2,430 matches
-
am fost nedrepți cu el. Poate că pe planeta asta or mai fi și alte ființe periculoase... Kent, ce planuri ai în legătură cu cadavrul lui Jarvey? Șeful secției chimiștilor răspunse pe un ton amar: - Nu-l vom înmormânta imediat. Pisica asta blestemată căuta ceva în trupul lui. Cadavrul pare intact, dar s-ar putea să lipsească totuși ceva - o să aflu eu ce anume, și atunci o să vă demonstrez vinovăția monstrului, dincolo de orice îndoială. 3 Reîntors la bordul navei, Elliott Grosvenor merse direct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
în neant. Nimeni nu avea să-și mai amintească exact cum se petrecuseră lucrurile. Pericolul era acum de domeniul trecutului. Grosvenor auzi deodată vocea lui Kent: - Fără sentimentalisme! Avem de îndeplinit o misiune: să exterminăm toate felinele din lumea asta blestemată! - Ar fi foarte simplu, murmură Korita. E vorba de niște ființe primitive. Dacă ne-ar vedea că descindem, s-ar apropia, cu gândul să ne păcălească. Întorcându-se cu fața spre Grosvenor, Korita spuse, pe un ton prietenos: - Eu, unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
om cinstit? Ești cinstit o viață și, dintr-odată „devii bungaș“, hoț de buzunare, „netrebnic“. Petre era tot mai speriat pe măsură ce se gândea. Iată că bălanul murise, dacă-l așteaptă și pe el aceeași soartă, ca în istoriile despre lucruri blestemate, pe care, dacă le furi, îți aduc cine știe ce nenorociri? Și Petre începu să gâfâie de spaimă și simți că trebuie să facă urgent un drum până în curte. Luă Universul, rupse în opt fiecare filă și porni grăbit spre privată. După
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
milă. Așezase farfuria pe scări și se ridicase în picioare. Dădea să plece, când Eleonor se grăbi, dar era o grabă de divă care mărșăluiește sub blițuri. — Eleonor, vino, mâță afurisită! Se oprise și miorlăia alintat, flexându-și picioarele. — Vino, pacoste blestemată! Era ghiftuită sau își bătea joc de el. Urcă prima treaptă, apoi pe următoarea, leneșă, cu o grijă încetinită, ca într-o imagine în reluare. Peștele mirosea ademenitor, îmbăiat în ulei și în mirodeniile care mai fuseseră în conservă. Îl
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
întrucît caligrafia e superbă. N-ar strica să fie în versuri. După cum vezi, o grămadă de lume spirituală. Azimioară se interesă camuflîndu-și zâmbetul. ― Ce idee aveți? ― Vreau să verific încă o ipoteză. Orice aș face, mă obsedează expedierea biletului acela blestemat. Mă întorc repede. Își luă paltonul din cuier și ieși cu el pe braț. Adăugă înainte de a închide ușa: ― Dă-i drumul, dragul meu! Poți să râzi acum un sfert de oră. Când auzi soneria, Șerbănică Miga strânse la repezeală
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
aceasta nu va mai arăta la fel, câteva zile va mai pluti un ușor parfum care să amintească de dumneavoastră, de poezia care vă însoțește fiecare gest, apoi totul se va destrăma. De ce vă trebuia tabloul acela afurisit? Ce vrajă blestemată v-a prins în mrejele ei? ― O să vă dați seama cândva, suspină Melania, probabil, prea târziu, că ați greșit. Domnii aceia executau ordinele unei necunoscute. Ce legătură am eu cu ei? ― Vreți să auziți povestea până la capăt. Asta e, oftă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
se întinse pe pat. Începu un exercițiu pe care-l practica de ani de zile: calcule complicate cu numere de 5-6 cifre, înmulțiri, împărțiri, extrageri de radical rezolvate mental. Într-un târziu renunță. Nu se putea concentra. Visul, visul acela blestemat, îl urmărea. ... O corabie cu catargul rupt, desprinsă de țărm... Valurile sânt roșii. Din baia de sânge ies brațe ca niște căngi care se agață de punte și trag... Avu certitudinea unei nenorociri și simți că i se face frică
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
celor trei crime! Se adresa doar bătrânei părând să facă total abstracție de Vâlcu. Melania Lupu scutură din cap. ― Greșiți... Greșiți îngrozitor, domnule maior... Vă asigur că... Cristescu o întrerupse cu un gest: ― Un Rembrandt și un Goya! Două tablouri blestemate. N-au adus noroc nici unuia dintre cei care au avut de-a face cu ele. Dacă socotești câte crime s-au comis din cauza lor, îți vine pur și simplu amețeala. În '42, ultimii posesori, soții Cruceanu, au fost trimiși pentru
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
