1,575 matches
-
n-am nici cea mai mică idee cum de m-am pricopsit eu cu un Potențial Soț, iar Julie nu. Vreau să spun, pentru mai multă acuratețe, că la sfârșitul nopții PS-ul n-a ajuns cu capul aproape de regiunea Braziliană a lui Julie, ci foarte aproape de una și aceeași regiune geografică a propriei mele persoane. Vedeți voi, fata asta efervescentă ca șampania a sorbit ea însăși câteva bule de șampanie, ceea ce îngreunează rememorarea exactă a evenimentelor din seara aceea. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
mă mărita cu Patrick Bateman nu era nici pe departe la fel de atrăgătoare ca zorul de-a mă mărita cu Jude Law. I-am spus mamei, în cel mai mare secret, că Zach și cu mine avem concepții diferite asupra Departamentului Brazilian și că se întrezărește o oarecare întârziere, deși nici nu mă gândesc să amân logodna. Am pus-o să jure că nu o să scape nimănui o vorbă, de vreme ce petrecerea de logodnă din New York va fi în seara următoare. Zach nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
matlasate la numai 150$ în loc de 2 000 (nici nu-i de mirare că estrogenul o ia razna), așa că am uitat, practic, faptul că avusesem zero randevuuri cu Zach pe o perioadă de timp însemnată. Mă obișnuisem cu lipsa întâlnirilor intime, braziliene, dar acum nu părea să fie pregătit nici măcar să bea un cocteil cu mine. În ultimele zile, de fiecare dată când îl sunam, secretara lui îmi răspundea invariabil: „Vă sună el“ și-mi închidea telefonul. Asta era o premieră: înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
vorbeam cu Charlie, s-a-ntâmplat un lucru neașteptat: m-am îndrăgostit. Un tip foarte atrăgător se uita la mine din stânga lui Charlie, cu o privire pe care nu pot s-o descriu decât ca pe un contact vizual foarte brazilian. —E nebună după tine. Vorbește întruna numai despre tine, i-am spus eu ultraconvingător. Dumnezeule, Mr. Brazilia era sexy rău de tot din profil-dreapta. Avea părul blond-închis și fruntea bronzată. Îmi închipuiam că tocmai s-a întors dintr-un weekend
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
îmi propuse. Aș fi încântată să fiu invitata ta, am gândit. Dar ești însurat și trebuie să mă gândesc și la cariera mea. Și nu vreau să las impresia c-ai avea vreo șansă extramaritală și predivorț la zona mea braziliană, în seara aceasta, or tocmai asta s-ar întâmpla dacă aș spune da. Îmi pare rău, dar nu pot, l-am refuzat zâmbind dulce. Aveți idee ce puseu de respect de sine îți oferă refuzul unei invitații la Cannes? Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
frică de durere. — Deci... tratamentul ăsta include și epilat? zic, luându‑mi un ton cât mai relaxat. — Ați fost programată pentru o epilare totală, zice cosmeticiana, ridicând privirea uimită spre mine. Din cap până‑n picioare. Picioare, brațe, sprâncene și brazilian. Brațe? Sprâncene? Mi se pune un nod în gât de frică. N‑am mai fost atât de speriată de când mi‑am făcut vaccin contra gripei thailandeze. — Brazilian? spun cu o voce nesigură. Ce... ce‑i asta? — E o formă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
privirea uimită spre mine. Din cap până‑n picioare. Picioare, brațe, sprâncene și brazilian. Brațe? Sprâncene? Mi se pune un nod în gât de frică. N‑am mai fost atât de speriată de când mi‑am făcut vaccin contra gripei thailandeze. — Brazilian? spun cu o voce nesigură. Ce... ce‑i asta? — E o formă de epilare inghinală. Totală. Mă uit la ea și mintea începe să‑mi proceseze la viteză maximă. Doar nu vrea să zică... Dacă vreți, vă rog, să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
unei pensiunii pentru marinari și era o huidumă de mulatru cu un pumn zdravăn care oferea matrozilor rămași fără angajament hrană și adăpost până se angajau din nou. Au stat la el o lună, dormind câte doisprezece-paisprezece laolaltă - suedezi, negri, brazilieni -, pe dușumeaua celor două încăperi goale din casa lui, pe care el le repartizase acestor musafiri. Și în fiecare zi mergeau cu el până la Piața Victor Gélu unde se întâlneau căpitani de vapoare în căutarea unor matrozi. Mulatrul Bill Ghioagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Nimeni nu vorbise în timpul manevrei, și, chiar și acum, toți stăteau la locurile lor, nemișcați și tăcuți, în afară de unul dintre negri, care-și răsucea o țigară din hârtie groasă. Omul privea către locul unde fluviul se ivea din marea pădure braziliană, coborând către ei. Lat de mai multe sute de metri, apăsa cu apele lui tulburi și mătăsoase marginea bacului, apoi, slobod la cele două capete, se așternea din nou într-un singur val puternic, curgând lin prin pădurea întunecată, către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
