14,936 matches
-
cadrul filmului și constituie o lentilă în plus. Cu alte cuvinte, Andrei știe terenul, și ne aflăm prin ochiul magic al camerei care ni-i apropie pe acești doi bătrâni trăind și rememorând vârste într-un fel de casă a bunicilor ŕ la Ionel Teodoreanu. În primul rând sunt locurile, fiecare încăpere are particularitatea ei, camera de oaspeți este acoperită cu scoarțe, covoare moldovenești, podul este decorat cu cârnați, slănină, afumături toate atârnând de grinzi în penumbră. Acolo se află copaia
Constantin și Elena by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7716_a_9041]
-
podul este decorat cu cârnați, slănină, afumături toate atârnând de grinzi în penumbră. Acolo se află copaia de lemn prin care trece legănat fiecare membru al familiei. M-a surprins de câte ori regizorul se oprește asupra scărilor de lemn, cei doi bunici urcă și coboară scări, cu o anumită lentoare, iar mișcarea lor scandează ceva din urcușurile și coborâșurile dialogului dintre ei. Cu un firesc care a dispărut din cotidianul nostru, cei doi vorbesc despre moarte, glumesc cu ea, dar o și
Constantin și Elena by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7716_a_9041]
-
documentară a filmului, însă ceea ce este numaidecât minunat cu acest film, care nu intenționează să fie un film etnologic, stă în capacitatea regizorului de a evoca o întreagă lume, o lume în curs de dispariție văzută prin ochii celor doi bunici, lumea satului de altădată. O lume armonioasă, unde suferința și bucuria își au rostul lor și asigură echilibrul. Constantin vorbește la un moment dat despre aceasta când spune că râdem cu un ochi și plângem cu un altul, privind prin
Constantin și Elena by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7716_a_9041]
-
am putea numi un mit. Mitul, povestea se află înscrisă într-un covor acoperit de flori, probabil un obiect de zestre. Fata întreabă cum se numesc o serie de flori, numele le-a uitat, iar răspunsul vine în versuri, unde bunica explică nu numai numele fiecărui flori, dar și locul și rostul ei în tabloul din covor citit de la dreapta la stânga. Avem în acest covor ca în Orbitor III al lui Mircea Cărtărescu o imago mundi, este însă lumea de esență
Constantin și Elena by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7716_a_9041]
-
doar lumea lui Constantin și Elena, doi octogenari dintr-un sat din preajma orașului Piatra-Neamț, ci lumea lui Constantin și Elena ca lume ancestrală a satului, cu valori și semnificații pe care încearcă să le transmită, zestrea lor. Nu doar memoria bunicilor se află în joc, ci memoria tribului și a unei lumi redată fără emfază, cu o extraodinară sensibilitate care transpare în simplul gest cotdian, în cântecul care acompaniază frământatul aluatului de cozonac sau al poveștii care explică rostul fiecărei flori
Constantin și Elena by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7716_a_9041]
-
bonetă. Mama însăși avea ceva dintr-o găină cotcodăcitoare. Arăta din cale afară de țicnită, o nebună bătrînă, îmbrăcată în negru și era evident că proastele orătănii erau, de mulți ani, într-adevăr singura ei societate". În alt fel înspăimîntătoare fusese bunica lui Tarabas, care îi chinuise ani de zile cu duritatea ei inumană pe cei din jur. În Legenda sfântului bețiv, iubita de odinioară a protagonistului "îmbătrînise - era palidă, puhavă, o femeie îmbătrînită, cu respirația grea, surprinsă în timpul unei somn matinal
Un scriitor de neimitat by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/7720_a_9045]
-
primul rând și ar fi vrut să mângăie șarpele. Martorii susțin că reprezentanții circului ar fi tratat incidentul cu superficialitate și ar fi reacționat abia după ce mai multe persoane din public au început să vocifereze. Fetița a fost dusă de bunici și patronul circului la Spitalul Județean din Satu Mare și se află în afara oricărui pericol. Constantin Dremian, purtătorul de cuvânt al instituției, a pecizat că fetița a fost mușcată ușor de antebrațul stâng. Bunicii fetiței au sesizat poliția, însă reprezentanții circului
Fetiţă de 12 ani, muşcată de un piton la Satu Mare by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77381_a_78706]
-
în arborii genealogici ai familiei Lambrino - eu deținând unul alcătuit de Ion (Loulou) Lambrino, fratele lui Zizi Lambrino, și de Alexandru V. Perietzianu-Buzău -, Scarlat Lambrino scobora din altă ramură a acestei familii boierești moldovenești de obârșie grecească decât cea a bunicii principelui Paul. Ilustrul arheolog și epigrafist era scoborâtor prin mamă din familia Miclescu iar, prin bunica sa paternă, din familia Romalo, spițe cărora le-am consacrat nu demult, în revista "Historia", câte un articol. Coincidența face - sau poate să nu
