5,205 matches
-
-a, a III-a ale partidului totalitar. Transpar, mai ales, prin urmașul pesedist. Urme grele se regăsesc și prin alte partide cu securiștii albiți prin multiple afaceri. Civile. Șobolanii roșii mișună făcând legea în România. Devine tot mai clar că blestemul, ce și-a pus amprenta peste români de atâți ani, nu va lua sfârșit până când firul istoriei nu va fi reînnodat din momentul instaurării Republicii I. 30 decembrie 1947. Printr-un furt electoral, cum numai la realegerea Demisului am mai
SERGIU GĂBUREAC -NOUA TABLETA DE WEEKEND (50): PUNCTUL 8 DE LA TIMIŞOARA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363619_a_364948]
-
nu știu unde s-apuc: că nu știu vreun eunuc, să iubească vreo cadână! sunt blestemat de dumnezeu să nu mă-nsor cu nici o fată. îndrăgostit să fiu mereu, că sunt ispitit la greu: ”asta-i mai frumoasă ca cealaltă!” ăsta e blestemul meu... Referință Bibliografică: sfântă aburire / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1059, Anul III, 24 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SFÂNTĂ ABURIRE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363645_a_364974]
-
se petrece îndepărtarea între emisfera-Ea și emisfera-El (conectată Androginului - cf. PB, 37 sqq). Din această perspectivă se evidențiază invocarea „dulcelui-dureros“ mers întru cunoașterea binelui și răului, mersul Domnișoarei; este invocarea zeiței cunoașterii absolute în al patrulea catren, invocarea Sorei-Soarelui de după blestemul divinității: «Mai rămâi cu mersul tău / parcă pe timpanul meu...». Fără mersul Domnișoarei întru cunoaștere, celui „blestemat și zemizeu“ îi este „foarte rău“. Catrenul final oglindește eroul liric în calitate de „izgonit din rai“, adică în calitate de om, «stând întins și lung», deci
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
noi. Ninge gros cu alb subțire Tors din albul de fuior A cămășii pentru mire, Toate ning și toate mor. Ninge totul și tot ninge Pe cearșaful alb întins Sub mireasa ce se stinge, Toate ning, tu nu ai nins... Blestem de Siberii Cum Dumnezeu poți fi un Dumnezeu de gheață? Te-ai mâniat pe noi și te-ai schimbat la față Trecându-ne prin morți din criză grea în criză, Pământul preschimbându-l sinistru în banchiză... Iar premierii - foștii, noii
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
o închegi în sticlă fără maluri Și-arunci pe noi cu văi de cioburi și de dealuri? Iar grofii, rromii, ungurimea, rușii, șvabii, Ovreii, aromânii, apatrizii ce vor pământul babii Și-al moșului din sate vândute pe hârtii Vor blestema blestemul de gheață-n ghețării... Cum Dumnezeu poți fi un Dumnezeu de sloiuri? Ne ningi cu închisori din ziduri de la poluri, Ne congelezi de vii femeile și pruncii, Blestemul preoțesc l-arunci pe semnul crucii... Iar jaful de moșie, cu acte
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
pământul babii Și-al moșului din sate vândute pe hârtii Vor blestema blestemul de gheață-n ghețării... Cum Dumnezeu poți fi un Dumnezeu de sloiuri? Ne ningi cu închisori din ziduri de la poluri, Ne congelezi de vii femeile și pruncii, Blestemul preoțesc l-arunci pe semnul crucii... Iar jaful de moșie, cu acte-n tribunal Sub ochii orbi ai legii ce vinde munte, deal, Pădure, lacuri, râuri, fabrici, zăcăminte, Vor îngheța în ghețuri de ochi și oseminte... Cum Dumnezeu ne-ngropi
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
cu jale, Și ne îngropi cu țara într-o imensă groapă Și lacrima ne-o-ngheți în cristalin sub pleoapă...? Iar tu, conducător de țară prin servicii, Prin mercenari tocmiți și dumnezei ai fricii, Absolvă-ne de stele și de blestem de grad De tine, șef de diavoli și dumnezeu de iad...! Referință Bibliografică: Doliu alb peste oraș - grupal liric de iarnă / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1127, Anul IV, 31 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
rubin, acesta albastru e safir, acesta verde e smarald, trebuie atenție mare la montaj, să nu le zgârii, fiindcă își pierd lumina inițială - chiar dacă le șlefuiești din nou, nu vor mai arăta niciodată la fel. Unele poartă noroc, altele aduc blesteme - eu din acelea nu țin în casă, și nici nu montez, căci nu vreau să-mi fac păcate. Stai cuminte și privește-le mult, din toate părțile! Doar așa le poți învăța și deosebi de cele false. Dacă ai să
CIREŞOAIA DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364633_a_365962]
-
