7,134 matches
-
să-și părăsească tronul de bunăvoie și cu bună cuviință, spre a preântâmpina de cu vreme primejdii pe cari nu se simțea destul de puternic de-a le înfrunta. Într-o noapte puse să scoată pe furiș din oraș bogata visterie bulgară, stoarsă odinioară de la învinsul împărat Isaac Angelos, și s-o transpoarte mai departe dimpreună cu alte lucruri ce voia să le ieie cu sine. Sub pretextul unei călătorii de distracție înlăuntrul țării, el se puse pe cale împreună cu soția sa, ajunse
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
teritoriu romeic ca să dispuie împăratul de dânsa cum va voi, o făgăduință pe care o și împlini în curând. În asemenea împrejurări și mai ales întărindu-se cu mult poziția lui Terteres prin pasul acesta, reardicarea lui Asan pe tronul bulgar părea nerealizabilă, mai ales că lipseau cu totul oști romeice spre a-l sprijini, deci în vederea tuturor acestora împăratul se hotărî să recunoască pe Terteres de rege legitim al Bulgariei, să primească și să încheie legământul oferit de pace și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fusese de copil încă exilat și închis la Niceea împreună cu mumă-sa, iar când mumă-sa primi libertatea și se întoarse în țară pe baza învoielii încheiate cu Terteres, el rămase ca ostatic la romei și numai după mijlocirea patriarhului bulgar, Ioachim, carele, folosindu-se de ocazie favorabilă, puse cuvânt bun pentru dânsul pe lângă împăratul, el își recâștigă libertatea și învoirea de a se întoarce la casa părintească. Acest tânăr, care în urma pribegirii tatălui său ajunsese la mare lipsă, știu să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Mai cu samă se ridică în contra lui Sfentislav puternicul sebastocrator Radoslav, care merse să viziteze pe împăratul, fu primit cu bunăvoință și câștigă confirmarea în înalta demnitate de sebastocrator. Acest om, coborâtor dintr-unul din cele mai cu vază neamuri bulgare, înrudit cu casa foarte considerabilă a lui Smiltzus, încuscrit cu Eltimeres, despotul de Krunos, și cu Terteres, care avea de asemenea de soție o soră a lui Eltimeres, având deci legături atât de răspândite și de mari în țară, putea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru siguranță, în aspra temniță de la Blacherna. Sfentislav fu cuprins de mare mânie pentru tratarea aspră a cumnatului său. Fie din cauza aceasta, fie din răzbunare pentru că regele sârbesc alungase pe soția sa legiuită, fiica lui Terteres și soră cu regele bulgar, luând în căsătorie pe fiica împăratului, fie din dispreț pentru slaba împărăție bizantină, destul că Sfentislav dete frâu ambiției și setei sale de răzbunare, trecu la anul 1305 cu război pe teritoriul romeilor, atacă cetățile și întăriturile așezate la intrările
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
bogat în biruințe, sporea nu numai puterea bulgarilor, ci vaza și înrîurirea căpeteniei lor. Din cauza aceasta alanii, cari acuma se lepădaseră de-mpăratul, trimiseră solie cătră Sfentislav, a cărui putere le inspira respect, și-l rugară să le rânduiască căpetenii bulgare, sub a cărora ordine sânt dispuși să se lupte, și-i făgăduiră a combate cu efect năvălirea romeilor în Bulgaria daca aceștia și-ar fi pus de gând s-o facă. Propunerea lor fu primită și curând li se rânduiră
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să se lupte, și-i făgăduiră a combate cu efect năvălirea romeilor în Bulgaria daca aceștia și-ar fi pus de gând s-o facă. Propunerea lor fu primită și curând li se rânduiră și sosiră la noii aliați căpetenii bulgare, întovărășite de o mie de luptători bulgari. Devenind îndrăzneți prin aceasta, alanii întreprinseră incursiuni cu folos, roiri de pradă și de pustiire pe teritoriul romeic de primprejur și la urma urmelor trecură cu casnicii lor cu tot la Sfentislav. Puterea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
combate cu efect năvălirea romeilor în Bulgaria daca aceștia și-ar fi pus de gând s-o facă. Propunerea lor fu primită și curând li se rânduiră și sosiră la noii aliați căpetenii bulgare, întovărășite de o mie de luptători bulgari. Devenind îndrăzneți prin aceasta, alanii întreprinseră incursiuni cu folos, roiri de pradă și de pustiire pe teritoriul romeic de primprejur și la urma urmelor trecură cu casnicii lor cu tot la Sfentislav. Puterea alanilor se stinse-n curând în urma unei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
