2,274 matches
-
adormi. Dacă adoarme, se întoarce înapoi pe stâncă și iar se prăbușește în gol. în fiecare noapte, fără excepție, are același coșmar. Visează urcarea pe stânca netedă ca pielea de femeie. Se umflă în el ca un balon sentimentul de biruință, copleșitorul sentiment de bi ruință, cu cât înaintează în ritmul lui propriu, tot mai înfier bântat. Dar o parte din el știe ce urmează și se înfioară - și în trupul care se chircește de spaimă în pat, și în mintea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
E bine așa! 5. Eduard adormise încruntat și încrâncenat, și astfel pătrunse iar în coșmarul care se lipea încă de somnul lui. Escaladarea. Urcarea pe stânca netedă ca pielea unei femei. Se umfla în el ca un balon sentimentul de biruință, copleșitorul sentiment de biruință, cu cât înainta în ritmul lui propriu, tot mai înfierbântat. Dar o parte din el știa ce urmează și se înfiora - și în trupul care se închircea de spaimă în pat, și în mintea adormită în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Eduard adormise încruntat și încrâncenat, și astfel pătrunse iar în coșmarul care se lipea încă de somnul lui. Escaladarea. Urcarea pe stânca netedă ca pielea unei femei. Se umfla în el ca un balon sentimentul de biruință, copleșitorul sentiment de biruință, cu cât înainta în ritmul lui propriu, tot mai înfierbântat. Dar o parte din el știa ce urmează și se înfiora - și în trupul care se închircea de spaimă în pat, și în mintea adormită în care doar câteva celule
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
în casetofonul de pe noptieră. Se întinse în pat, învins de oboseală. Muzica îl adormi repede și în curând îl năpădi iar visul acela. începu, ca de fiecare dată, cu escaladarea. Urcarea pe stânca netedă ca pielea unei femei. Sentimentul de biruință, copleșito rul sentiment de biruință, cu cât înainta în ritmul lui propriu, tot mai înfierbântat. Dar o parte din el știa ce urmează și se înfiora - și în trupul care se închircea de spaimă în pat, și în mintea adormită
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
întinse în pat, învins de oboseală. Muzica îl adormi repede și în curând îl năpădi iar visul acela. începu, ca de fiecare dată, cu escaladarea. Urcarea pe stânca netedă ca pielea unei femei. Sentimentul de biruință, copleșito rul sentiment de biruință, cu cât înainta în ritmul lui propriu, tot mai înfierbântat. Dar o parte din el știa ce urmează și se înfiora - și în trupul care se închircea de spaimă în pat, și în mintea adormită în care doar câteva celule
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
noastră, a furnicilor, Ordinul înaripatelor fără de aripi. Învățăcelele sale, după multă carte și pricopsire cu multă minte, în care intrau mai ales învățăturile cele solomonice, după multe cercări istovitoare, pe care nici exercițiile soldaților Cetății nu le pretind, parveneau la biruințe, șiretenii, vicleșuguri și trucuri din cele mai tainice și mai înspăimântătoare, încât ajungeau să fugă pe sus, prin văzduhul străveziu, așa cum putem noi să alergăm pe pământul tare. Mai puteau să facă și alte solomonii de care tuturora le era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Villon, de la Kant se vedea, din unghiul voit, ca un pustiu nisipos, bătut de valurile ritmice, fără sens, de milioane de ani, ale Oceanului Atlantic și Mării Baltice. Peste ani de zile, datorită unor conștiințe trezite tîrziu, aceste catedre se vor reînființa; biruința de neînlăturat a spiritului. Acum tînăra profesoară preda Limba și Literatura Română. Dispăruseră Însă Rebreanu, Goga și alții, cei rămași erau prezentați deformat. - Sigur că sînt bucuroasă. GÎndiți-vă, domnule judecător, pînă anul trecut, din lipsă de profesori și restructurări, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
buchetele de liliac pe treptele monumentului. Miresmele tari ale florilor, căldura zilei de mai, ciripitul păsărilor, turlele frumos arcuite ale bisericii, privirea duioasă a îngerului, toate acestea mă înfiorau până la lacrimi. Soldatul erou, căruia îngerul îi punea pe frunte cununa biruinței chiar în clipa morții, îmi descoperea o altă realitate, una în care îngerii nu erau interziși și în care eroismul încă era cu putință. Mă născusem într-o lume precară. În jur domnea sărăcia, deși la televizor auzeam mereu vorbindu
Aici Radio Europa Liberă by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/8359_a_9684]
-
copilărie. Reîntoarcerea mamei, devenită eternă, la patul fiicei, pentru a-i asista sfârșitul, mi s-a părut a fi gestul coborârii îngerului, trimis să sprijine pe umărul său soldatul cuprins de durerile morții și să-i împodobească fruntea cu cununa biruinței. Iar această cunună, pusă nu de un înger de piatră, ci de unul adevărat, va fi avut pesemne, în acea zi de Florii în care Monica Lovinescu s-a stins, parfumul suav de liliac ce ridică spre cer sufletele libere
