2,036 matches
-
cea de-a doua parte a campaniei din 1476 nu avem decât știri fragmentare, care nu îngăduie stabilirea cu exactitate a acțiunilor militare. După lupta de la Valea Albă, Ștefan s-a retras spre nord, în regiunea subcarpatică și pe obcinele bucovinene. Fiind aproape de munți și stăpânind trecătorile lor spre Transilvania, voievodul păstrează liniile de comunicație cu aliații săi, care se pregăteau cu multă greutate să-i vină în ajutor, dar și posibilitatea să se retragă în Cetatea Ciceului, în cazul în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scris f.frumos soțul ei Dnul Advocat Vicențiu Frâncu, care trăiește în Fălticeni str.Sergent Sava, nr.1. Am mai văzut-o o dată tot în 1924 când avea 35 de ani, în casele dlui advocat Vasile Prelipceanu, care era tot Bucovinean, unde aveam băiatul în gazdă la Școală. Dar s-a stins foarte degrabă din viață la 51 de ani ! 20 Febr.1973, Bogata Costică I.Maxim Între oamenii de omenie pe care i-am cunoscut în viața mea face parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
când toată viața naturei pare moartă sub sloiul de gheață, primele brândușele ne vestesc că se apropie primăvara, când toată natura sub razele calde ale soarelui își serbează învierea, astfel și frații noștri din Basarabia, cu prezența lor la Congresul bucovinean, ne vestesc că sub razele strălucitoare ale Coroanei Române se va deștepta tot românul la o viață națională fericită. Iubiților frați Basarabeni, sângele strămoșilor noștri, vărsat împreună pe plaiurile Moldovei, s-a amestecat și închegat astfel, ca toată cruzimea și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a lungul veacurilor ființa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară și a cotropirii păgâne; considerând că în 1774, prin vicleșug. Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei și cu de-a-sila alipită Coroanei Habsburgice; considerând că 144 de ani, poporul bucovinean a îndurat suferințele unei ocârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naționale și care prin strâmbătăți și persecuții căuta să-i înstrăineze firea și să învrăjbească celelalte neamuri, cu cari ei voiește să trăiască ca frate; considerând că, în scurgere de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
era prigonit și urgisit. Pentru manifestarea unei vieți naționale românești nu era loc în hotarele Bucovinei, oamenii cei mai de seamă ai țării erau siliți să-și părăsească țara, pentru a putea trăi și simți ca români. Pe moșiile Bisericii bucovinene se înființară colonii străine, din venitul lor trăiau slujbași străini de neamul și de legea ctitorilor moldoveni, în vreme ce țăranul băștinaș, ajungând la sapă de lemn, era silit să emigreze. Și, mai ales, în cursul acestui război, stăpânirea austriacă a căutat
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ctitorilor moldoveni, în vreme ce țăranul băștinaș, ajungând la sapă de lemn, era silit să emigreze. Și, mai ales, în cursul acestui război, stăpânirea austriacă a căutat să distrugă neamul nostru din Bucovina prin mijloace fără scrupule. Drept aceea, sute de români bucovineni s-au înrolat în armata României liberatoare, spre a lupta pentru desrobirea țării lor. În timpul din urmă s-au făcut planuri de a împărți Bucovina în două cu urmașii pribegilor ruteni, care se adăpostiseră pe vremuri în țara noastră, dară
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
vârstă de 20 de ani, a participat împreună cu colegii de școală, la unele adunări în pădurea Dobrina, pentru a organiza rezistența în cazul unei invazii sovietice. 6. Eroii noștri în al Doilea Război Mondial Legăturile Țării cu românii basarabeni și bucovineni au fost întrerupte prin ultimatumul guvernului sovietic din 26 iunie 1940, adresat guvernului României. Orașul Huși, oraș de graniță, va fi în miezul evenimentelor. După aproape un an, începând de la 22 iunie 1941 și până la 23 august 1944, armata română
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al scriitorilor, al făuritorilor de cultură românească ș.a.m.d., cu mișcările de idei europene, pe un fir ce transcende epocile într-o perspectivă geopolitică ("... lecția de geografie literară trebuie ținută lângă lecția de geopolitică. Centrul anulează dinamica marginilor, scriitorii bucovineni, basarabeni, ardeleni, bănățeni trăiesc minimalizări sau chiar având interdicții explicabile. Nu sunt destul de români, nu sunt destul de angajați în efortul centralizării sau nu au demnitate estetică relevantă. Iar soluția urmează fie criteriile estetice, fie criteriile stabilite de Centrul politic"), i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