deșertul roșu... Tresări. Mașina se oprise. Erau în Japonia: case cu decorație fragilă de fiecare parte a drumului și, în case, chimonouri furișate. Șoferul vorbea cu un japonez îmbrăcat într-o salopetă murdară, pe cap cu o pălărie de pai, braziliană. Apoi mașina porni din nou. - Spus numai patruzeci kilometri. - Unde eram? La Tokio? - Nu, Registro. La noi toți japonezii venit aici. - De ce? - Nimeni știut. Ei galbeni, domnu d'Arrast. Pădurea începuse să se mai rărească, iar drumul se făcuse mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
temperatura. Orice acțiune cere sacrificii, zice Monte Cristo, credeți că s-ar putea să dăm peste ceva filtre? — De cînd n-am mai băut o cafea pe cinste, zice Petrică, înmuindu-și cu grijă limba în ceașcă, ademenit de aroma braziliană. — Atîta ne-a mai rămas din marfa de import, zice domnul Președinte, abținîndu-se deocamdată de la prima sorbitură, mulțumindu-se doar cu adulmecatul. Cine ne așteaptă acolo? se interesează Monte Cristo, răzuind în dreptul său geamul înghețat, folosindu-se de muchia unui
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
și pe ea: capul îl avea acoperit cu două duzini de folii de aluminiu, oja proaspăt aplicată i se usca frumos pe unghiile degetelor de la picioare, separate cu șomoioage de vată, iar zonele mediene își reveneau în urma epilării în stil brazilian la care se supusese înaintea programării la coafor. Julia presupunea că James nici nu-și închipuia cât de complicat era ritualul la care se supunea ea ca să obțină imaginea aceea impecabilă, de femeie complet lipsită de păr pe trup și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
dimineața asta Încât mai repede aș lua avionul până la Hong Kong ca să-l aduc aici pe Hang Seng Însuși. Tastez parola (Ben Pampers) și intru direct pe Bloomberg ca să văd ce-au mai făcut piețele peste noapte. Nikkei e stabil, Bovespa brazilian Își face de cap În ritm de samba, ca de obicei, iar indicele Dow Jones arată ca fișa unui pacient de la terapie intensivă care nu dorește să fie resuscitat. E frig afară, dragă, și nu vorbesc numai de ceața care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
mazilirea Infantelui și, mai ales, prin testamentul său obscur, o problemă care a contribuit în bună parte la ruina Portugaliei; căci testamentul a fost cauza războiului civil. Epoca de adevărată glorie a lui Don Joîo VI a fost perioada sa braziliană, în care se poate spune că a întemeiat statul modern al Braziliei. Întors în Metropolă, Regele a dat mereu dovadă de slăbiciune și nehotărâre. A jurat credință Constituției, deși a plâns când, cu acest prilej, mulțimea îl aclama frenetic, la
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
așa. Țăranul, omul tradițional, avea date de la Dumnezeu mai multe sărbători decît zile de trudă - drept care contemporanii noștri îl consideră acum leneș... El era însă pătruns, cred, de faptul că „Dumnezeu se odihnește, demonul se frămîntă”, cum spune un scriitor brazilian pomenit de Banu. Odihna, care mergea mînă în mînă cu primenirea și care nu însemna (doar) distracție, era, de aceea, sfîntă. Ea privea deopotrivă și natura : „«pămînt în pîrloagă» - vechi principiu țărănesc, care-i îndemna pe cultivatori ca, astfel, să
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
e ăsta obiceiul. Printre garimpeiros, femeile indience se împrumută. Așa e corect. Manierat... Avea o idee despre ce considerau garimpeiros „corect“ și „manierat“. Căutătorii de diamante, sau garimpeiros - cum își spuneau ei, acceptând pentru tot bazinul amazonian o denumire pur braziliană -, constituiau cea mai joasă speță de persoane indezirabile care puteau exista, nu numai pe Continent, ci în toată lumea. Naziști urmăriți și camuflați, dezertori din toate armatele, evadați din toate închisorile, aventurieri de toate naționalitățile mișunau prin selvele din Brazilia, Venezuela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
veni să se stabilească pe aceste pământuri. Și dacă vor veni, vor pleca de îndată, peste trei ani. Adevăratul scop al șoselei este Masivul Papagalilor și adevărata ei valoare este pur extractivă. Mai departe, se va uni cu șoseaua transamazoniană braziliană și camioanele mari nici măcar nu vor trece pe aici. De la Masivul Papagalilor, minereul va fi dus în Brazilia. Făcu o pauză. După cum vedeți, yubani-i nu au de ce să-și facă griji. Dorim doar să ne acorde dreptul de liberă trecere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
