiar un bandit fioros care trebuie prins pentru binele țării. Binele țării și nenorocirea lor, asta-i. Te-am luat în serios, dom'le, eu iau foarte rar în serios pe cineva și uite că mi se întîmplă să greșesc tocmai atunci. Asta-i curată pedeapsă dată de Dumnezeu. Să iau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
undeva, și nu știu unde, se petrec lucrurile serioase. În partea asta de lume chestiile astea, serioase și neserioase, merg mînă în mînă, la înmormîntare iese un chef strașnic, iar la nuntă se omoară, nu-i așa? Un lucru cheamă pe celălalt, binele naște răul, iar răul pînă la urmă e un bine, nu-i așa?" Nu avea de unde să știe despre ce anume vorbește Mihail, dar în general avea dreptate. În general Mihai Mihail avea întotdeauna dreptate, dacă n-ar fi avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cu viață și că ni s-a împlinit visul". El, sincer și personal, era împotriva acestor amestecuri de fapte, de sentimente, era împotriva justificărilor și motivărilor de tot felul, din care, pînă la urmă, nu se mai știe nimic, iar binele și răul sînt stîlcite în așa hal, încît nu-ți mai trebuie nici de un fel să te saturi și de unul și de altul. Cînd se ajunge aici înseamnă că ticăloșia a izbîndit, că oamenii lasă de la ei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
o cruciadă singuratică, dinainte pierdută, ca toate cruciadele și mai ales nepotrivită, total nepotrivită pentru un inspector al Serviciului. Dacă voia să-și facă treaba lui de om de încredere al lui Mihail, numai așa putea să o facă, amestecând binele cu minciuna, adevărul cu răul, toate la un loc, pentru a fi asemenea celor printre care se învîrtea. Și o făcea liniștindu-se că pînă la urmă lucrurile vor fi așa cum credea el, apa se desparte de uscat și binele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
binele cu minciuna, adevărul cu răul, toate la un loc, pentru a fi asemenea celor printre care se învîrtea. Și o făcea liniștindu-se că pînă la urmă lucrurile vor fi așa cum credea el, apa se desparte de uscat și binele de rău, iar asta se întîmpla acolo, în biroul lui Mihail, unde se iau hotărîrile importante. De buna-credință și de cinstea lui Mihai Mihail nu se îndoia. Era singurul lucru de care nu se îndoia și această convingere îl ajuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de prietenia sa. La ieșire, un căpitan de la Arsenal se apropie de Pangratty și îi prinse în piept o insignă emailată, spunîndu-i că este foarte fericit că una din gloriile aripilor românești se raliază cauzei drepte a celor care vor binele Țării. Apoi prinse și de reverul tunicii locotenentului Georgescu o altă insignă alb-aurie, iar după o clipă de ezitare făcu la fel și în ceea ce-l privea pe Leonard Bîlbîie. Acesta se roși de emoție ori din alt motiv și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
să crezi că ei, Vulturul Alb, nu sînt altceva decît niște martiri ai bunei-credințe, ai iubirii de țară, de adevăr, de dreptate. Și poate și erau, măcar unii dintre ei. Aici stăteau nenorocirea, crima, ticăloșia. Că erau cinstiți și voiau binele, dar se găseau angrenați într-un mecanism infernal, o organizație care n-avea nimic din toate acestea cinste, adevăr, iubire de țară, dreptate. Iar ca să vezi în totul pădurea, trebuia să nu rămîi vrăjit de fiece copac în parte. Trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Serviciul, anume că în limitele onorabilității el și instituția sa n-au făcut altceva decît să-i servească pe cei puternici. Pe cei care au sau vor avea puterea. Serviciul îi slujește pe cei care o au, iar el, spre binele Serviciului, pe cei care o vor avea. În această "duplicitate" a instituției stătea misterul prestigiului, considerației, gloriei, prețuirii sale. Așa ceva nu se dezvăluie, așa ceva nici măcar nu se rostește în gînd, așa ceva doar se face cu un aer de normalitate care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și neputința bătrâneții. Când l‑a așezat În binecuvântata grădină a raiului, l‑a lipsit de cel mai dulce fruct, și care i se cuvenea de drept, căci numai așa s‑ar fi deosebit de câine, măgar și maimuță - prin aflarea binelui și răului. „Și când nefericitul nostru strămoș, izgonit din pricina curiozității, a vrut să se Înfrupte din acest rod, ce‑a făcut Elohim ăsta al vostru, Atotputernicul?“ se răsti Simon, clătinându‑se pe butoi. „Știți voi mai bine (doar despre asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