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
Zizi Lambrino, și de Alexandru V. Perietzianu-Buzău -, Scarlat Lambrino scobora din altă ramură a acestei familii boierești moldovenești de obârșie grecească decât cea a bunicii principelui Paul. Ilustrul arheolog și epigrafist era scoborâtor prin mamă din familia Miclescu iar, prin bunica sa paternă, din familia Romalo, spițe cărora le-am consacrat nu demult, în revista "Historia", câte un articol. Coincidența face - sau poate să nu fie doar o coincidență? - ca țara de exil a lui Scarlat Lambrino să fi fost aceeași
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
regelui Ferdinand al României, infanta Antonia, era fiica reginei Portugaliei, Maria a II-a da Gloria, și a soțului ei, regele Ferdinand (Fernando) de Saxa-Coburg-Gotha-Koháry, de la care nepotul său de fiică a moștenit atât prenumele, cât și asemănarea fizică. Personalitatea bunicilor materni ai regelui Ferdinand al României este evocată de castelul romantic da Pena, aflat în orașul Sintra, la aproximativ 30 km de Lisabona, oraș în care multe capete încoronate și-au stabilit reședința. Sejurul lui Carol al II-lea al
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
care multe capete încoronate și-au stabilit reședința. Sejurul lui Carol al II-lea al României la Estoril, pe malul mării, într-o stațiune chic a anilor '30, nu este așadar cu siguranță întâmplător. Descendența din familia regală portugheză, prin bunica sa paternă, vecinătatea castelelor de la Sintra, precum și alte considerente fac să fi fost aleasă această țară și această stațiune ca loc de agreabil exil. Estorilul este astăzi dominat de clădirea unui Cazinou, construit în 1958, care nu exista așadar cu
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]
-
Iordăchescu Ionuț O bunica a murit din cauza unei infecții rare provocată de faptul că a fost linsa pe mâna de un câine, potrivit The Mirror. Sheena Kavanagh (53 de ani) a intrat în șoc septic după ce salivă animalului i-a ajuns în sânge printr-
Saliva câinilor, mortală pentru unii oameni by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/81693_a_83018]
-
înflorite/ din toate pungile și gunoaiele./ Când vine vorba de familie te cam bufnește râsu/ și se face pielea de găină./ Familia este o planșă urâtă și plină de praf/ care stă în magazie/ pe care scrie romdidactica./ Are și bunici." (pag. 60) Când astfel de ambiguități se instituie, realismul gros al presupusului reportaj trece în fundal. Înregistrarea e, cu finețe, controlată. Atenția e deviată discret către referința culturală, așa cum subliniază excelent, în câteva propoziții sintetice, Radu Vancu. Poezia americană e
Vara patriarhilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8179_a_9504]
-
pentru a se juca cu ea. De asemenea, s-a stabilit că părinții celor doi copii au plecat, marți dimineață, pentru a lucra pământul pe care îl dețin în zona localității, lăsându-i acasă pe cei doi copii, în grija bunicii. În urma verificărilor făcute s-a stabilit că tatăl este vânător și deținător legal de armă letală cu destinația vânătoare, aceasta fiind păstrată la domiciliu conform condițiilor legale. Medicii de la Lugoj au decis transportarea copilului împușcat la Spitalul Clinic de Urgență
Un copil a ajuns la spital după ce a fost împușcat cu arma de vânătoare a tatalui său by Brinzica Ioana () [Corola-journal/Journalistic/82014_a_83339]
-
D^Indy. O schemă ce plasează fuga pe o poziție terminus, având "o situație particulară între formele simfonice, întrucât nu a produs nici o descendență" (Cours de Composition musicale, Paris, 1909). Cu toate acestea fuga a avut mai mulți părinți și bunici, fie și numai dacă ne gândim la motet și ricercar, la tiento, caccia și canon. Istoria genului e survolată cu acribie și, am putea spune, cu implicare afectivă din care nu lipsesc accentele valorizatoare: "Ajunsă la un moment de mare
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9662_a_10987]
-
d'Indy. O schemă ce plasează fuga pe o poziție terminus, având "o situație particulară între formele simfonice, întrucât nu a produs nici o descendență" (Cours de Composition musicale, Paris, 1909). Cu toate acestea, fuga a avut mai mulți părinți și bunici, fie și numai dacă ne gândim la motet și ricercar, la tiento, caccia și canon. Istoria genului e survolată cu acribie și, am putea spune, cu implicare afectivă din care nu lipsesc accentele valorizatoare: "Ajunsă la un moment de mare
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9756_a_11081]
-
