1,854 matches
-
de aproximativ 100 de locuri. De asemenea populația beneficiază și de servicii bancare prin C.E.C. și o filială BCR. CAPITOLUL VII ASPECTE DE GEOGRAFIE ECONOMICĂ 7. 1 CARACTERISTICI GENERALE Condițiile naturale specifice zonei subcarpatice prahovene în care s-a înfiripat Breaza, alături de importanța drumului de pe Valea Prahovei și a potecilor de plai, artere mari sau mici de circulație dintr-o parte în alta a Carpaților, au înlesnit dezvoltarea timpurie a unei activități economice. De pildă, ieri era locul de popas unde
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
locul de popas unde se făcea tunsul oilor ciobanilor transhumanți, iar la ieșire vama lânii era de 40 bani pentru vechea măsură a poverii. Nu se plătea vamă pentru lâna și pieile oilor moarte. Alături de agricultură, în cadrul gospodăriilor țărănești din Breaza, aveau loc și o serie de lucrări cu caracter meșteșugăresc, cum ar fi prepararea brânzeturilor, a țuicii, se țesea pânza și se confecționau obiecte de îmbrăcăminte, existând în felul acesta o industrie casnică extrem de complexă, care a continuat până în zilele
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pentru frumusețea lor. Cu timpul, meșteșugurile s-au separat tot mai mult de agricultură, ceea ce a condus la apariția unor meseriași specializați: cărăuși, rotari, fierari, cojocari, cizmari, dogari, șindrilari și dulgheri. Larga desfășurare a terasei pe care s-a înfiripat Breaza, la adăpostul dealurilor acoperite cu pășuni și păduri au dus la dezvoltarea zootehniei, exploatarea lemnului și cultura pomilor fructiferi, ca principale preocupări economice. Pomicultura dispunea de o suprafață cu livezi ce reprezenta odinioară 42% din suprafața localității depășind cu mult
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Zootehnia beneficiază și astăzi de o suprafață apreciabilă de pășuni și fânețe, ele ocupând 51% din suprafața localității. Motiv pentru care densitățile de bovine, porcine, ovine sunt destul de ridicate, ele depășind mediile pe țară. Din vremuri vechi de tot, în Breaza a apărut și o industrie țărănească axată pe mori, pive și dârste ce foloseau energia apelor Prahovei (despre care vom vorbi într-un capitol separat). Prezența punctului de vamă în Breaza de Sus, între anii 1834-1852, a favorizat, între altele
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mediile pe țară. Din vremuri vechi de tot, în Breaza a apărut și o industrie țărănească axată pe mori, pive și dârste ce foloseau energia apelor Prahovei (despre care vom vorbi într-un capitol separat). Prezența punctului de vamă în Breaza de Sus, între anii 1834-1852, a favorizat, între altele, dezvoltarea din punct de vedere a localității, dar mai ales a cărăușiei și comerțului. În vadul Prahovei existau, la mijlocul secolului trecut și unele ateliere meșteșugărești de prelucrarea lemnului și a pietrei
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
își desfășoară activitatea un număr redus de unități industriale, suprafața totală ocupată de acestea fiind de 17, 4 ha. Această ramură ocupă o bună parte a populației active, însă din cauza reducerii producției economice pe plan național și unitățile industriale din Breaza au cunoscut această reducere cu implicații asupra reducerii ocupării forței de muncă. În anul 1969, ca urmare a politicii de repartizare a forței de muncă, în zona Prahova de nord, s-a analizat posibilitatea ca întreprinderea „MEFIN” Sinaia să construiască
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
această reducere cu implicații asupra reducerii ocupării forței de muncă. În anul 1969, ca urmare a politicii de repartizare a forței de muncă, în zona Prahova de nord, s-a analizat posibilitatea ca întreprinderea „MEFIN” Sinaia să construiască în orașul Breaza o fabrică cu secții pentru prelucrarea elementelor de precizie și aparaturii hidraulice. Construcția fabricii a început în 1969 și a fost terminată în 1974, an în care „Mefin Sinaia” a mutat la Breaza fluxul de fabricație pentru produsele menționate. Tot
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
întreprinderea „MEFIN” Sinaia să construiască în orașul Breaza o fabrică cu secții pentru prelucrarea elementelor de precizie și aparaturii hidraulice. Construcția fabricii a început în 1969 și a fost terminată în 1974, an în care „Mefin Sinaia” a mutat la Breaza fluxul de fabricație pentru produsele menționate. Tot în anul 1974, s-au dat în folosință secțiile de tratament termic, matrițerie și sculărie. În continuare, fabrica din Breaza a funcționat ca anexă a uzinei Mefin Sinaia, urmând un program de dezvoltare
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
a fost terminată în 1974, an în care „Mefin Sinaia” a mutat la Breaza fluxul de fabricație pentru produsele menționate. Tot în anul 1974, s-au dat în folosință secțiile de tratament termic, matrițerie și sculărie. În continuare, fabrica din Breaza a funcționat ca anexă a uzinei Mefin Sinaia, urmând un program de dezvoltare și modernizare propriu. În anul 1977 s-a dat în folosință turnătoria de fontă și oțel, aici turnându-se piese de precizie în modele ușor fuzibile, fiind
