2,586 matches
-
elabora o teorie a conspirației capitaliste pentru explicarea unirii principatelor dunărene, avansând ideea conform căreia "clasele stăpânitoare au reușit să asigure ca Unirea să se facă mai ales de sus prin înțelegerea burgheziei cu boierimea; de pe urma ei au beneficiat elementele burgheze și boierimea comercială și nu largile mase populare" (Roller, 1952, p. 373). Dincolo de exagerările presupuse de reducționismul economic al analizei marxiste, nu poate fi trecut cu vederea faptul că problema agrară a continuat să rămână aporia socio-politică a societății românești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a destinului unitar românesc: "Unirea se impunea ca o necesitate obiectivă pentru mersul înainte al societății românești și nimic nu putea s-o împiedice, așa cum a demonstrat-o istoria" (Hurezeanu et al., 1988, p. 64). Anterior văzută ca rezultatul manevrelor burgheze de pe urma căreia nu au avut de profitat decât marii deținători de capital cărora prin unirea principatelor li s-au deschis noi piețe de desfacere, unirea din 1859 este acum interpretată ca împlinirea politică a voinței entuziaste a "maselor populare". Nimic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-se apoi eșecul survenit precoce încă din momentul lansării mișcării în Moldova, succesul efemer al revoluționarilor în Muntenia, respectiv natura și miza diferite ale luptei revoluționare din Ardeal (Giurescu, 1942, pp. 354-360). Versiunea socialistă interpreta evenimentele din 1848 ca "revoluție burgheză", urmărind traseele lor distincte în Moldova, Țara Românească și Ardeal. Istoriografia național-comunistă realizează unificarea celor trei instanțe revoluționare, fuzionându-le în "Revoluția română din 1848- 1849" (Hurezeanu et al., 1988, p. 41). Se insistă puternic asupra "caracterului unitar al revoluției
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mentale prin care oamenii ajung să fie conștienți de existența lor socială, politică și mentală. Ca atare, nu avea o conotație negativă (...)"21. Mai mult, anumiți autori susțin că, la Marx, ideologia nu desemna fenomene ale conștiinței cotidiene din societatea burgheză, servind interesul claselor dominante, ci indica o analiză critică la adresa culturii moderne și că, din această perspectivă, nu există o disjuncție exclusivă între știință și ideologie, ci doar o excludere a științelor naturii din sfera ideologiei. Prin urmare, ideologia ar
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
critica societatea capitalistă a vremii sale. Aceasta era acuzată de existența repetatelor crize economice, cauzate de contradicțiile pe care le presupunea, și al căror efect principal era dat de pauperizarea proletariatului. Cei care dețin mijloacele de producție, membri ai clasei burgheze, exploatează muncitorul, nepermițându-i să se folosească de prousele muncii lui. Ca atare, din cauza însușirii plusvalorii care rezultă din munca proletarilor de către capitaliști, în această societate este prezentă o perpetuă luptă între cele două clase. Lupta de clasă este rezultatul
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
simplu și mai precis: aparții clasei supuse sau clasei muncitoare dacă nu ești proprietar și ești de fapt silit să-ți transferi munca sau "puterea de muncă" în folosul altuia pentru plăcerea sau profitul acestuia". Această dominație economică a clasei burgheze este dublată, în societatea capitalistă, de o dominație politică, a cărei justificare ar fi oferită de ideologie, înțeleasă aici într-un sens negativ. Cu alte cuvinte, infrastructura economică este înconjurată și legitimată de o suprastructură politică, reprezentată tocmai de ideologie
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
limitat spiritualicește, prizonier al „codurilor de maniere”, ar însemna o gravă abdicare de la însăși etica scrisului. Imaginea despre receptor, conturată de Ilarie Voronca, va apărea, de aceea, oarecum schematizată, prin reducția la câteva trăsături considerate tipice pentru conformismul și filistinismul burgheze, extrapolate la întreaga masă a „publicului”. De aici, sfidarea, violențele de limbaj, care colorează deja primele articole-manifest ale poetului. Numai dacă ținem seama de o atare interpretare putem înțelege extremismul atitudinii de respingere a receptării, dezinteresul afișat cu ostentație față de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
a însemnat la Voronca decât un scurt popas, cu urme în textele antipoetice tipărite în 75 H.P. Ceea ce rămâne din negația inițială este însă, în continuare, fundamentalul refuz al tuturor limitelor impuse de „codul de maniere sau legi” al societății burgheze și al limbajelor corespondente ei. „Poemul” nu trebuie să le urmeze și respecte, fiind chemat să se exprime ca spațiu al libertății absolute a spiritului: o libertate în imaginar, turbulentă în raport cu ordinea stabilită, dar și compensatoare, în măsura în care promite refacerea, fie
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
