4,074 matches
-
cunoscută de diverse persoane, printre care și r³nș Chund: a fost suficient pentru ca r³nș să Înăbușe Încă din fașă această conspirație. Viclenia femeilor depășește orice limită când este vorba de propriul lor interes. În primul rând, r³nș căută să obțină bunăvoința trezorierului Lal Singh. Cine s-ar fi gândit că un om care datora poziția excelentă pe care o ocupa rajahului Dhian Singh, care se afla mai tot timpul În compania lui Hira Singh - legând de altminteri frăție de cruce cu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
care motivează și poziția S. față de climatul în care s-au dezvoltat literele românești, cu suișuri și coborâșuri care nu au fost evidențiate cum se cuvine și nici motivate suficient, E. Lovinescu exprimă, într-o suită de foiletoane, fie „principiul bunăvoinței față de fenomenul literar”, de neevitat într-o istorie ca a noastră, fie postulatul obligației de a impune noi talente: „O revistă are datoria să caute și elemente tinere. Descoperind un singur talent, și-a îndeplinit menirea cu prisosință”. Libertatea de
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
statuate; în raport cu temperamentul specific grupului respectiv; în raport cu comportamentele și normele acestuia, și, nu în ultimul rând, cu posibilitățile socio-economice. Din aceste motive, pentru a putea impune regulile igienei mintale sunt necesare vederi largi, un spirit deschis de toleranță și înțelegere, bunăvoință, forță de convingere și mai ales utilizarea valorilor unui model ideal de viață. Acțiunea de igienă mentală este organizată de către instituțiile abilitate în acest scop, avându-se în vedere o largă cooperare cu factorii medico-psihologici, socio-culturali, economici și spiritual-morali. Ea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
din unitatea de aspirații și scopuri; este cel mai mic grup social uman și cel mai necesar, anterior statului și oricărui alt grup social considerat în perspectiva cronologică a istoriei; este întemeiată esențialmente pe relații de intimitate, de armonie și bunăvoință; se afirmă ca fiind cea mai aptă să asigure membrilor săi o dezvoltare multilaterală, armonioasă; înbină în modul cel mai fericit respectul față de tradiție cu deschiderea spre viitor, transmițând celor tineri un model de experiență speranțe și aspirații, fiind cadrul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nimeni nu a dorit să Împrumute România. Bancherii germani, la care a apelat ministrul de Finanțe, Gh. Manu, au pus cele mai oneroase condiții, pe care ministrul a considerat că nu le poate accepta. Nici la Bruxelles nu a existat bunăvoință pentru România. În disperare de cauză, la sfârșitul lui septembrie 1899, prim-ministrul, Gh. Gr. Cantacuzino, s-a adresat Regelui, cerându-i sfatul. Ministrul plenipotențiar austro-ungar, Pallavicini, a scris la 8 noiembrie 1899: „Așa cum am aflat dintr-o sursă sigură
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
acordat-o corpului diplomatic: „Berlinul și Viena stăteau În rândul Întâi, purtarea față de Franța era curtenitoare, iar Rusia, cu toate că nu inspira Încredere, era tratată cu cea mai amănunțită chibzuială și politețe, Însă era o politețe datorată mai mult Îngrijorării decât bunăvoinței. Anglia, pe acea vreme depărtată, n-avea nici o legătură mai apropiată cu România, amândouă țările aveau puține interese comune” <ref id="18"> 18 Maria, Regina României, Povestea vieții mele, volumul II, ediția a III-a, Iași, 1991, p. 25.</ref
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
se pare că nici Giers nu a fost dispus să Îl primească <ref id="48"> 48 Biblioteca Națională a României (În continuare, BNR), Colecții Speciale, fond Brătianu, dosar 312, filele 1-5. </ref>, observându-se astfel unul dintre puținele semne ale „bunăvoinței rusești” față de statul român. Ca urmare a rechemării lui Leon Uruzov la Petersburg, din 1886, reprezentantul Rusiei la București a fost M. Alexandrovici Hitrowo <ref id="49"> 49 A deținut această funcție Între 3/15 noiembrie 1886 și 2/20
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
fond Casa Regală, dosar 37/ 1879, f. 4. </ref>. Evenimentele au urmat, deci, un curs logic, vizita lui Vasile Boerescu a pregătit-o pe cea a lui I. C. Brătianu, care s-a legat de cea a lui Carol. Odată câștigată bunăvoința Berlinului, românii puteau spera ca În 1880 să se facă progrese În privința proclamării regatului. Într-adevăr, turneul din martie 1880 al lui I. C. Brătianu la Viena și Berlin s-a dovedit a fi capital, deoarece a marcat apropierea României de
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
la ANIC, fond Casa Regală, dosar 12/ 1881, f. 32.</ref>. Crede că au contat dorința cabinetului liberal de a nu lăsa Înfăptuirea acestui act În seama conservatorilor, precum și aceea de a nu fi acuzați că au dorit să „cumpere” bunăvoința Austro-Ungariei În chestiunea titlului prin concesii În cea a Dunării <ref id="107">107 Ibidem, f. 33. </ref>. E de acord că s-a produs un „fapt Împlinit”, deoarece „(...) dl. Brătianu și prietenii săi vor rămâne fideli tradițiilor lor, rezolvând