pe efectele ludicului, reușind mai mult în sunetele ritmice ale cuvintelor decât în rostul lor semantic:”penumbră în umbră/vieții/rece și sumbră//alarme în larme/vene/albastre și arme//ecouri în nouri/pământului/aripi,cavouri//neoameni în oameni/doliu/blesteme și fameni//talioane în strane/victorii/câini și ciolane//carte în moarte/front/suflet și arte”. Textul citat se intitulează, nici mai gaz, nici mai fitil : “Poetul contraatacă”. Ana Urma își etalează disponibilitățile lirice în haiku. În urmă cu ani
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
un discurs straniu, ceva ce ne trimite cu gândul la generația dadaiștilor: “se tot vorbește despre superbărbați/poate și mai mult despre/superfemei//unchiul meu/hermafrodit/s-a născut/cu o ureche în minus/nici acum bunica/nu știe/ce blestem/ne-a legat familia/și nici ce oameni/albăstrii/lapidează/urechile/noilor-născuți//într-o dimineață/bunica a găsit/pe câmpul din apropierea orașului/o ureche care semăna/cu cea a unchiului meu/a luat-o și a băgat-o în buzunar
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
Acasa > Orizont > Selectii > ROMÂNIE, CUI MĂ LAȘI Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 690 din 20 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Cui te las și cui mă lași Mamă sfântă Românie, Și blestemele cui le-aș Îngâna plâns de mânie? Triști români și românași Fără vlagă și mândrie, Turmă de naivi și lași Izgoniți în pribegie, Fără câini și ciobănași Transhumând din veșnicie De Carpați și de Oași Spre fatidica băcie A străinilor
ROMÂNIE, CUI MĂ LAŞI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364801_a_366130]
-
Lăsând lumea-n veci pustie Ca pe un tărâm incaș Cotropit cu barbarie De un Dumnezeu iabraș Lăcomit la avuție... Avuție face-le-aș Și mormânt dintr-o cutie! Cui te las și cui mă lași Mamă sfântă Românie, Și blestemele cui le-aș Îngâna plâns de mânie? Referință Bibliografică: Românie, cui mă lași / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 690, Anul II, 20 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ROMÂNIE, CUI MĂ LAŞI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364801_a_366130]
-
își uită stropii vieții pe talerul din cer cu mâna neputinței azi visul meu deznoadă un mit cu nesupuneri în pasul lui stingher 18.07.2014 galop aspru ne-ascundem după umbre și nu știm să iubim plimbăm o gelozie blestem într-o poveste prin ochi cu deziluzii uităm să ne-amintim că jocul e făcut în lumile celeste de ce se-așează viața întruna între noi de ce plimbăm o umbră în marea de iubire de ce plimbăm o ură în trup cu
CARMEN POPESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349486_a_350815]
-
peste tine să calc! ... De mine te-ai agățat,/ Și de tine nu mai scap./ Of-of-of! ... tristețe, să-mi putrezești!/ Noaptea să nu-mi odihnești,/ Cum nu odihnesc nici eu,/ Așteptând copilul meu”. Și, deoadată, note grave îmi prevestesc un blestem ce-l adresesază un copil trenului care-i răpește tatăl spre a-l duce în răzbel: „Trinule, să nu mai poți/ Să alergi mereu pe roți!/ O! să n-ai tip de odihnit/ Și să-mi rămâi părăsit!/ Suflet n-
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
un vraci, un tămăduitor sau pe orcine care i-ar fi putut acoperi în vre-un fel infamul semn. Ar fi mers până acolo încât ar fi suportat jupuirea pielii în locul respectiv, doar, doar, să nu se mai cunoască însemnul blestemului roman. Își aduse aminte de gestul făcut de procuratorul Ponțiu Pilat cu puțin timp în urmă pe treptele pretoriului, în urma căruia fusese dus la fierăria fortăreței Antonia. Acel gest al procuratorului avea să-l simtă imediat pe propria piele căci
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]
-
peste tine să calc!.../ De mine te-ai agățat,/ Și de tine nu mai scap./ Of-of-of!...tristețe, să-mi putrezești!/ Noaptea să nu-mi odihnești,/ Cum nu odihnesc nici eu,/ Așteptând copilul meu”. Și, deoadată, note grave îmi prevestesc un blestem ce-l adresesază un copil trenului care-i răpește tatăl spre a-l duce în răzbel: „- Trinule,să nu mai poți/ Să alergi mereu pe roți!/ O! să n-ai tip de odihnit/ Și să-mi rămâi părăsit!/ Suflet n-
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
peste tine să calc!.../ De mine te-ai agățat,/ Și de tine nu mai scap./ Of-of-of!...tristețe, să-mi putrezești!/ Noaptea să nu-mi odihnești,/ Cum nu odihnesc nici eu,/ Așteptând copilul meu”. Și, deoadată, note grave îmi prevestesc un blestem ce-l adresesază un copil trenului care-i răpește tatăl spre a-l duce în răzbel: „- Trinule, să nu mai poți/ Să alergi mereu pe roți!/ O! să n-ai tip de odihnit/ Și să-mi rămâi părăsit!/ Suflet n-
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