aparținând unei arii mai „modeste” și mai prozaice a realului. Discursivitatea e într-adevăr o notă importantă a acestei poezii, - și criticul putea cita cu ușurință bunăoară fragmentul următor, din Pe deasupra dosarelor, unde descoperă „o invectivă aproape proletară împotriva platitudinii burgheze”: Nu, n-am fost eu alături de voi, oameni, în câmpuri, Când hohoteați lângă grânele decapitate, Nu, n-am fost eu alături de voi când aruncați în furnalele lacome Lopeți pline cu zilele și nopțile fraților voștri în locul bulgărilor de cărbune. Nu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în care toate obiectele au drept de venerație: Borges și kitsch-ul, Sandra Brown și coca-cola, într-un hedonism global, dar fără Shakespeare, Kant și poeții blestemați, căci aceștia n-au cunoscut fericirea. Dacă în primul luminism, cel al ascensiunii burgheze, îndemnul era: Enrichessez-vous!, în cel postmodernist devine: Amusez-vous!73 Este eonul ridicării oricărei distracții la demnitate culturală: "nici o valoare transcendentă nu trebuie să frâneze sau să condiționeze exploatarea plăcerilor și dezvoltarea consumației"74. Spre a nu se cădea în elitism
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Se pare c] acest schimb explic] nevoia de fidelitate conjugal] din partea femeii și asigur], în manier] marxist], o bâz] economic] a avantajelor b]rbatului în cadrul familiei. Familia burghez] a fost conceput] pe bazele netransmisibile ale capitalismului: câștigul privat. Deoarece femeile burgheze erau excluse într-o societate capitalist] de la activitatea în sfera public], acestea erau constrânse s] se lege financiar de b]rbat. Atașamentul emoțional și personal aparent în joc în cadrul sexului marital se reduce în fapt la o serie de interacțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fapt la o serie de interacțiuni comerciale în care este vorba despre beneficii contractuale reciproce importante. În consecinț], retorica produselor p]trunde chiar si in sanctitatea vieții interioare, private a familiei capitaliste. Aici, Engels contrazice argumentul creștin: sexul în cadrul familiilor burgheze este o form] de prostituție (într-un sens peiorativ) și deci imoral, deoarece baza să este exploatarea economic] a celor slabi de c]tre cei puternici, iar rezultatul s]u este transformarea în marf] a atributelor constitutive ale celui mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
peiorativ) și deci imoral, deoarece baza să este exploatarea economic] a celor slabi de c]tre cei puternici, iar rezultatul s]u este transformarea în marf] a atributelor constitutive ale celui mai l]untric eu al femeii. Soluția maladiilor familiei burgheze este socializarea muncii casnice, includerea complet] a femeilor în sfera public] și, ceea ce este cel mai important, demontarea cadrului capitalist care hr]nește diviziunea de clas] și exploatarea economic]. Marxismul clasic obiecteaz] c] într-o societate capitalist], noțiunea de „consimt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și „drept”... același lucru despre „adev]r, moral] și justiție”, dar sunt plasate astfel încât nu pot face nici un r]u” (CW 42, p. 18). Marx descrie permanent morală, împreun] cu religia și legea, ca forme ale ideologiei, „prea multe prejudicii burgheze în spatele c]rora se ascund tot atâtea interese burgheze” (MEW 4, p. 472; CW 6, pp. 494-495: cf. MEW 3, p. 26; CW 5, p. 36). Dar el nu condamn] doar ideile burgheze despre moral]. Țintă să este morală ins
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
justiție”, dar sunt plasate astfel încât nu pot face nici un r]u” (CW 42, p. 18). Marx descrie permanent morală, împreun] cu religia și legea, ca forme ale ideologiei, „prea multe prejudicii burgheze în spatele c]rora se ascund tot atâtea interese burgheze” (MEW 4, p. 472; CW 6, pp. 494-495: cf. MEW 3, p. 26; CW 5, p. 36). Dar el nu condamn] doar ideile burgheze despre moral]. Țintă să este morală ins]și, întreaga morală. În Ideologia german], el pretinde c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ca forme ale ideologiei, „prea multe prejudicii burgheze în spatele c]rora se ascund tot atâtea interese burgheze” (MEW 4, p. 472; CW 6, pp. 494-495: cf. MEW 3, p. 26; CW 5, p. 36). Dar el nu condamn] doar ideile burgheze despre moral]. Țintă să este morală ins]și, întreaga morală. În Ideologia german], el pretinde c] viziunea materialist] asupra istoriei, prin expunerea leg]turii dintre ideologia moral] și interesele de clas], „distruge complet morală”, indiferent de conținutul său de apartenență
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fronturi), Dumitru Drăghicescu (Asupra marxismului), I. Sion (Socialismul în România), N. D. Cocea. Preocupările redacției se grupează în jurul unor probleme de natură socială și politică, precum caracterul revoluționar al revendicărilor proletare, lupta de clasă, campania pentru votul universal, critica ideilor burgheze. Prin preluarea unor texte de Paul Lafargue, Gustav Auerbach, Otto Bauer, Gustav Eckstein din revistele „Die Neue Zeit”, „Le Socialisme”, „Der Sozialdemocrat”, „The Industrial Union Bulletin” și chiar din „România muncitoare”, V.s. își manifestă solidaritatea cu mișcarea socialistă din Ungaria