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
de tranzit a prafului de dinamită și a armelor <ref id="116"> 116 Ibidem, f. 205. </ref> spre Rusia. În altă ordine de idei, se urmărea o apropiere germanorusă, cu scopul supravegherii tuturor acțiunilor revoluționare, iar prin acest gest de bunăvoință arătat noului Împărat, Germania transmitea un mesaj de disponibilitate. Interesant e că situația convenea și Dublei Monarhii, pentru că nemulțumirile ei rămâneau „În umbră”, dar, indirect, era ajutată să și atingă scopul, amânarea recunoașterii, ceea ce putea fi folosit ca un factor
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
studiu asupra vieței și a principalelor scrieri ale celor doi poeți germani: Goethe și Schiller. În două volume consistente, Poesii (1908-1910), își adună numeroasele încercări poetice din periodice, întâmpinate de Tudor Arghezi, fostul său elev, cu un text de o bunăvoință ironică, în care portretul pitoresc nu atenuează accentele demolatoare ale criticii. Îndrăgostit de cultura Antichității, V. face din aceasta aproape unica sursă a inspirației sale poetice. Dotat cu o memorie prodigioasă, dascălul de elină și germană notează cu acribie până
VANTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290427_a_291756]
-
-o cu profesiunea de dascăl și cu plăcerea scrisului literar. Volumașul de „schițe, cronici și nuvelete” Nou!, aflat după numai un an de la apariție la ediția a doua și prezentat de autoare Academiei Române pentru Premiul „Năsturel-Herescu”, fusese întâmpinat cu multă bunăvoință de H. Sanielevici într-o recenzie din „Adevărul ilustrat”. Criticul vedea în scrisul tinerei femei calități rare, „în germene” un talent „care dacă se va dezvolta după cum făgăduiește... va fi una din podoabele cele mai frumoase ale literaturii noastre setoase
VAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
pare” să conțină câteodată „o frăgezime delicată de notație, un psihologism interesant, o poliritmie savuroasă [...] și o familiaritate nu lipsită de farmec”. Placheta Grădina părăsită, ce reunește versuri apărute în presă cu peste două decenii înainte, a fost recenzată cu bunăvoință de Perpessicius, care vedea în autor „un adevărat temperament poetic”. Amabilitatea criticilor e de înțeles. În pofida tradiționalismului desuet, clișeizat, a reminiscențelor uneori stridente din George Coșbuc, Panait Cerna, St. O. Iosif, versurile poetului amator, mai ales cele albe, majoritare, nu
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
își declară intențiile într-un mod insolit, semnând fiecare câte un text ce poate fi considerat articol-program: Mihail Șerban - Mai departe prin tranziție și George Șoimu - Preludiu, acesta încercând să precizeze aspirația publicației: „a ne apropia de fiecare cititor cu bunăvoință” și să promită că vor consacra numere speciale „scriitorilor și actorilor morți, peste care colbul uitării și-a țesut păienjenișul ingratitudinii umane”. Dar V., dispărută repede, oferă sumare eclectice, fără o structură conturată. Poezie semnează Virgil Carianopol (Autobiografie), Matei Alexandrescu
VERITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
și folosi orizontul de cultură în educarea elevilor; c) pregătirea cu grijă a orelor de consiliere și orientare școlară; d) cunoașterea elevilor; e) evitarea moralizării excesive, plictisitoare și obositoare, bazându-se pe fapte pozitive; f) manifestarea tactului, a discreției, a bunăvoinței și a exigenței principiale; g) aprecierea opiniilor elevilor și ale adulților implicați în procesul educativ; h) cultivarea unui stil ordonat de muncă, folosind instrumente de lucru bine întocmite; i) stabilirea de la început a principiilor, a exigențelor, a regulilor etc.; j
Caietul dirigintelui by Elena Calistru, Corina Gheorghiţă, Florin Tătărușanu () [Corola-publishinghouse/Science/399_a_994]
-
că Marea Divinitate avea toate atributele vieții și ale morții, care dă naștere vieții și face pământul să rodească, reprezentarea sa ca orantă o situează pe un plan secund în ierarhia divinităților preistorice: ea se roagă, ea imploră, ea invocă bunăvoința unei alte divinități, aflată pe un plan superior; așadar, fără a generaliza, noi considerăm că, măcar în comunitășile umane ai căror artiști au imortalizat-o sub atributele orantei (cum ar fi la Ruginoasa, Cucuteni și Rădeni-Iași, Igești, Bîrlălești, Dumești și
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
-mi, mamă, / De-ai vreo știre despre mine / Eu mă tot caut prin lumea asta mare / și nu-mi pot da de urmă pe cărare...” (Noaptea). Deși continuă în aceeași notă simplist-elegiacă, în Vibrări (1938) pot fi evidențiate, cu oarecare bunăvoință, câteva poezii (Primăvară mică, Sat părăsit, Negoiul) ori versuri precum cele din Seara târziu: ,,Taci, bunico, nu-mi spune povești / că mă-ngână zmeii la ferești, / Balaurii fluieră sub streașină și-n pod / Și șoarecii de aur gândul mi-l
SUCEVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
poluării un dușman al Terrei. Nu doar aerul pe care îl respirăm trebuie protejat de poluare ci și apa pe care o bem în fiecare zi și care este indispensabilă vieții. Reziduurile pe care omul le aruncă în apă din bunăvoință, greșeală sau poate nu este capabil să conștientizeze că nu face bine ceea ce face, sporesc numărul celor afectați de această modificare a compoziției naturale a aerului, a apei sau a solului. Poluarea este râul pe care omul îl face planetei
Noi împotriva noastră? Până când ?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Canureci Veronica-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1200]
-
a Puterilor europene, nu este de mirare că Mihail Kogălniceanu și Ion C. Brătianu, În cursul unor noi Întrevederi cu diplomații acreditați la Congres, au primit din partea tuturor „manifestări de simpatie”, care se dovedeau a fi Însă „pur convenționale”. Dincolo de „bunăvoința platonică, adică sterilă”, doar ministrul de Externe francez, Waddington, a căutat să spulbere orice iluzii, lăsând să se Înțeleagă că „Basarabia trebuie considerată pierdută”. Nici Întrevederea cu Prințul moștenitor al Germaniei nu a depășit sfera amabilităților de circumstanță. Ba mai
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
joc de altul, se înjosește singur, deoarece în statutul propriei demnități se cuprinde și cerința de a respecta demnitatea celorlalți. Nu înjosindu-l pe altul te ridici pe tine, ci căutând să-l ridici, să-l ajuți, să-i arăți bunăvoință și respect” <footnote Anton Moisin, op. cit., p.55 102. footnote> Un alt aspect al educației corespunzătoare a copilului îl constituie educarea stăpânirii de sine. cu cât sunt mai mici copiii, cu atât găsim la ei mai puțină stăpânire de sine
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
tipul de temperament și s-ar comporta cu copilul după temperamentul său înnăscut. Temperamentul sangvinic, emotiv până la exaltare, foarte activ, nestatornic, sociabil, iubitor de plăceri și vanitos, dar și receptiv la ceea ce este bun; să fie îndrumat cu răbdare și bunăvoință spre practicarea virtuților, arătându-i-se urâțenia și urmările viciilor și să fie determinat să părăsească „societățile greșite”. Nu se va folosi o continuă reprobare, ci un permanent apel la accesibilitatea lui spre ceea ce este bun. Temperamentul coleric, o mare
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
reținut, vorbește puțin, rar și șoptit sau refuză să vorbească. Dimpotrivă, este comunicativ, deschis, vorbăreț. Agresiv, amenință, se consideră frustrat, nedreptățit, vorbește mult, pe un ton ridicat, gesticulează, recită versuri, este incoerent. În unele cazuri, caută să ne capteze atenția, bunăvoința, să iasă în evidență etc. 2) Examenul funcțiilor psihice ale bolnavului este foarte important și el reprezintă actul clinic prin care se fundamentează cunoașterea psihopatologică a cazului respectiv, în scopul stabilirii naturii tulburărilor sale, a depistării proceselor psihice tulburate și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai bună atitudine a medicului psihiatru sau a psihologului care investighează anturajul bolnavului psihic este cea de „neutralitate”. Orice fel de informație trebuie luată sub o anumită rezervă care să nu angajeze nici una din părți. Trebuie să se arate aceeași bunăvoință neutră față de bolnav, cât și față de anturajul acestuia. Atât bolnavul, cât și anturajul său trebuie să aibă încredere în personalul medico-psihologic de îngrijire. Să nu se distanțeze sau înstrăineze de acesta. Contactul, atât cu bolnavul, cât și cu anturajul său
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fel foarte nepotrivit... În această etapă marele gânditor nu mai era capabil de a înțelege nimic din viața curentă... Apoi a început a confunda tot ceea ce-l înconjura; pe sora sa, medicul și în cele din urmă, pe servitorul său... Bunăvoința sa obișnuită s-a transformat în indiferență totală.” În cursul demenței senile își fac apariția diferite fenomene psihopatologice negative. J. de Ajuriaguerra a izolat, în sensul acesta, trei grupe clinice, în cadrul demenței senile, în raport cu caracteristicile psihopatologice care le definesc pe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anvergură. Împăratul cerea: În orașe și sate, preoții vor trebui să înființeze școli. Dacă un credincios le încredințează copiii lui pentru a învăța să citească și să scrie, ei să nu refuze să-i instruiască, într-un spirit de deplină bunăvoință și caritate. Când preoții își vor asuma această sarcină ei să nu ceară nici un fel de plată; iar dacă li se va da ceva în schimbul ostenelii lor, aceasta să nu fie altceva decât mici daruri oferite de părinți 19. Așadar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]