Aici Radio Europa Liberă by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/8359_a_9684]
-
în acte de brutalitate când ajung în rândurile din urmă. Deși nu s-a născut încă rusul care să fie în stare a ne insufla frică, grijă tot ne inspiră, ba putem zice siguranța că ne așteaptă vremi grele. Despre biruința cauzei drepte nu ne îndoim, precum nu ne îndoim că, oricare ar fi curentul ce se mișcă în contra civilizatiei, el trebuie să fie nimicit cu vremea. Dar acea vreme e adesea foarte departe. Deviza noastră este: a nu spera nimic
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și intact al opoziției, viitorul art. 7 al Constituției române va fi o stavilă și mai puternică în contra înstrăinării decum a fost articolul actual. E un moment atât de frumos acesta, în care ideile apărate de noi sânt purtătoare de biruință, încît lăsăm orice incriminări la o parte. Și, dacă ne aducem aminte de scurtul trecut în care țara a fost agitată de această grea și periculoasă cestiune, o facem numai în interesul adevărului istoric, fără ură și patimă contra cuiva
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
unit cu un grup de bărbați independenți, liberali prin tendențe, dar moderați și circumspecți în procedere, au stabilit lineamentele esențiale ale unei soluțiuni care astăzi poate se va vota ca definitivă și sfântă voință a țării. Reamintim dar că, dacă biruință este, ea este a acestor două grupe, cărora, cu gratitudine adâncă o constatăm, nu le-au lipsit nici concursul fracțiunii, nici acel tot atât de prețios și vrednic de laudă a liberalilor moderați din Țara Românească. Oricât de multicoloră ar fi fost
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a opoziției conservatoare ne e atât de scumpă încît, cu toate provocațiunile mascate ale presei guvernamentale, ne pare rău că purtarea roșiilor în memorabila ședință de la 6 octomvrie ne-a silit să polemizăm chiar în momentul în care bucuria pentru biruința națională ar fi trebuit să înlăture orice ceartă dintre noi. Într-adevăr, daca măcar aceasta una dată ni s-ar fi conces ocazia de a ne bucura în liniște de succesul dobândit, o singură recriminare n-ar fi ieșit din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în mijlocul unor puternici vecini, Germania este silită sa le ducă? Nici prinții, nici guvernele nu ar respinge această dorință, însă o situație mai fericită nu se poate produce decât când toate popoarele vor fi recunoscut că orice război, chiar cu biruință, este o nenorocire națională. Puterea împăratului chiar nu ar putea aduce această convingere, care nu poate naște decât numai dintr-o educație mai religioasă și mai morală a popoarelor; această convingere nu poate fi decât rodul unei dezvoltări istorice de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sânt foarte frumoase; însă cu tot respectul cuvenit ne permitem a spune că nu ne-ar părea tocmai adevărate. Convingerea la care ar ajunge popoarele mulțumită unei educații mai religioase și mai morale, adică convingerea că orice război, chiar cu biruință, este o nenorocire națională, nu va împiedeca ivirea necesară, în răstimpuri, a acestei nenorociri, așa precum convingerea unui om că boala e o nenorocire nu-l apără de a se bolnăvi atunci când economia organismului lui, din cauze exterioare sau interioare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a slavonei și de instituire simultană a românei ca limbă cultă, fapt ce a contribuit mai departe la limpezirea unei forme incipiente a conștiinței identitare românești. Secolele al XV-lea și al XVI-lea sunt martorele succesive ale Începuturilor și biruinței scrisului în limba română, după cum titrează cartea semnată de P.P. Panaitescu (1965). Sub impulsul presiunii confesiunilor reformate care militau pentru necesitatea traducerii cuvântului divin din limbile sfinte pe graiul popoarelor, limba română se impune asupra celei slavone ca limbă literară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de redefinire a naturii umane în termeni naționaliști a fost unul din capii de serie în rândul obiectivelor asumate de extrema dreapta românească a anilor '30 ai secolului XX. Spre exemplu, într-un articol în care mărturisea "De ce cred în biruința legionară", Mircea Eliade (1937) profetiza antropologic asupra creării omului nou de către revoluția spirituală dezlănțuită de Mișcarea legionară. ("Mișcarea legionară va aduce cu sine nu numai restaurarea virtuților neamului nostru, o Românie activă, demnă și puternică, ci va crea un om
