1,960 matches
-
în mod necesar la oamenii inteligenți. O persoană înțeleaptă știe săasculte pe alții, să prețuiască un sfat și să se descurce în situații diferite. În special, oamenii dotați cu înțelepciune au capacitatea de a formula judecăți clare, drepte și de bun-simț, știu să profite de experiența altora, să învețe din propriile greșeli și din greșelilecelorlalți. Specialiștii, experții într-un domeniu manifestă o atitudine (mai) critică față de anumite aspecte, dovedindu-și capacitatea lor crescută de expertiză în soluționarea problemelor atât în viața
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru a le face publice. Atunci când este vorba despre familia sau persoana noastră, suntem stăpânii discreționari ai propriului trecut, iar arhivele au obligația să ne protejeze intimitatea și pudoarea, În conformitate cu legislația europeană - dar, zic eu, și În acord cu regulile bunului-simț. Voi Încheia cu o referire la forurile tutelare ale arhivelor din România. Așa cum am Încercat să sugerez și până aici, arhivele nu sunt nicidecum neutre sau inocente, nu neapărat În raport cu publicul sau istoricii, ci mai ales În relația lor cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu nimic diferit de cel al autorilor sus-amintiți. Larga răspândire a unei atari opinii, În medii atât de diverse, pare să indice drept sursă a cristalizării sale altceva decât o analiză critică a realității, și anume, fie o constatare de bun-simț a unei evidențe, fie un stereotip sau o obișnuință de gândire. Să vedem așadar „ce este Transilvania” și În ce măsură diferă ea, prin spiritul și civilizația sa, de restul României, pentru a aprecia dacă aceste diferențe sunt sau nu de natură
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
grilă de lectură. Respectiva lectură personală poate să Îmbrace forme mai violente atunci când este vorba despre opiniile exprimate În cetate. Și aceasta, pentru că spațiul public nu este populat numai cu Înțelepți. Putem Întâlni În agora numeroși indivizi inteligenți și cu bun-simț (e posibil ca aceștia să fie chiar În majoritate), dar care, de obicei, traversează piața În grabă și În tăcere; ei sunt o prezență mult prea discretă. Tot acolo hălăduiesc Însă și semenii noștri mai gălăgioși, și mitocani și imbecili
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
istorie apărută, În ultima vreme În limba română: Bizanț contra Bizanț. Explorări În cultura politică românească, Editura Nemira, București, 2001, p. 125 (ce-i drept, ar mai fi și De bono coniugali..., chiar dacă, prin acest calambur encomiastic, am depășit măsura bunului-simț). La fel, În Daniel Barbu XE "Barbu" , Scrisoare pe nisip. Timpul și privirea În civilizația românească a secolului al XVIII-lea, Editura Antet, București, 1996, p. 35. Daniel Barbu XE "Barbu" , Bizanț contra Bizanț..., ed. cit., p. 126; Scrisoare pe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
străine, în ultima perioadă au apărut lucruri, care trebuie să spunem, că sînt pe drept criticate de opinia publică și care au făcut necesar ca în multiplele probleme ideologice să dăm întîietate problemei cinematografiei. După care urmează o constatare de bun-simț : Ascultînd pe tovarășii care au luat cuvîntul, citind și referatul prezentat de Comitetul de Artă, ne-am spus că de fapt aproape că dezbaterea nu și- ar mai avea rost, pentru că tovarășii sînt așa de clarificați de ceea ce ar trebui
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Trebuie oare să publicăm și răspunsurile, fără care foarte multe scrisori sunt de neînțeles ? Prin acest procedeu în opera unui autor sunt introduse cu forța multe materiale eterogene. Toate acestea sunt chestiuni practice pentru a căror rezolvare este nevoie de bun-simț, de oarecare consecvență, de multă silință și adesea de ingeniozitate și noroc. 97 După stabilirea textului, cercetării preliminare îi revine sarcina să soluționeze problemele legate de cronologia, autenticitatea, paternitatea și eventualele revizii ale textului. În majoritabea cazurilor, pentru stabilirea cronologiei
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
tratate următoarele aspecte esențiale ale comportării civilizate: • definirea termenilor importanți: comportament - modalitate de a acționa în anumite împrejurări ; civilizație - model de dezvoltare a unei societăți, prezentat în moduri de viață, de muncă, de comportare. • politețea înseamnă: grijă, amabilitate, corectitudine, respect, bun-simț, cinste, sinceritate etc. și exclude obrăznicia, impertinența, aroganța, adică afirmarea brutală a propriilor interese. • politețea reprezintă o atitudine superioară de respect pentru semeni, specifică omului civilizat care, însușindu și regulile de bună-cuviință, acționează din convingere. În acest fel, elevii își
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