senin, otrăviți cu cianură ― și un sugaci ar recunoaște-o după miros - fără să se fi atins de-o singură firimitură de pâine. Îmi închipui cum se suspectau, cum își sleiau mintea încercînd să ghicească trucul. Și totuși perseverau! Tablourile blestemate, surâsul femeii cu evantai le luaseră mințile. Mai mult, depășind așteptările dumneavoastră, camuflau crimele realizând în acest sens performanțe fantastice. Se uită la Melania Lupu. Bătrâna îi suportă senina privirea. ― Povestiți lucruri de-a dreptul extraordinare! Deci domnul Vâlcu a
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
SE HOLBAU LA ÎMPĂRĂTEASĂ. ALȚII SE UITAU LA HEDROCK, APOI LA ÎMPĂRĂTEASĂ ȘI DIN NOU LA HEDROCK. PE FEȚELE TUTUROR CITEAI LIMPEDE NEDUMERIREA. PĂREAU SĂ NU ȘTIE SIGUR DACĂ E VORBA DE O GLUMĂ PROASTĂ SAU DE UNA DINTRE ACELE BLESTEMATE MELODRAME REALISTE PE CARE LE SCORNEA DIN CÎND ÎN CÎND ÎMPĂRĂTEASA, SCOPUL DECLARAT FIIND DOAR ACELA DE A STRICA DIGESTIA TUTUROR. "LUCRUL IMPORTANT", SE GÎNDI HEDROCK, " ESTE CĂ SITUAȚIA A ATRAS ATENȚIA TUTUROR OAMENILOR DE LA CARE MĂ AȘTEPT SĂ-MI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
șansa ca marinarul cu cercel în ureche să-și redobândească identitatea pierdută. Ciupercile deschid o poartă dincolo de care se află o poveste în care se amestecă, postmodern și oniric, umbrele morților și spiritele celor vii. Corto devine comandantul acestei expediții blestemate pe Amazon, în vreme ce francezul anarhist se află sub comanda sa, la fel de energic și de rebel ca și în existența sa terestră. Viața imită, în cazul lui Pratt, literatura. Capturat de indienii jivaros și destinat torturii, francezul trișează moartea cu aceeași
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
o lume amnezică, asemenea unei Cassandre ce își datorează cunoașterea secretă realității unui coșmar. Distopia lui Breccia și Oesterheld plonjează în adâncurile tulburate ale visului infernal. Mort Cinder, personajul ivit din magma imaginației lui Breccia și Oesterheld, aparține aceleiași seminții blestemate ca și eternautul Juan Salvo - trecând prin secole și milenii cu suferința celui care este chemat să contemple moartea și mizeria umană, Mort vine către prezent dinspre un trecut care nu încetează să îl bântuie, cu suita sa de vedenii
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
custode al memoriei oculte îngropate în stratul legendelor. Originea acestui călător prin timp și lumi nu este elucidată de Breccia și Oesterheld. Cu o complicitate mateină, proza grafică nu descifrează enigma. Este Mort Cinder singurul din specia sa de eternauți blestemați să nu poată uita nimic din truda lor milenară ? Răspunsul la această întrebare este formulat în maniera ambiguă și poetică a unei povestiri ce evocă The rime of the ancient mariner a lui Coleridge, dar și istoriile lui Poe sau
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Prin întâlnirea cu modelul de navă cioplit de mâinile sale în urmă cu un secol și jumătate, Mort Cinder revede un alt Mort Cinder, marinar pe o navă ce sparge blocada, cu traficul ei monstruos de sclavi. Pe acest vas blestemat și saturat de sânge, Mort simte prezența unei ființe asemenea lui - privirea îl trădează, iar fraternitatea care se naște îi ajută să supraviețuiască naufragiului și luptei cu elementele. Ca și Mort Cinder, africanul nu aparține rasei comune de muritori. Suferința
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
lăsase nimic la întîmplare. Încât, aș spune, resentimentele bătrânilor față de ea erau afectuoase. Când o bufniță și-a găsit să devină limbută chiar în dreptul ferestrelor Moașei, mulți s-au oferit să iasă pe țărm cu felinare aprinse, ca să prindă pasărea blestemată ori măcar s-o alunge. Țin minte bine întîmplarea. Moașa a răbdat atunci o noapte, două, trei, pe urmă a început să dea semne de nervozitate. Umbla nedormită și se plângea de dureri de cap. Le-a și strigat unor
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
să vă viziteze așa cum a vizitat toate orașele păcatului de când au oamenii o istorie. Știți acum ce este păcatul, așa cum au știut Cain și fiii lui, cei de dinaintea potopului, cei din Sodoma și Gomora, Faraon și Iov și toți cei blestemați. Și așa cum au făcut-o atunci toți aceștia, și voi, din ziua în care acest oraș și-a închis zidurile în jurul vostru și al flagelului, vă uitați cu alți ochi la ființe și lucruri. Și, în sfârșit, știți acuma că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