și își ridică fața spre vizitatorii săi: — Vreau să ascultați asta, îi rugă el: „Senatorul Emilio Moraes, din Pernambuco, a denunțat faptul că întreprinderile străine: „Bethlehem Steel“, „Georgia-Pacific“, „Dutch Bruynzeel“ și „Toyomenka“ dețin în mod ilegal drepturi miniere în Amazonia braziliană, care merg de la un milion la aproape două milioane și jumătate de acri de teren. Construim acum o șosea pentru investitorii europeni și americani - a spus el, referindu-se la drumul Transamazonian. Ei vor fi singurii beneficiari...“ Își scoase ochelarii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
un împrumut de cinci sute de milioane de dolari. Scotoci într-un sertar, prin alt vraf de tăieturi din ziar care încă nu fuseseră arhivate și își puse din nou ochelarii pe nas: — Asta e o știre recentă: „Când ministrul brazilian al Planificării, Joao dos Reis Velloso, a cerut în luna februarie 1972 de la Council of the Americas, reunit la New York, ca întreprinderile instalate în Brazilia să fie mai prudente în exploatarea resurselor naturale ale țării și să nu dorească să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Bancă, Robert Wieczorowski, a ridicat obiecții, argumentând că: „Nu s-a prevăzut o protecție adecvată a mediului înconjurător“. În ultimul timp, a respins din nou o altă încercare de împrumut, de 26 de milioane, unui număr de 700 de crescători brazilieni de vite care voiau să își îmbunătățească fermele de animale. Acest fapt l-a obligat pe ministrul Finanțelor, Delfim Netto, să călătorească de mai multe ori la New York și să încerce să stabilească relații bune cu membrii Consiliului Americilor...“ - făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
țiței și tot ce poate exista. În 1860, Guvernul Statelor Unite își vindea pământurile cu 31 de cenți pe hectar. În anii următori, tăietorii de lemne au distrus câte zece milioane de hectare de pădure pe an. După cum se vede, Guvernul brazilian vrea să fie distruse patruzeci de milioane de hectare pe an. Dar, atunci când Amazonia lor va fi un deșert, generalii ăștia vor fi deja în groapă cu piepții încărcați de medalii... Nu vă sunt simpatici. — Cum să-mi fie, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
în Columbia, se știe că uciderea indienilor se pedepsește. — Nu cred în opinia publică, spuse el convins. E floare de o zi și scandal pentru o clipă. Oamenii au prea multe griji și se ocupă imediat de altceva... Când șoseaua braziliană a amenințat cu nimicirea tribului pacaas novos, între Cuibá și Porto Velho, în Mato Grosso, Presa s-a ocupat de problemă și părea că lumea se năpustește asupra Braziliei. Guvernul a fost pe punctul de a suspenda lucrările. Cu toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
toate astea, dintre cei treizeci de mii de pacaas novos care existau în 1950, n-au rămas în 1968 decât trei sute. Același lucru s-a întâmplat cu „Serviciul de Protecție a Indianului“... S-a demonstrat până la saturație că asasinii triburilor braziliene au fost conducătorii acestuia. Chestiunea a ajuns până la cele mai înalte sfere, au trebuit să dizolve „SPI“ și chiar să-i bage la pușcărie pe mulți dintre membrii acestuia, dar noua „Fundație Națională a Indianului“ nu pare mai bună... Aceiași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
nimeni. Era drăguță cu părul ei negru, cu ochii albaștri, cu pielea foarte albă. Avea probabil sâni mici, dar foarte sensibili. Era probabil bretonă. — Ești bretonă? o Întrebă el. — Da, de la Saint-Brieuc! răspunse ea bucuroasă. Știi, mie-mi plac dansurile braziliene..., adăugă ea, probabil drept scuză pentru că nu gustă dansurile africane. Era prea mult, Bruno simți că-l lasă nervii. Începea să i se aplece de această stupidă manie pro-braziliană. De ce Brazilia? Din câte știa, Brazilia era o țară de rahat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
pentru a-l premia pe Al Pacino acum și nu cînd ar fi fost plauzibil, de pildă pentru oricare dintre nași, Dog Day Afternoon, Author!, Author! sau chiar Scarecrow ori Scarface. Noroc că n-a jucat și În vestita cafea braziliană, cu parfum de femeie varianta scurtă. Acum e momentul să amintesc și de Bila de aur primită de actor doi ani mai tîrziu față de anul În care scriu aceste rînduri, Îl plouă cu premii de cînd nu mai vede, prilej
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]