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
destinate prelucrării de echipamente pentru armată, hala fiind finalizată și dată în exploatare în anul 1984. Începând din luna aprilie 1985, liniile de fabricație de serie pentru elemenți și supape de refulare au fost mutate la „Mefin” Sinaia, în cadrul fabricii Breaza rămânând un atelier de serie mică pentru elemente de injecție și supape de refulare. În același an, Mefin Sinaia a transferat la Breaza liniile de fabricație pentru variatoarele automate de avans. În mai 1990, unitatea s-a desprins de „Mefin
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
fabricație de serie pentru elemenți și supape de refulare au fost mutate la „Mefin” Sinaia, în cadrul fabricii Breaza rămânând un atelier de serie mică pentru elemente de injecție și supape de refulare. În același an, Mefin Sinaia a transferat la Breaza liniile de fabricație pentru variatoarele automate de avans. În mai 1990, unitatea s-a desprins de „Mefin” Sinaia, devenind o societate cu personalitate juridică sub denumirea de „Fabrica de Mecanică de Precizie” Breaza, iar în noiembrie s-a transformat în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
același an, Mefin Sinaia a transferat la Breaza liniile de fabricație pentru variatoarele automate de avans. În mai 1990, unitatea s-a desprins de „Mefin” Sinaia, devenind o societate cu personalitate juridică sub denumirea de „Fabrica de Mecanică de Precizie” Breaza, iar în noiembrie s-a transformat în societate comercială pe acțiuni sub denumirea de „Hidrojet” Breaza. În prezent gama activității desfășurate de S. C. „Hidrojet” S. A. cuprinde: proiectare, producție, montaj și service. Celelalte întreprinderi industriale sunt mici, ele producând îndeosebi bunuri
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
În mai 1990, unitatea s-a desprins de „Mefin” Sinaia, devenind o societate cu personalitate juridică sub denumirea de „Fabrica de Mecanică de Precizie” Breaza, iar în noiembrie s-a transformat în societate comercială pe acțiuni sub denumirea de „Hidrojet” Breaza. În prezent gama activității desfășurate de S. C. „Hidrojet” S. A. cuprinde: proiectare, producție, montaj și service. Celelalte întreprinderi industriale sunt mici, ele producând îndeosebi bunuri de consum:BIANCO SPINO - 170 angajați; 35 miliarde lei cifra de afaceri - NOVA UTU - 43 angajați
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și Japonia. Un succes răsunător al acestei activități economice a fost obținerea în 1986 a medaliei de aur la Târgul Internațional de la Munchen, profilat pr produse de artizanat și artă populară. Cu toate acestea, în prezent, Cooperativa „Arta Casnică” din Breaza înregistrează un evident regres. AGRICULTURA 7. 3. 1 Utilizarea terenurilor Structura utilizării terenurilor este strâns legată de potențialul productiv al componentelor naturale, de lucrările de amenajare și ameliorare. Fondul funciar ara alcătuit în 1989 din 280 ha terenuri arabile, 1311
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
900 ha fânețe, 823 ha livezi și pepiniere. Față de aceste valori, după 1989 și până în 2003 au apărut modificări, așa cum rezultă din tabelul de mai jos. Situându-se într-o regiune cu condiții fizico-geografice mai puțin favorabile culturilor agricole, orașul Breaza reprezintă o regiune ce nu a cunoscut cooperativizarea, agricultura propriu-zisă făcându-se în intravilan, între străzi și între funduri de locuri. Așadar, se poate vorbi pe ansamblu de o utilizare destul de mozaicată în raport cu extinderea interfluviilor și a teraselor și cu
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
numai în fermele Borungoci și Corneanca. Înseamnă că restul grădinilorcu pomi aparțin fânețelor pentru că permit obținerea fânului, pomii fiind răzleți. Am dat această explicație pentru că în peisaj vedem pomi fructiferi, livezi. În Geografia României vol II 1984, pag. 162, localitatea Breaza este citată pe locul al III-lea în țară între cele șase orașe care depășesc 1000 ha livezi (ClujNapoca, Oradea, Breaza, Lipova, Sighetu-Marmației, Băicoiă. 7.3.2. Creșterea animalelor Condițiile naturale, cele social-istorice și tradițiia locală îndelungată, au făcut ca
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
dat această explicație pentru că în peisaj vedem pomi fructiferi, livezi. În Geografia României vol II 1984, pag. 162, localitatea Breaza este citată pe locul al III-lea în țară între cele șase orașe care depășesc 1000 ha livezi (ClujNapoca, Oradea, Breaza, Lipova, Sighetu-Marmației, Băicoiă. 7.3.2. Creșterea animalelor Condițiile naturale, cele social-istorice și tradițiia locală îndelungată, au făcut ca locuitorii orașului Breaza să-și arganizeze gospodăriile pe acest profil agricol, ceea ce presupune specializarea și formarea unor deprinderi specifice. Beneficiind de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pe locul al III-lea în țară între cele șase orașe care depășesc 1000 ha livezi (ClujNapoca, Oradea, Breaza, Lipova, Sighetu-Marmației, Băicoiă. 7.3.2. Creșterea animalelor Condițiile naturale, cele social-istorice și tradițiia locală îndelungată, au făcut ca locuitorii orașului Breaza să-și arganizeze gospodăriile pe acest profil agricol, ceea ce presupune specializarea și formarea unor deprinderi specifice. Beneficiind de potențialul de pășuni și fânețe (2430ha), care se constituie într-o bază furajeră în care predomină nutrețul verde și fânul aproape exclusiv