VIITORUL SOCIAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290566_a_291895]
-
reacționa somitățile istoriografiei noastre de azi dacă mai tinerii lor colegi le-ar dedica recenzii de genul celor scrise de Giurescu pe marginea cărților lui Iorga? Evident, după război, comunismul a reușit să facă ordine În acest hățiș al „științei burgheze” și să Întrerupă succesiunea firească a generațiilor istoriografice. Micile dispute În surdină, tolerate, manipulate sau ignorate de partid, mai ales după 1964, care Îi antrenau pe istoricii dedicați profesiunii, pe de o parte, și pe cei dedicați mai mult carierei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a societății rurale românești, fie ea greco-catolică sau ortodoxă, zugrăvită În tonurile cele mai negre de către toți cărturarii epocii, se răsfrângea și asupra conduitei morale, mai ales atunci când aceasta era măsurată după codurile (Încă atât de străine ei) lumii moderne, burgheze, „civilizate”. „Imoralitatea” clerului greco-catolic, fenomen asupra căruia celibatul ecleziastic Își avea influența sa specifică, nu era Însă, cu siguranță, cu nimic mai accentuată decât cea din rândurile clerului ortodox, chiar dacă aceasta din urmă putea Îmbrăca alte forme și putea cunoaște
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Franklin XE "Franklin" traduse În Transilvania conțin, În cea mai mare parte, sfaturi pentru dobândirea averii și bunăstării, punând un accent deosebit pe spiritul de agonisire și chiverniseală. Normele pe care le propagă sunt, de fapt, valorile fundamentale ale moralei burgheze și ale spiritului capitalist: prețuirea banului și a câștigului, cultul muncii și al ambiției individuale, spiritul Întreprinzător și de economie. Desigur, era evident că acest univers axiologic, recomandat cu insistență de către liderii de opinie ardeleni prin traducerile lor, se armoniza
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de pe poziții marxiste, la Jerzy Topolski, Metodologia istoriei, București, 1987, p. 212-247 (vezi mai ales capitolul „Relativismul cognitiv...”, pp. 227-236); similar la Alexandru Tănase, Victor Isac, Realitate și cunoaștere În istorie, București, 1980, passim; Nikolai Iribagiakov, Clio În fața judecății filozofiei burgheze, București, 1980, pp. 239-402; Adam Schaff, Istorie și adevăr, București, 1982, passim. Pentru o astfel de perspectivă istoriografică, vezi Georges Duby XE "Duby" , „Istoria sistemelor de valori”, În antologia lui Alexandru Duțu, Dimensiunea umană a istoriei, București, 1986, p. 140-154
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vastă a problemei, trebuie reținută contribuția monografică a lui Szabó Nicolae, Influența Revoluției Franceze de la 1789 asupra luptelor politice, sociale și naționale din Transilvania (1789-1815), Teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai” , Cluj-Napoca, 1993; de asemenea, Ioan Sabău, „Problema influenței primei revoluții burgheze din Franța asupra agitațiilor țărănești din Transilvania din anul 1790”, Anuarul Institutului de Istorie din Cluj-Napoca, I-II, 1958-1959; Andrei Magyari, „Ecouri sociale ale Revoluției Franceze În Transilvania”, În Studia Universitatis „Babeș-Bolyai”. Historia, XXV, 1980, fasc. 1. Vezi Ioan Georgescu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
în Franța nu reușise să elimine puternicul accent spaniol pe care îl avea atunci când conversa în franceză. Cu atât mai puțin se puteau încrede într-un„tăietor de varză“, cum îl numise ironic Richelieu pe Mazarin, făcând aluzie la originea burgheză a acestuia, pe care îl acuzau că prelungise Războiul de Treizeci de Ani numai pentru a se îmbogăți. Pe cât era de mare aversiunea parizienilor față de regina mamă și de primul ministru, pe atât de mare era simpatia acestora pentru Ludovic
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
trebuie să îndeplinească patru cerințe : ideinost, angajarea în susținerea unei idei sau ideologii cu valoare social-politică ; narodnost, popularitate și accesibilitate pentru a fi receptat de popor ; klassovost, caracter de clasă, reflectat în lupta împotriva idealurilor, modului de viață și esteticii burgheze ; partiinost, alegerea acelor procedee de creație pe care le indică Partidul și respingerea celorlalte. În anii ’40, realismul socialist a degenerat în ceea ce s-a numit cultul personalității. Fie că era vorba de filme cu subiect inspirat din prezent, fie
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Fără a se lăsa intimidați de persecuții sălbatice, de prigoană și închisoare, regizorii și scenariștii progresiști din țările capitaliste protestează cu indignare împotriva filmelor care fac propagandă pentru război ; ei se străduiesc să creeze opere veridice, realiste, opuse putredei cinematografii burgheze. [...] Succesul sau insuccesul viitorului film depinde în primul rînd de scenariu. Scenariul este baza filmului. Liniile directoare trasate în acest document vor marca întregul deceniu 6 al filmului românesc. Sunt semnificative, de asemenea, pentru modul de a gândi al activiștilor
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]