text. „Politica nu are nimic În comun cu morala. Omul de stat care guvernează de pe principii morale este apolitic, din care cauză nu are ce căuta În fruntea statului... Din răul pe care suntem siliți să‑l facem, va proveni binele guvernării imperturbabile: drumul just al mecanismului ființei naționale, pe care acum a dezechilibrat‑o liberalismul... Rezultatele justifică mijloacele. De aceea, În planurile noastre trebuie să prevaleze nu binele și morala, ci trebuința și eficiența.“ (p. 218) „Ne vom strădui ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
statului... Din răul pe care suntem siliți să‑l facem, va proveni binele guvernării imperturbabile: drumul just al mecanismului ființei naționale, pe care acum a dezechilibrat‑o liberalismul... Rezultatele justifică mijloacele. De aceea, În planurile noastre trebuie să prevaleze nu binele și morala, ci trebuința și eficiența.“ (p. 218) „Ne vom strădui ca Împotriva noastră să nu mai existe comploturi. De aceea vom pedepsi crâncen pe toți acei ca ni se vor Împotrivi cu arma. Pentru orice tentativă de constituire a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
ca și parabola despre rău (despre care stau mărturie unele pagini din Clepsidra. Așadar, prin intermediul unor dovezi istorice și a unor exemple mai mult sau mai puțin cunoscute, pun la Îndoială opinia prestabilită cum că o carte ar sluji numai binelui. Deși cărțile sfinte sunt, ca opere canonice, aidoma veninului de șarpe, izvor de moralitate și de nelegiuire, de milostivenie și de crimă. „Multe din cărți nu sunt periculoase. Periculoasă e doar una.“ Acest eseu imaginar despre Protocol se va destrăma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
potrivite în fiecare moment. Nu trebuie decât să ne spui ce să facem, iar noi ne vom supune. Se auzi un murmur de aprobare și, cu toate ca Miti Matái se aștepta la un asemenea răspuns, aceasta unanimitate păru să-l liniștească. —Bine!... continuă după câteva clipe. Atunci, dacă sunteți cu toții de acord, recomandarea mea este ca, începând de acum, bărbații cei mai puternici să-și dedice orele cele mai toride ale zilei pentru a dormi, iar nopțile pentru a vâsli, în timp ce femeile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
treabă. Chiar și acum, zice că arabii ăia sunt deștepți al dracului. Efectiv au reinventat laba. Întins pe spate în pat, lucrurile merg atât de bine încât puștiul nu mai ține ceara sub observație. Mai trebuie doar să strângă o dată bine și-și dă drumul, când ceara nu se mai vede. Tija subțire de ceară a alunecat înăuntru. De tot. Așa de adânc încât nici n-o mai simte în uretră. De jos îl strigă maică-sa să vină la masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
de lichidități provenit din drepturile de autor pentru patente și invenții. Cu vălul de tratamente cosmetice și pedichiuri, de baluri de caritate și loje la operă, ștergându-i fața netedă Lady Zdreanță spune: — Și tatăl meu, la rândul lui. Pentru binele lui. — Se... dădea în spectacol, spune ea. Avea o amantă tinerică. Purta fustițe de balet. Nu împărțea profitul liniei sale de producție. Își neglija munca. Așa că - după cei trei doctori - e acolo: Cu toți ceilalți inventatori de geniu. În spatele ușilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
ofer un trai din cel mai bun. De dragul tău bat drumurile în lung și-n lat și sunt mândru să te văd îmbrăcată la modă, aranjată și lipsită de grija zilei de mâine. Orice bărbat cu capul pe umeri dorește binele nevestei lui. Nu vreau să-ți fac vreun reproș, dar multe altele și-ar dori să aibă ce ai tu. Ți-am fost întotdeauna credincios, deși tu te îndoiești și mă doare, așa cum te doare pe tine faptul că te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