centimetri. Oricât de tare împingea, era blocată. Deodată simți o mână apucându-l de încheietură, trăgându-i brațul înapoi. Apoi respirația tatălui său atingându-i obrazul. Cei doi se luptau, Salam fiind hotărât să deschidă fereastra, ca să arunce ciobul ăla blestemat afară. Scaunul de sub el începu să se clatine; tatăl lui împingea prea tare. Simți cum se rostogolește și cade. Ateriză greoi pe spate. Lăsă să-i scape un țipăt când simți o durere ascuțită la baza spinării. Dar își dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
vadă acum... Pleoapele acvamarine ale doamnei Levy se ridicară exprimând oroarea. Un filfizon mâncat de molii, în căutare de senzații tari! — Tari? — Ia mai tăceți o dată din gură, îi ocărî domnișoara Trixie. Trebuie să spun că a fost o zi blestemată cea în care m-ați adus aici. Era mult mai bine acolo cu Gomez. Plăcut și liniștit. Dacă asta-i un fel de păcăleală de întâi aprilie, aflați că nu are haz. Privi spre domnul Levy cu ochi urduroși. Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Se trezise exact când metroul era pe punctul să-l strivească. Visele cu M. Minkoff deveniseră mai rele decât vechile și înfiorătoarele coșmaruri cu autobuzul turistic, cele în care Ignatius, stând impunător pe platforma de sus a câte unui autobuz blestemat, trecea peste poduri cu șine sau gonea pe pistele unor aeroporturi, gata să se ciocnească cu câte un avion cu reacție care aterizase și se îndrepta spre el. Noaptea era chinuit de vise, iar ziua de traseul imposibil pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
o clipă, voi încerca să-mi îndrept nava răsturnată. George nu lăsă să-i scape ocazia. Alergă la Ignatius și-i spuse vesel: — Hei, profesore, hai să-mpingem împreună chestia asta din mijlocu’ străzii. — Sfinte Dumnezeule! tună Ignatius. Ce soartă blestemată. Ce zi promițătoare se pare că mă așteaptă. Urmează să fiu călcat de un tramvai și jefuit în același timp, reușind astfel să stabilesc un record al Paradisului. Pleacă de aici, puști depravat ce ești. — Apucă de capătu’ ăsta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
o oră înainte, însă nu știa unde. Dar Karen nu pleca niciodată fără telefon. În mod sigur îl avea cu ea. De ce nu îi returna apelul? Nu înțelegea, iar asta îl enerva la culme. Era acolo, singur în orașul acela blestemat, cu mai multe femei frumoase pe metru pătrat decât văzuse în toată viața lui. E adevărat, toate trecuseră pe la chirurgia plastică, însă erau și al naibii de sexy. Drept în față văzu un individ insipid, plimbându-se cu o puicuță înaltă, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
și tot orașul aflase asta. Doar pentru că testele ADN arătaseră că nu era copilul miliardarului. Iar apoi, tribunalul nu-i recunoscuse onorariile, deși le redusese la numai 1,4 milioane dolari. Judecătorul îi acordase doar un sfert din sumă. Toți blestemații de avocați din oraș plesneau de bucurie, pentru că toți îl urau pe Barry Sindler. Auzise că L.A. Magazine pregătea un articol serios despre caz, în mod sigur nefavorabil pentru el. Nu că l-ar fi interesat prea mult. De fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
uită urât la el. Ușa dormitorului se auzi închizându-se cu zgomot. Scârțâitul arcurilor de la pat. O femeie chicotind și râzând. Alte arcuri scârțâind. — Destul, Gerard, spuse Gail. — Știam eu că ai vrea să știi, zise el. Urăsc pasărea aia blestemată, zise soțul ei în aceeași noapte, mai târziu. Erau în dormitor. — Nu asta contează, spuse ea. N-ai decât să faci ce vrei, Richard. Dar nu în casa mea. Nu în patul nostru. Schimbase deja așternuturile, dar, chiar și așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
în asta. — Au fost mai multe dăți, spuse ea. — Ce vrei să spun, Gail? Îmi pare rău, bine? Îmi pare rău. — Nu vreau să spui nimic, zise ea. Vreau să nu se mai repete. Vreau să-ți ții muierile tale blestemate departe de casa asta. — Bine, bine. Așa o să fac. Putem să trecem peste asta, acum? Da, zise ea. Putem trece peste asta. — Urăsc pasărea aia blestemată. Gail ieși din cameră. Dacă o atingi, te ucid, zise ea. — Unde te duci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
zise ea. Vreau să nu se mai repete. Vreau să-ți ții muierile tale blestemate departe de casa asta. — Bine, bine. Așa o să fac. Putem să trecem peste asta, acum? Da, zise ea. Putem trece peste asta. — Urăsc pasărea aia blestemată. Gail ieși din cameră. Dacă o atingi, te ucid, zise ea. — Unde te duci? — Afară. Se întâlni cu Yosi Tomizu la apartamentul lui. Legătura lor începuse cu un an în urmă și fusese reluată la Geneva. Yoshi avea o soție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]