lumești, al josnicului nimic, care îi înconjoară. De aceea fac rău, iar răul nu este numai cel faptic, ci și cel gândit. Gândurile negre se ridică vijelioase în ceruri și coboară ca un trăsnet pocnind ființa celui supus, precum un blestem. Ce poate fi blestemul? O acumulare de energii malefice într-un sistem - omul, ființa în interiorul căreia se sting și se aprind ideile ca becurile în beznă. Este teama pe care Blaga o avea de ființele luminătoare, de punerea acelui reflector
CAPITOLUL 1) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349597_a_350926]
-
care îi înconjoară. De aceea fac rău, iar răul nu este numai cel faptic, ci și cel gândit. Gândurile negre se ridică vijelioase în ceruri și coboară ca un trăsnet pocnind ființa celui supus, precum un blestem. Ce poate fi blestemul? O acumulare de energii malefice într-un sistem - omul, ființa în interiorul căreia se sting și se aprind ideile ca becurile în beznă. Este teama pe care Blaga o avea de ființele luminătoare, de punerea acelui reflector pe fața ta și
CAPITOLUL 1) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349597_a_350926]
-
început să se revolte. Semnele acestei schimbări încep să apară în creația lirică. Un exmplu elocvent îl oferă Viorela Codreanu Tiron cu volumul său, Anotimpuri ostile. În versurile sale poeta deschide calea unei noi literaturi a sentimentelor, a lacrimilor și blestemelor despovărate de modelele tradiționale uzate. Sper ca începutul acestei noi experiențe lirice să fie de bun augur în spațiul literar românesc.“ - Dan Stanca scria despre „Anotimpuri ostile”: „Volumul ne pune din nou în fața veșnicei dileme: este poezia o experiență personală
INTERVIU CU POETA VIORELA CODREANU TIRON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349614_a_350943]
-
să moară pe cruce și îngerii nu coboară să-l salveze ca pe Isaac. Martirii mor și ei cu toții, în chinuri ca și Învățătorul lor. Dumnezeu a cărui milă a fost dezvăluită oamenilor și care-i trece pe aceștia de sub blestemul legii la har, în mod cu totul neașteptat se poartă nespus de dur. Explicația pare a fi una singură: înainte de întrupare sufletele nu se puteau mântui, mergeau toate în iad, până și ale drepților. Datoare era prin urmare divinitatea să
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
revoluția noastră. Și nimeni și nimic și nici nu a trecut de zidul pus aici, au reușit și au învins pe fulgul alb care i-a nins. Au trecut anii revoluția și astăzi ne adună, doar în firidă lumânare plânsă, blesteme, vinovați sau cine a curmat vieți, distrus cămine copii morți, noapte cu lună din an în an le spunem: Noapte bună! Referință Bibliografică: Simțurile traduse în cuvinte / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1448, Anul IV, 18 decembrie
SIMȚURILE TRADUSE ÎN CUVINTE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349695_a_351024]
-
absolut reală și binevenită. Priviți cu atenție referința citată din Scripturi și trageți și dumneavoastră concluziile cuvenite : El va întoarce inima părinților spre copii și inima copiilor spre părinții lor, ca nu cumva la venirea Mea să lovesc țara cu blestem. - citat din Vechiul Testament, Maleahi 4. 6 A doua zi știrile alarmante ne-au copleșit: alertă cu bombă la Tribunalul din Charleroi, plic cu pudră albă (antrax) la poșta din Tournai, busculadă cu evadare la închisoarea din Namur... Până seara s-
PARTEA A II-A de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349672_a_351001]
-
am crezut că o vei trece”, replică zeitatea. ”Mă bucur... și îți mulțumesc... dar este adevărat că nu voi mai vedea niciodată pădurea?”. ”Ba da, o vei vedea. Tu nu trebuia să știi inițial că întreaga pădure se afla sub blestemul și vraja demonului, pe care n-a putut nimeni să-l învingă... Nici măcar eu. Acum, tu ai făcut-o și vei putea vedea pădurea de câte ori dorești. Pentru totdeauna”. Pe chipul luminos al lui Aiko apăru o lacrimă, chiar în colțul
MICUŢA AIKO ŞI PĂDUREA MAGICĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350202_a_351531]
-
stăpâna, Este scăparea din abis, Prin dragostea din Paradis. Eu nu-ți promit eternitatea, Și nu îți stric virginitatea, Pe chestiuni pur efemere, Pe bani, pomeni, trabuc, himere. Deci spiritul și libertatea, Iubirea și fraternitatea, Ne vor scăpa de un blestem, De glasul roților de tren. Referință Bibliografică: Dacă pleci / Andrei Toader : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2273, Anul VII, 22 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Andrei Toader : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DACĂ PLECI de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350276_a_351605]