În aceste locuri, cândva împădurite, între văile a două pâraie, Șomuzul și Probota, a fost ridicată o mănăstire de călugări, frați creștini. Treptat, în jurul bisericii din lemn s-au construit case țărănești, astfel luând ființă satul. Deși mic între satele bucovinene, Probota ocupă un loc important în comuna Dolhasca, județul Suceava, prin suprafața mare de teren (90 ha) - care-l face al doilea sat din comună, după Dolhasca, dar mai ales prin măreția mănăstirii Probota, una din cele mai frumoase biserici
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
veni de la Suceava, cu care să merg la Taxobeni să o luăm pe mama Natalia Ilașcu, în acel istoric pelerinaj, la mitropolia din Iași, așa cum și-a dorit și în Suceava la propunerea oamenilor de suflet din acele Sf. locuri bucovinene. MĂICUȚA NATALIA îN PELERINAJ Au venit de la Suceava: Doina Boghian, fotoreporterul Vasile Mărănduca, ambii de la ziarul „Crai Nou” din Suceava, Mihai Vicol și șoferul mașinii, Costel Ungurașu. Am plecat spre Taxobeni cu Doina Boghean, Vasile Mărănduca și șoferul Costel Ungurașu
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
cărunte: să stăm cu Zegrea și cu Tărâțeanu în jurul unui foc pe-un vârf de munte. și să bocim de stârpea românească a locurilor astea ca o rană— eu, mut, în limba mea moldovenească, ei, mulți, în în limba lor bucovineană. Ne întâlnim ades. Dar când e-n toi o nuntă sau vreo sfântă sărbătoare— simțim cum curge Prutul între noi și sârma cea ghimpată cum tresare. Nu va fi unic Domnul, cel din slove și Domnul, cel ce umblă pre
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
de muncă pentru binele țării și abia taraziu, datorită ilegalistului Ieremia Pardau de la Vatră Dornei, a fost trecut în rândul pensionarilor statului. Profesorul Ilie Vișan s-a castorit în 1923 cu Lili Bacinschi, care provenea dintr-o familie de intectuali bucovineni, din castoria lor au rezultat două fiice; Lili-Sanda care a fost colega cu noi, din promoția 1952 a liceului de fete, castorita Cârstea, care locuiește în casa părinteasca din Rădăuți și fiica cea mică Sanzaiana, castorita Voinicelu, doctoriță în Suceava
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93279]
-
pe care Petru Rusșindilar îl numește “ cel mai român dintre românii timpului său, și unul dintre cei mai mari gazetari și purtători de condei pe care ia avut cândva Bucovina, cel mai cult român din vremea sa, cel dintâi membru bucovinean al Academiei Române”. Acesta într-un ciclu de conferințe și articole, publicate în “Foaia Societății” intuiește evoluția inexorabilă a popoarelor asuprite din Imperiul habsburgic spre constituirea lor în națiuni cu o viață statală, socială, economică și culturală independentă. După ce analizează procesul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
a devenit idee, care mișcă lumea”. Făcând aluzie la acei care erau împotriva principiului naționalității, Alexandru Hurmuzaki se situa printre primii intelectuali care susțineau și promovau această idee. El aplică tezele lui Lazarus și Steinthal, referindu-se direct la societatea bucovineană, în același timp făcând aluzie și la condițiile dezvoltării culturii în România. De asemenea, cărturarul bucovinean înțelegea foarte bine că în condițiile istorice care se formează în Bucovina în a doua jumătate a secolului al XIX-lea obiectivele mișcării naționale
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
Hurmuzaki se situa printre primii intelectuali care susțineau și promovau această idee. El aplică tezele lui Lazarus și Steinthal, referindu-se direct la societatea bucovineană, în același timp făcând aluzie și la condițiile dezvoltării culturii în România. De asemenea, cărturarul bucovinean înțelegea foarte bine că în condițiile istorice care se formează în Bucovina în a doua jumătate a secolului al XIX-lea obiectivele mișcării naționale a românilor nu puteau fi prezentate în toată complexitatea lor, pentru a nu atrage ostilitatea autorităților
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
Bucovina în a doua jumătate a secolului al XIX-lea obiectivele mișcării naționale a românilor nu puteau fi prezentate în toată complexitatea lor, pentru a nu atrage ostilitatea autorităților imperiale. Alexandru Hurmuzaki s-a dovedit a fi primul dintre intelectualii bucovineni care a încercat să găsească o cale de a ieși din impas. Intuind problemele pe care românii bucovineni trebuiau să le rezolve în primul rând, el propune tehnici concrete și metode veritabile de afirmare națională. În această privință și-au
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
prezentate în toată complexitatea lor, pentru a nu atrage ostilitatea autorităților imperiale. Alexandru Hurmuzaki s-a dovedit a fi primul dintre intelectualii bucovineni care a încercat să găsească o cale de a ieși din impas. Intuind problemele pe care românii bucovineni trebuiau să le rezolve în primul rând, el propune tehnici concrete și metode veritabile de afirmare națională. În această privință și-au câștigat deosebite merite Eudoxiu, Alexandru și Gheorghe Hurmuzaki, ei fiind considerați promotori ai școlii românești din Bucovina. În urma