barbarilor. De atunci încoace Valachia a fost multă vreme drumul mare de trecere pentru acele seminții barbare cari curgeau din nord și nordost spre Dunăre, aruncîndu-se mai cu samă asupra Traciei. Când se ivi și se împuternici în Moesia regatul bulgar își întinse în veacul al nouălea granițele lui și preste Valachia, iar aceasta din urmă se împopulă cu numeroși români ce imigrau bucuroși din munții Emului și din Macedonia în statornicele șesuri ale frumoasei țări dunărene, lucru la care îndealtmintrelea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Și ce să vezi, din băltag crescu un arbore mare, iar sub arbore ședea Dracul”. În jurul acestui copac, „Dumnezeu făcu lumea”, iar „din frunzele arborelui s- au făcut oameni” (92, pp. 90-91 ; 69, pp. 240-243 ; pentru imagini similare din folclorul bulgar, vezi 110, p. 297). Prin această sumară trecere în revistă a unor rituri și credințe arhaice - simple elemente disparate dintr-un amplu și închegat sistem mito-ritual - am vrut să evidențiez, printre altele, faptul 120 Ordine și Haos că legenda românească
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fost cea a cronografelor bizantine. Deja în secolul al IX-lea, Gheorghios Monahul, supranumit Amartolos (= „păcătosul”), intro- ducea această legendă apocrifă în cronograful său, care a fost de timpuriu (secolul al X-lea) tradus în limba slavă, pătrunzând în literatura bulgară. Cópii după acest cronograf s-au făcut și în Țările Române (vezi, de exemplu, mss. BAR 320 din secolul al XVI-lea). în limba română, legenda s-a răspândit începând cu jumătatea secolului al XVII-lea, odată cu traducerea cronografelor greco-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
afumătoarea babelor vrăjitoare. În fine, în unele sate din Gorj se puneau câlți de cânepă în perna de sub capul mortului pentru ca acesta să nu se facă strigoi sau moroi (88, p. 101). Cu prilejul slujbei de pomenire a morților, țăranii bulgari pun frunze de iederă (Hedera helix, planta zeului Dionysos) atât pe morminte, cât și pe colive (147, p. 35). Obiceiul este antic. Romanii - spune Plinius cel Bătrân - foloseau măselarița (Hyoscyamus niger) la ospețele funerare și o puneau pe morminte. Coliva
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a trece în București și a lucra de aci în senzul ideilor lor. Generalul Ernroth sosește la București cu pretinsa misiune de-a se înțelege cu guvernul român asupra opririi liberalilor de-a înscena din România vo mișcare în contra guvernului bulgar. În august are loc întrevederea de la Gastein între împăratul Austriei și al Germaniei. Contele Andrassy sosește la Sinaia și e primit în mod foarte simpatic. I se atribuie călătoriei lui intenția de-a câștiga consentimentul României pentru anteproiect. În același
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și că nu dispune de fonduri pentru 26 {EminescuOpXIII 27} a dărâma cetățile de pe Dunăre, conform Tractatului de la Berlin. Ministeriul se mai plânge, în fevruarie, în contra imigrațiunii prea numeroase din Macedonia. În aprilie prințul Alexandru (Battenberg) adresează o proclamațiune poporului bulgar prin care-i impune condiții constituționale pentru rămânerea sa mai departe pe tron. Prin alegeri, ieșite cu totul în senzul guvernului dar după energice presiuni, s-a consumat o lovitură de stat analogă cu cea de la noi de la 2 mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că nu i-a rămas decât președinția. Avantagiul că Austria, pentru un timp oarecare, poate avea doi representanți în Comisia Mixtă și România [î]l va câștiga mai târziu și apoi Dunărea inferioară, al cărei mal sudic este sârbesc și bulgar, nu aparține numai Romîniei! Dacă am voi să luăm în serios articolul "Romînului" am trebui să conchidem din el că românii ar avea eroica intenție să opună la trebuință o rezistență înarmată instituirei Comisiei Mixte și, deoarece este de prevăzut
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
baba oarba cu cititorii "Telegrafului - fundescu " în socoteala mea. Se preface a se supăra pe un pasaj din darea mea de seamă asupra novelelor lui Slavici; s-a supărat în realitate pe alt pasaj și sfârșește prin a mă face bulgar și a descrie după cum îi place esteriorul și deprinderile mele. Ceea ce spune d. N. Xenopulos în privirea mea sunt creațiunile unei fantazii nervoase, escitate prin lovirea ce i-am aplicat-o în darea mea de seamă. Căci dumnealui nu s-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a fi director la Ministerul de Interne ne-am aduce numaidecât aminte de omul care a ocupat acest post cu oarecare virtuozitate, de mucenicul Simeon. Ce s-a cerut de la el? Patru clase primare și poate meritul de-a fi bulgar. Care e echivalentul material al colosalei munce de-a fi pătruns misterele abecedarului și a celor patru operații? Mii de galbeni, mobilier din Paris etc. etc. Cum? Pentru un echivalent de 300 de franci profesorul să fie obligat a ști