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o îndoită putere asimilaționistă: a populației băștinașe, precum și a slavilor migratori: Numai dela săvârșirea asimilării Slavilor se poate vorbi de limbă românească și de popor românesc. Asimilarea Slavilor a fost încercarea cea mai grea a puterii elementului roman dela Dunăre. Biruința lui a păstrat caracterul latin al țărilor noastre" (Floru, 1923, p. 27). Travaliul depus de B.P. Hașdeu și I. Bogdan în avangarda reflecției lingvistico-istorice, în lucrări de mare erudiție precum Etymologicum Magnum Romaniae (Hasdeu, 1887-1898), sau programatice cum este Însemnătatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sufletește cu credința ortodoxă în Dumnezeu, "strămoșii noștri au făcut minuni"! "Cu Dumnezeu, Românul e tare. S-a dovedit mai tare ca orice neam. Cu Doamne ajută, răzbește prin orice. Doamne ajută a fost în viața românească secretul succesului, cheia biruinții și a rezistenții" (p. 92). Iar acum, că românii s-au izbăvit prin credință de dușmani, tot prin credință se pot mântui și cultural: prin ortodoxie "noi putem fi [...] poporul cel mai iubit și mai admirat în Europa". Ortodoxia, sădită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1-2, 1-11. Crainic, N. (1997). Programul statului etnocratic. În Ortodoxie și etnocrație (pp. 245-271). București: Editura Albatros. Delavrancea, Ștefănescu-B. (192-). Patria și patriotismul. Ediție publicată de Octav Minar. București: Editura Librăriei Soces & Co. S.A. Eliade, M. (1937). De ce cred în biruința legionară. Buna Vestire, Anul I, 17 decembrie 1937, 224. Eliade, M. (1990). Profetism românesc. Vol. I: Itinerariu spiritual. Scrisori către un provincial. Destinul culturii românești; Vol. II: România în eternitate. București: Roza Vânturilor. Giurescu, C.C. (1937). Pentru "Vechea Școală" de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Regret: On Collective Memory and Historical Responsibility. New York: Routledge. Ornea, Z. (1996). Anii treizeci: Extrema dreapta românească. Ediție revăzută. București: Editura Fundației Culturale Române. Orwell, G. (2002). O mie nouă sute optzeci și patru. Iași: Polirom. Panaitescu, P.P. (1965). Începuturile și biruința scrisului în limba română. București: Editura Academiei Republicii Populare Române. Papacostea, Ș. (1996). Captive Clio: Romanian Historiography under Communist Rule. European History Quaterly, 26(2), 181-208. Pascu, Ș. și Gyémánt, L. (1991). Studiu introductiv. În I. Budai-Deleanu. De Originibus Populorum
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
slavonismului cultural în țările române" (Panaitescu, 1965, pp. 220-222). Totuși, un slavonism formal, rezidual, persistă sub forma alfabetului chirilic, care va fi revizuit și finalmente înlocuit de cel latin doar în 1862. Doar după acest jalon cronologic poate fi consfințită "biruința" finală și ireversibilă a limbii române asupra slavonismului. 2 Momentul desăvârșirii etnogenezei românilor variază sălbatic, însă majoritatea opiniilor converg înspre a vedea procesul ca încheiat după depunerea "adstratului" slav peste sinteza deja formată între "substratul" geto-dac și "stratul" roman. Spre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vara anului 1876, planurile aceste trebuiau să fie puse în lucrare pe hotarele turcești. După instigațiile și sprijinele Rusiei, Milan a început, împreună cu prințul Nichita din Muntenegru, un război contra Turciei, fără motiv. Dar acest război s-a mântuit nenorocit; biruințele sârbești prevestite nu s-au efectuat și în loc de cucerirea Bosniei, care se plănuise la Belgrad, era cât pe - aci Serbia să fie cucerită de turci. Înainte de a se sfârși această învingere se făcuse o încercare de a se transforma coroana
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mărginită: de a fi interpelat cu titlul de maiestate de către curtizanii săi și de către niște ofițeri rusești adulatori, în timpul de vreo 14 zile. Puțin după aceasta marea și pestrița beșică de săpun a rebeliunii sârbești se sparse cu desăvârșire prin biruința care o repurtase la Djunis îndemînatecia comandantului și vitejia ostașilor otomani, și regele, cu regalitatea pățită la naștere, fu silit să ceară smerit mijlocirea Europei pentru a scăpa de soarta cu care-l amenința dreapta mânie a suzeraniului său. Când
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
destituirea principelui, acuma însă împrejurările erau mult mai favorabile. Principele Milan, care se făcu acuma el însuși comandant suprem al armatei, întîlni pe calea sa numai rămășițe neînsemnate ale trupelor turcești, și până la armistițiu, sfârșitul lui ianuarie 1878, luă cu biruință Pirot, Niș și o mare parte din Serbia veche. Prin pacea de la San Stefano și prin Tractatul de la Berlin el dobândi de la Poartă deplina independență și o sporire însemnată a teritoriului său, după care lucru luă titlul de "Alteță ". Dorințele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]