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
fânețe (2430ha), care se constituie într-o bază furajeră în care predomină nutrețul verde și fânul aproape exclusiv, pe pășunile naturale și într-o participare mult mai redusă a plantelor de nutreț (rădăcinoase, porumb de nutreț, lucernă etc. ă orașul Breaza rămâne o zonă unde creșterea animalelor are o importanță aparte. Corelarea factorilor tradiționali (naturali și socio-economiciă cu cei legați de structura furajelor, duce la determinarea unui profil de creștere a ovinelor și bovinelor specific zonelor de deal și de munte
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ce folosea locomotive cu aburi în anul 1879, pentru ca să fie data în folosință linia electrificată, aceasta porțiune fiind cuprinsă într-un drum de importantă națională și internațională-magistrală 2, dubla electrificată având o gară la Gura Beliei și două halte:la Breaza și la Nistorești. Situat în nord-vestul județului Prahova, orașul se află pe străvechiul drum de legătură între Transilvania și București, folosit astăzi de șoseaua internațională E60 ce leagă Constanța de Hamburg. Astfel, prin poziția sa, se integrează organic în sistemul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
integrează organic în sistemul așezărilor căutate, având un atu dat de distanța mică față de municipiile București (103kmă, Ploiești (45Km), Brașov (67Km), Târgoviște (75Km) și Buzău (110Km). În perioada următoare pe aici va trece autostrada care va lega Bucureștiul de Budapesta. BREAZA Principalele căi de acces în localitate sunt: -rutiere: DN1care traversează teritoriul administrativ al orașului de la km 95+400 la km 106+550. -feroviare: pe liniile magistrale: I-București-Arad-Curtici II-București-Oradea-Episcopia Bihorului IV-București-Satu Mare-Halmeu Calea ferată străbate localitatea de la sud la nord fiind
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
DN1care traversează teritoriul administrativ al orașului de la km 95+400 la km 106+550. -feroviare: pe liniile magistrale: I-București-Arad-Curtici II-București-Oradea-Episcopia Bihorului IV-București-Satu Mare-Halmeu Calea ferată străbate localitatea de la sud la nord fiind paralelă cu râul Prahova și având două halte: Breaza și Nistorești și o gară: Gura Beliei. 15BFig. nr. 29 - Halta Breaza Circulația principală în oraș se desfăsoară pe Bulevardul Republicii. Acest bulevard peste care se suprapune traseul drumului județean 101A are două benzi de circulație (câte una pentru fiecare
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
106+550. -feroviare: pe liniile magistrale: I-București-Arad-Curtici II-București-Oradea-Episcopia Bihorului IV-București-Satu Mare-Halmeu Calea ferată străbate localitatea de la sud la nord fiind paralelă cu râul Prahova și având două halte: Breaza și Nistorești și o gară: Gura Beliei. 15BFig. nr. 29 - Halta Breaza Circulația principală în oraș se desfăsoară pe Bulevardul Republicii. Acest bulevard peste care se suprapune traseul drumului județean 101A are două benzi de circulație (câte una pentru fiecare sensă. A doua arteră ca importantă din zona centrală este strada Ocinei
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
suprapune traseul drumului județean 101A are două benzi de circulație (câte una pentru fiecare sensă. A doua arteră ca importantă din zona centrală este strada Ocinei perpendiculară în mijlocul zonei pe Bulevardul Republicii. Aceasta corespunde traseului drumului judetean 710 între orașele Breaza și Pucioasa și are două benzi de circulație. La acestea se adaugă drumurile comunale, cât și străzile interioare. Intersecțiile în general nu corespund normelor de siguranță în circulație, sunt neamenajate, lipsite, pe alocuri de vizibilitate, cu trasee sinuoase. Circulația pietonală
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cel interurban care asigură legăturile orașului cu principalele localități din județ: Câmpina, Comarnic, Sinaia, Ploiești dar și în afara județului, în special spre București. 6 TURISMUL 17B . 6. 1. Potențialul turistic aă Potențialul turistic natural Privită prin prisma unor multiple aspecte, Breaza se situează printre puținele localități ale județului Prahova și ale țării în care se îmbină armonios o serie de factori care pledează pentru o intensificare a circulației turistice interne și internaționale. La frumusețile peisagistice naturale, contribuie așezarea geografică în apropierea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]