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de muncă, mai stricat dincolo de Dunăre, de ciuma asta orientală? Unde e acel singur om, ca să nu mai vedem Pandravi și Caradale, Mihălești și Chirițopoli figurând în societatea română, ca să nu li se mai pară țara asta o colonie greco bulgară, o societate străină de esploatare, condusă de cel mai străin dintre ei, de d. C. A. Rosetti? Dar să i-o spunem, spre mângâierea d-sale și a partizanilor, nu mai sperăm în venirea unui asemenea om. Acest popor românesc
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
au devenit elemente politice la noi în țară, au pus mâna pe Adunări, pe funcții, pe buget. De atunci a fost cu putință de-a vedea pe mucenicul Simeon, armat cu cunoștința deplină a abecedarului, devenind director de Interne, alt bulgar director de Domenii ș. a. m. d. in infinitum. Orice demnitate publică e în România apanajul ignoranței și al străinătății. "Gazeta de San - petersburg ", dând seamă despre cartea d-lui Martens asupra Egipetului, zice că egiptenii nu sunt o nație, ci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și naționalitatea, precum și principiile politice sunt o simplă marfă, când albă când roșie, după plac și după darea de mână a cumpărătorului. Iată dar ceea ce combatem în pretinșii români și e foarte indiferent daca cel ce anunță acest adevăr e bulgar sau turc, armean sau arnăut. Ce vă pasă cine trage clopotul, dacă acest clopot sună adevărul. [8 august 1882] ["DE MAI MULTE ORI AM OBSERVAT... "] De mai multe ori am observat tendința foilor grecești de-a tăgădui existența până și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
propun onorabilii confrați din Strada Doamnei, este una - și anume cea din urmă - care nu e lipsită de originalitate. Organul d-lui C. A. Rosetti crede că se pot realiza capitalurile necesare pentru a crea o societate de navigațiune româno - bulgară, unită cu una franco - engleză care, făcând concurență societății austriace, să împiedece înstrăinarea definitivă a Dunării de Jos. Ideea aceasta nu e cu totul nouă; noi înșine am susținut în diferite rânduri că e cu putință a se face concurență
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
iată trebuințele imperoiase ale momentului. În fața chivernisiților și a îmbuibaților zilei, opozițiunea de toate nuanțele, unită asupra acestui program comun, va fi sigură de triumful ei. [20 noiembrie 1882] ROMÎNII, ÎNTEMEIETORI IMPERIULUI AL DOILEA BULGAR, AL ASANIZILOR, 1186-1257 Căderea Imperiului bulgar prin împăratul Basilios, ucigătorul de bulgari, la 1018 e una din întîmplările cele mai însemnate și mai determinante din suta a unsprezecea, ba din întreg evul mediu. Imperiul roman al Răsăritului (numit cel romaeic ) se restabili din nou și ajungea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
roman al Răsăritului (numit cel romaeic ) se restabili din nou și ajungea de la Marea Adriatică până la Marea Neagră, de la Dunăre până la vârful {EminescuOpXIII 223} de sud al Peloponesului. Înlăuntru se înfrînsese domnia străină, visul unui imperiu bulgaro - roman se evaporase, sâmburul poporului bulgar căzuse pe câmpiile de luptă, oasele uriașe ale bulgarilor se 'nnălbeau pe câmpul de bătălie de la Spercheios, pustiite erau șesurile de la Niș, Sophia și de lângă Ovcepolye; tăriile din munți, ce păreau a nu se putea lua, palatele împărătești de la Tîrnovo
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și pieirea politică a poporului. Deja, în interesul lor propriu, bulgarii fuseseră păzitori ai Dunării; cele mai scumpe amintiri istorice ale lor erau relative la respingerea rușilor lui Svjatoslav, a cărui incursiune, la a. 969, adusese cu sine căderea Imperiului bulgar de la Preslav și incorporarea lui cu Imperiul romaeic sub Ioan Zimisches, la 971. Abia atunci, după căderea Imperiului de la răsărit, urmă cearta pentru moștenirea, între cei patru fii ai lui Șișman, carele, la 963, se lepădase de Imperiul de căpetenie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de ani, stricase cumplit nu numai celor învinși, ci și învingătorul suferi pierderi nemăsurate. Când Bulgaria era cucerită deja, pieri o oaste grecească, la 1040, în lupta cu Ștefan Vojslav, Domn în Zeta și Travunia; alte pierderi le aduse ridicarea bulgară de sub Petru Deljan, pretins fiu al țarului Gavril, până ce și acesta pieri prin alt șișmanid, Alusian, fiul țarului Vladislav. Dar după acestea chiar se mai nimici o mare oaste romeică în strâmtorile de lângă lacul Scutari. Aceste stări înfricoșate grăbiră invazia
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]