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
primul rând, el propune tehnici concrete și metode veritabile de afirmare națională. În această privință și-au câștigat deosebite merite Eudoxiu, Alexandru și Gheorghe Hurmuzaki, ei fiind considerați promotori ai școlii românești din Bucovina. În urma revoluției de la 1848-1849, situația școlilor bucovinene sa schimbat. De la 23 februarie 1850 școlile au trecut de sub tutela Consistoriului episcopal catolic din Lemberg, sub autoritatea Consistoriului ortodox din Bucovina. În noua situație Hurmuzăkeștii au înțeles că se putea interveni mult mai ușor dar acționând cu diplomație și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
facă numai în limba română. Dar Eudoxiu Hurmuzaki n-a interzis limba germană pentru elevii care doreau să meargă la școli mai înalte, dar n-a admis-o decât din clasa a treia. Multe din ideile înnoitoare din viața școlii bucovinene au fost elaborate de Alexandru Hurmuzaki. El considera că la baza politicii culturii trebuie pusă politica școlară care trebuie să aibă caracter național. Dacă școala are misiunea de “a dezvolta toate facultățile omului”, atunci trebuie “să dezvolte și să întărească
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
Oare acest biet popor - se întreba Alexandru Hurmuzaki - nu merită din partea celor care pretind a se îngriji de el să afle măcar pe scurt, unde, pe ce pământ, în ce parte a lumii trăiește și cine l-a născut?” Cărturarul bucovinean era convins că atât conștiința, cât și cunoștința de sine cu cât se dezvoltă mai mult, devin cele mai puternice mijloace de afirmare și de succes în lupta pentru viață a oamenilor și a popoarelor. În același timp Gheorghe Hurmuzaki
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
săptămână. Cursul era gratuit și putea fi frecventat de elevi și studenți. S-a hotărât ca profesorii care vor ține prelegeri să primească o indemnizație pentru această activitate. Catedra de istorie națională a fost una dintre realizările principale a Societății bucovinene și prin aceasta se încerca să se suplinească măcar în parte lipsa istoriei românilor din învățământul public, întrucât se considera că “ cine vrea să priceapă și să judece prezentul, trebuie neapărat să cunoască trecutul, care îi face cunoscut cum au
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
de părere că baza progresului național și social sunt școala, limba română, istoria și cultura. În concepția lor cultura și civilizația „era cheia de aur a dezvoltării națiunii, remediul magic al tuturor relelor de care suferea în acea perioadă, societatea bucovineană și românii înșiși”. 3. Hurmuzăkeștii și începuturile teatrului românesc în Bucovina Dacă teatrul românesc a avut în Bucovina, în anii 1864-1871, un răsunător succes, aceasta se datorește, în mare măsură, fraților Hurmuzaki. Reușita acestor reprezentații teatrale se datorește în bună
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
care are numai două articole iscălite cu inițialele E.H., dar se pare că unul nu este al lui ci al lui Alecu. Numai pentru această activitate care depășise hotarele țării, Alecu Hurmuzaki a putut fi numit în 1866 primul membru bucovinean al Academiei Române de mai târziu. Din redacție mai făcea parte și Aron Pumnul care se ocupa de traducerea articolelor germane și scria altele originale. Secretar de redacție era studentul-teolog Iraclie Porumbescu. Corespondenții din Ardeal erau: George Barițiu, care avea contract
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
literaturii românești” pentru ca ziarul să devină „oglinda activității intelectuale a românilor”, dar în cursul anului 1848 se publică un singur foileton nesemnat împotriva voievodului Mihail Sturdza. Începând cu anul 1849, ziarul are un foileton literar foarte bine îngrijit. Dintre scriitorii bucovineni care colaborează la partea literară îl amintim pe Iraclie Porumbescu cu poezii patriotice și fabule; dintre munteni nu colaborează nimeni. Un colaborator constant al „Bucovinei” a fost Vasile Alecsandri, care dorea ca „foaia Bucovinei să devină cel mai bun organ
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
înseamnă a vorbi de un capitol glorios din istoria politică și culturală a acestei țări. Menționată de Ion Neculce în Letopisețul Țării Moldovei (1662-1743), această familie a adus importante servicii românismului. Încă de la început ea a fost în fruntea culturii bucovinene, a luptat cu stăruință în zile bune și în zile rele pentru păstrarea naționalității române și dezvoltarea individualității acestei țări, rămânând în același timp credincioasă casei împărătești de Austria. Humuzăkeștii fac parte din pleiada luptătorilor care au apărat românismul în
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]