este în posesia informațiilor corecte; * rezistența la critică - neacceptarea de către cadrul didactic a criticilor venite din partea părinților. Dezvoltarea acestor relații profesorpărinte nu se pot întemeia pe duplicitate, pe minciuni și pe lingușiri, ci pe adevăr comunicat cu realism și cu bun-simț; * percepția selectivă și subiectivitatea cadrului didactic - se referă la faptul că unele cadre didactice au tendința de a selecta din informațiile transmise de părinți pe acelea pe care dorește el să le vadă / care se potrivesc cu preconcepțiile sale, nu
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
de făcut?“ - Gândirea care se ghidează după logica elementară consideră această întrebare drept absurdă, pentru că răspunsul este conținut deja în întrebare și anulează îndreptățirea însăși a întrebării: când nu mai e nimic de făcut, nu e, desigur, nimic de făcut. Bunul-simț va spune că această întrebare este lipsită de sens. Însă această întrebare ascunde în sine insistența neresemnării: de vreme ce, în condițiile în care nu mai e nimic de făcut, întrebarea „ce e de făcut?“ se pune, înseamnă că este totuși ceva
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
numai cu mari rezerve. Paralelismul dintre filozofie și poezie este încă și mai îndoielnic. Nu trebuie decât să ne gândim la poezia romantică engleză care a înflorit într-o perioadă când gândirea engleză și scoțiană erau complet dominate de filozofia bunului-simț și de utilitarism. Chiar și în epoci în care filozofia pare să fie în strâns contact cu literatura, unitatea reală dintre ele este mult mai puțin sigură decât consideră Geistesgeschichte. Mișcarea romantică germană este studiată mai ales în lumina filozofiei
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
verbului a vedea "a considera". Utilizările din limba actuală arată că în această ipostază sintactică apare doar verbul a fi copulativ: (125) Am încredere că va crește în valoare, dar pentru moment nu-l văd [a fi o soluție de bun-simț]. 4.4.6. Construcția gerunzială regizată de un verb de percepție 116 este foarte productivă în limba actuală și ridică mai multe probleme de analiză. Structura este posibilă cu toate cele trei verbe de percepție, a vedea, a auzi, a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
claritate. Fiind vorba de un subiect atât de umil și totodată atât de patetic, dialectica savantă și clasică trebuie așadar să lase locul, fapt de la sine înțeles, unei atitudini de spirit mai modeste, care să purceadă în același timp din bun-simț și din simpatie. Despre sinucidere nu s-a discutat până acum decât ca despre un fenomen social. Dimpotrivă, e vorba aici, pentru început, despre raportul între sinucidere și gândirea individuală. Un gest ca acesta se pregătește în adâncurile tăcute ale
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
lui Lovinescu, V., Constatări și rețetă ș.a. Cu alte însemnări sau recenzii sunt prezenți B. Lăzăreanu, Petre Locusteanu, Alexis Nour, autor și al unor comentarii de politică externă, Richard Santa și Verardy (probabil un pseudonim). Se discută, cu observații de bun-simț, dar și cu un ușor ton encomiastic, publicistica lui C. Dobrogeanu-Gherea, se prezintă cărți recent apărute (Statui de Mihai Codreanu) sau reviste („Cronica” lui Tudor Arghezi, „Noua revistă română”, „Flacăra”). Poeziile din sumar pun în evidență eclectismul publicației: G. Bacovia
ZARI SENINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290711_a_292040]
-
aleși, influențează opinia publică, produc și consumă - toți aceștia sunt marcați, într-o măsură mai mare sau mai mică, de calitățile morale și intelectuale care fac parte din caracterul național. „Forța elementară și perseverența” rușilor, inițiativa individuală și inventivitatea americanilor, bunul-simț nedogmatic al englezilor și disciplina și duritatea germanilor sunt unele dintre calitățile care se vor manifesta, în bine sau în rău, în toate activitățile individuale și colective la care pot lua parte membrii unei națiuni. Ca efect al diferențelor dintre
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
națiuni, fie trebuie adoptată o decizie fundamentală de care poate depinde supraviețuirea ei. Instabilitatea moralului național În timp ce unele trăsături ale caracterului național se pot manifesta cu ușurință în moralul național al unei populații la un moment dat, cum ar fi bunul-simț al britanicilor, individualismul francezilor sau tenacitatea rușilor, totuși nu se poate afla din caracterul național cum ar putea fi moralul unui popor în anumite circumstanțe. Caracterul lor pare a-i predestina pe americani, într-o anumită măsură, să joace rolul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
circumstanțe speciale străine acestui regim. În măsura în care experiența elvețiană a cinci secole de securitate colectivă poate oferi o lecție generației actuale, aceasta este în mod evident negativă. Ea confirmă în același timp observațiile generate de trecutul recent și anumite principii de bun-simț. Atât timp cât securitatea societății internaționale depinde numai de cooperarea liberă între state complet suverane, ea rămâne în mod inevitabil fragilă”13. Astfel, experiența elvețiană confirmă concluziile noastre privind fragilitatea păcii prin limitare, în timp ce accentuează atât necesitatea, cât și dificultatea instaurării unui