că sînt destui, din lumea, altminteri, pestriță, motto-ul cărții: Omagiu celor cuviincioși... Cuvîntul înainte, al unui autor căruia simțul moral nu i-a împuținat - dimpotrivă! - darul scrisului, te îmbie la citanie, trecîndu-ți pe dinainte savuroase scenete cu părinți și bunici ai nesimțiților noștri, din care poți să vezi că respectiva mutație genetică e veche, în anii de-acum ea doar s-a adaptat timpurilor și a devenit, întrucîtva, dominantă: "Un filozof, care pe lângă filozof mai era - se vede treaba - și
Onoarea unor oameni cuminți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9781_a_11106]
-
comunismului că nu-i interesează pe toți să se pună rău cu dracu. CĂTĂLINA-ELENA RADU, clasa a V-a, 12 ani și 3 luni. l Trebuie și ore de religie acasă, nu numai la școală, dar să le facem cu bunica, nu cu mama și cu tata, că bunica știe mai mult Dumnezeu. ȘERBAN-ANDREI IONESCU, clasa a II-a, 9 ani și 3 luni l Nu mi-a trecut prin cap să mă rog pentru oamenii certați, dar acum că mi-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9783_a_11108]
-
se pună rău cu dracu. CĂTĂLINA-ELENA RADU, clasa a V-a, 12 ani și 3 luni. l Trebuie și ore de religie acasă, nu numai la școală, dar să le facem cu bunica, nu cu mama și cu tata, că bunica știe mai mult Dumnezeu. ȘERBAN-ANDREI IONESCU, clasa a II-a, 9 ani și 3 luni l Nu mi-a trecut prin cap să mă rog pentru oamenii certați, dar acum că mi-ați dat ideea, am să mă rog, dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9783_a_11108]
-
funcție de valoarea bunurilor moștenite (art. 518 alin. 1 și 2 din Codul civil). Ordinea de plată a întreținerii este: I. soții și foștii soți; II. Descendentul înaintea ascendentului; III. Frații și surorile își datorează întreținere, după părinți, dar înaintea bunicilor (art. 519 Cod civil). Adoptatul (înfiatul), în cazul desfacerii adopției, nu poate cere întreținere decât de la părinții săi firești sau de la soț, dacă este sau a fost căsătorit. Părintele cu mai mulți copii poate cere în instanță întreținere doar de la
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
anumită ordine a grupelor. Legea prevede 4 clase de moștenitori legali: 1. clasa descendenților în linie dreaptă (copiii, nepoții defunctului etc.); 2. clasa ascendenților privilegiați și a colateralilor privilegiați (părinți, frați, surori cât și descendenții acestora); 3. clasa ascendenților ordinari (bunici și străbunici); 4. clasa colateralilor ordinari, până la gradul IV de rudenie (unchi, mătuși și veri primari). Ce este gradul de rudenie? Este distanța între două rude, măsurată pe linia legăturii de rudenie, după numărul nașterilor intervenite. Precizăm că rudele în
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
la momentul În care viața lui afectivă luase o Întorsătură cu totul și cu totul nouă. Și toate au Început atunci ... Câtă nedreptate și câtă frustrare? Liza , evreica Elisabeth-Reby, așa cum Îi spunea Victor și „jâdauca din Vaslui” așa cum Îi spunea bunica Ileana , sosise În vizită la familia de olari pentru ... „aer curat”. Va ar fi dorit să urce În podul casei mari dar se sfia să deranjeze o discuție de taină dintre doamna Liza și Aneta . Băiatul Își făcu oarece curaj
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
fără pic de lună. În spate și la stânga se află satul În care a copilărit, acolo părinții lui, Victor și Maria, s-au culcat de un ceas, obosiți de la „făcutul” oalelor din lut. Tot acolo odihneau pentru vecie bunii săi bunici, Ghiorghi a dascălu’ și bunica Ileana , ce oameni și cât de dragi Îi sunt, mereu! Chiar În spatele său, la două sute de metri, Rică Olaru vedea cu ochii minții pădurea Mavrocordat, mirifica pădure a copilăriei sale, vedea și liniștea aparentă ce
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
spate și la stânga se află satul În care a copilărit, acolo părinții lui, Victor și Maria, s-au culcat de un ceas, obosiți de la „făcutul” oalelor din lut. Tot acolo odihneau pentru vecie bunii săi bunici, Ghiorghi a dascălu’ și bunica Ileana , ce oameni și cât de dragi Îi sunt, mereu! Chiar În spatele său, la două sute de metri, Rică Olaru vedea cu ochii minții pădurea Mavrocordat, mirifica pădure a copilăriei sale, vedea și liniștea aparentă ce domnea În ea, deși știa
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
În regulă. Abia seara, după ce toți colegii au adormit, a realizat prin ce „primejdie” trecuse și cum ar fi putut el ajunge mititel și ghebos ca Dinu Ciulinel! Rosti În gând, cu mare precauție un „Mulțumescu-ți ție, Doamne!” Învățat de la bunica Ileana și privind la cei care dormeau gândi: dacă aude cineva și află directorul că vorbesc de Dumnezeu!? Religia cu toate ale ei erau stric interzise În școală iar măsurile erau dintre cele mai drastice, o altă „binefacere” a regimului
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]