o apuce. Nu-și mai amintea calea pe care mersese de dimineață. Dezorientată, se întrebă unde era căminul ei: la capătul primului drum, unde Ștefan o aștepta cu o neîntinată dragoste, în ciuda faptului că ea-și bătuse joc de tot binele pe care el i-l oferise, sau, dimpotrivă, la capătul celuilalt, unde Radu, copil neînțărcat și fără minte, îi oferise copia fidelă a greșelii ei de altă dată? Ceva nu se lega în mintea ei și privea în lungul celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
acelui ceva, în care ea credea cu atâta tărie, să i-o aducă înapoi. Departe de-a înțelege ce e în sufletul lui, prietenii insistau să-l scoată în lume, să-l pună în fața realității crezând că-i fac un bine. Obosit, plictisit, ca să le închidă gura, el invită, la un moment dat, pe una dintre femei în oraș. Ieși cu ea vreme de două săptămâni apoi, într-o seară, în fața unui pahar cu vin pe care, cu stângăcie, îl savurau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
am putut spune asta atunci când ați avut nevoie de astfel de încurajări. În viață, nimic nu e așa cum ar trebui să fie iar conjunctura e vinovată, de cele mai multe ori, de toate nedreptățile. Vreau să fiți convinsă că vă doresc tot binele și toată fericirea din lume. Luanei îi dădură lacrimile. N-ar fi plecat de acolo, nici într-o mie de ani dar n-avea de ales. Vă mulțumesc pentru vorbele frumoase. Nici nu știți ce rău îmi pare că trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Se repezi în brațele lui Ștefan și-l sărută pe obraji. M-a angajat. Îți mulțumesc că ai adus ziarul în casa mea, că ești lângă mine, că exiști. Să dea Dumnezeu să știu cum să te răsplătesc pentru tot binele pe care mi-l faci. În clipa aceea, ca o presimțire, el se îndoi amarnic că va ști să facă asta. Acceptă, însă, provocarea, cu speranța că Acela pe care ea îl invocase își va întoarce privirile și către el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ca el să-i mai spună un cuvânt, oricare ar fi fost acela. Cum Bariu o privea fix, mut ca o stană de piatră, ea se îndreptă spre ușă. Îmi voi strânge lucrurile... Vă doresc să aveți parte de tot binele din lume. Stai jos, Luana. Nu era convinsă că fusese vocea lui dar se întoarse și se așeză spășită, cu mâinile împreunate în poală, ca o babă bisericoasă în Casa Domnului. Așteaptă, o secundă, să mă adun. Aștept. Bărbatul își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Vezi că ți se Încălzește berea, i-a spus Mick și a zâmbit. — Te rog, Mick, ai putea să mă ajuți? Trebuie să dau de omul ăsta. Simt că trebuie să fac ceva. — Drăguța de Margaret, care nu face decât binele! S-a Încruntat, și-a trecut degetele prin buclele negre și și-a frecat pielea capului, parcă avea mâncărimi. Habar n-am cum să fac, e ceva mai complicat acum pentru ai noștri să capete informații. Până și intermediarii locali
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Jakarta? Hai, vino, și-o să descoperim o mulțime de lucruri. Eu o să-ți fiu ghid. N-ai Încredere Într-un concetățean din Sumatra? Adam și-a amintit cât de generos fusese Din În ajun cu sfaturile. Nu-i dorea decât binele, Își spuse, iar refuzul lui de a face o escapadă Împreună cu noul lui ghid i s-a părut o copilărie. În ziua aia o să iasă pur și simplu În oraș, iar Margaret nici n-avea de ce să fie ținută la
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
că n-o surprinsese șeful culegând un text ce nu prezenta, evident, interes de serviciu, acum când se găsea așa de greu un loc de muncă, pentru o ciocolată, zău că nu merita să, dar în fine, să faci un bine e un lucru rar, în viață nu se știe niciodată cum se întoarce roata și munte cu munte se poate întâlni, dar om cu om! Ei, bine, asta e, concluzionă în sinea ei Carmina înainte de a se scula de pe scaun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
sărea din gură, sta proțăpit în mijlocul covorului din iută. Trebuia să intervină mama, să-l tragă de cot din camera fetei. Mai las-o în pace, moș cicălea, nu vezi că mai mult strici? Stric eu, eu care-i vreau binele? Ba tu strici, tu care ești ca pisica care-și îngroapă murdăria. Să nu te bagi. Ieșea din camera Carminei, în hol se împiedica de covor, tușea, ei, lasă, că am să te văd eu la vară cum ai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]