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
public al negocierilor diplomatice. Dezvăluirea rezultatelor negocierilor diplomatice este cerută de principiile democrației, pentru că în absența sa nu poate exista un control democratic asupra politicii externe. Însă caracterul public al negocierilor nu este o cerință a democrației și e contrară bunului-simț. Bunul-simț rezultat din experiența cotidiană este suficient pentru a realiza că este imposibil să negociezi public altceva decât problemele de interes negociator. Această imposibilitate derivă din însăși natura negocierii și din contextul social în care negocierile au loc de obicei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
al negocierilor diplomatice. Dezvăluirea rezultatelor negocierilor diplomatice este cerută de principiile democrației, pentru că în absența sa nu poate exista un control democratic asupra politicii externe. Însă caracterul public al negocierilor nu este o cerință a democrației și e contrară bunului-simț. Bunul-simț rezultat din experiența cotidiană este suficient pentru a realiza că este imposibil să negociezi public altceva decât problemele de interes negociator. Această imposibilitate derivă din însăși natura negocierii și din contextul social în care negocierile au loc de obicei. O
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
să se dezvolte, te vei trezi într-o zi că se află deasupra ta, că este arbitrul destinului tău, față de care tu ești lipsit de putere, așa cum sunt oamenii în fața amăgirilor... Ce poate fi mai contrar unei guvernări sănătoase și bunului-simț decât punerea în discuție a unei afirmații abstracte ce nu are nici o relație bine definită cu vreun interes al nostru care este în joc, dar ce cuprinde posibilități infinite de a produce complicații pe care nu le putem prevedea și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
participă, sunt antrenați la discuții, dezbateri pe marginea comportamentului care trebuie schimbat, sau când rămân pasivi, simpli auditori, necesitatea schimbării fiindu-le doar adusă la cunoștință? Iată întrebări la care nu este greu să dăm un răspuns chiar pe baza bunului-simț, dar care au căpătat o fundamentare riguroasă în urma efectuării diverselor cercetări experimentale. Kurt Lewin Este meritul lui Kurt Lewin și al colaboratorilor săi de a fi organizat pentru prima oară (în perioada 1943-1945) o serie de cercetări experimentale asupra schimbării
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
măsurile ce ar putea fi luate. Important este însă ca aceste măsuri să fie adoptate de organizatorii și conducătorii organizațiilor în cunoștință de cauză, pe baza unor cercetări științifice aprofundate și nu pornind de la impresiile de moment, de intuiție sau bun-simț. De aceea, fundamentarea științifică a procesului decizional-participațional și dintr-o perspectivă psihosocială și organizațională, capabilă să-i sporească eficiența socioumană, se instituie într-o necesitate de prim ordin. Managementul participativ - varianta franceză Forma managementului participativ este ceva mai veche. Ea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
folosit). 2.4.2. Stres și performanță Problema efectelor stresului asupra performanței este extrem de controversată în literatura de specialitate. Până în momentul de față au fost elaborate trei puncte de vedere − două polare și altul intermediar, mai nuanțat. Chiar la nivelul bunului-simț și al experienței personale, este clar că unii oameni găsesc stresul ca fiind supărător și cu influențe negative și nocive asupra performanțelor obținute în activitățile desfășurate, în timp ce pentru alții este mobilizator și cu efecte benefice. De aceea, unii îl vor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
altul. Chiar dacă în momentul de față balanța pare să se încline în favoarea celor care susțin caracterul contagios al burnout-ului, controversa rămâne deschisă. Burnout-ul este o fatalitate sau poate fi prevenit și ameliorat? La prima vedere, întrebarea formulată pare a violenta bunul-simț. În realitate, ea a condus la conturarea unei opinii diferite. Sunt autori care consideră burnout-ul ca fiind o fază finală a stresului, adică acea fază în care stresul nu mai poate fi gestionat. Definiția burnout-ului ca „boala luptătorului”, a celui
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
comunități diferite, cât și pe verticală, Între indivizi aparținând unor categorii ierarhice diferite. Hibriditate și genetică În general, există o concordanță Între numele obișnuite ale animalelor, cel puțin ale celor domestice, și specii (de exemplu, specia Câine, specia Cal etc.). Bunul-simț ne permite astfel să constatăm existența a numeroase caractere morfologice, fiziologice și cromozomiale, vizibile chiar și pentru un observator superficial și cunoscute de mult de crescători. Și totuși, deși pertinente, aceste distincții sunt insuficiente și pot fi, cel puțin În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]