1,654 matches
-
Biserică devine mecanic sau echivalentul frecventării unui club de afaceri, club etnic sau mai știu eu ce formă de socializare hibridă. (Pasaj adăugat ulterior, decembrie 2006, Paris. Pe trotuarul din fața uneia dintre bisericile românești din Paris, Rue Jean de Beauvis, buricul Parisului, la doi pași de bulevardul Saint-Michel, se găseau de vânzare duminică dimineața, în timpul slujbei, următoarele: CD-uri cu manele, hărți rutiere, cărți (la comandă domnu'! îmi spune un vânzătorul) de la literatura tânără Polirom la literatura verde legionară, pliante publicitare
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
mult din urâțenia ambiantă a României, această petland a Estului Europei? Anul 2004 9 ianuarie 2004 Revenire în forță la Geneva, marcat încă de excesele alimentare ale perioadei precedente petrecute acasă. În sala de informatică, două studente de 20 ani. Buric gol, îmbrăcăminte sexy, crocante. Ciripesc tot timpul ca două vrăbii gureșe pe o creangă, pentru a se face remarcate. Le aud spusele și pot arunca un ochi pe ceea ce scriu, așa cum sunt așezat la un calculator, lângă ele. Pregătesc un
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
în studio, multă improvizație-du jamais vu pentru o televiziune care de obicei este atentă și la virgulele luminoase din platou. Se perindă de-a valma în fața camerei tot feluri de directori de obscure ONG-uri umanitare, plasate însă strategic în buricul (buricele, mai exact) Parisului, cântăreți celebri de origine asiatică care par treziți după o baie de votcă dintr-un club elitist parizian, frumuseți exotice (vulgaritate sexy-căutată), dar și preoți iezuiți uitați prin jungla asiatică de 40 de ani și care
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
studio, multă improvizație-du jamais vu pentru o televiziune care de obicei este atentă și la virgulele luminoase din platou. Se perindă de-a valma în fața camerei tot feluri de directori de obscure ONG-uri umanitare, plasate însă strategic în buricul (buricele, mai exact) Parisului, cântăreți celebri de origine asiatică care par treziți după o baie de votcă dintr-un club elitist parizian, frumuseți exotice (vulgaritate sexy-căutată), dar și preoți iezuiți uitați prin jungla asiatică de 40 de ani și care acum
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de convertire la o altă religie: orice convertit este expus, valorificat și teatralizat pentru a extrage un maxim de beneficii de pe urma gestului său. Au plecat expunând vizibil pe față mândria amestecată cu dispreț față de necredincioșii (și mai ales necredincioasele cu buricul gol) care-și mâncau zgomotos pastele cu sos tomat sau rodeau cu poftă coastele de porc, două la trei dolari, cumpărate de la magazinul din campus. 21 iunie 2005 Interminabil și plictisitor colocviu internațional despre "teatralizarea memoriei". A început la ora
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
și Le chemin de la foule est facile, le notre est difficile. (Calea mulțimii este ușoară, a noastră este dificilă.) 22 iulie 2005 Citesc așezat pe o bancă în Parc des Bastions din Geneva. Două studente frumoase, dar îmbrăcate provocator, cu buricul la vedere și decolteu adânc, sunt urmărite de un handicapat locomotor și retardat mental sever, care se deplasează în cărucior. După felul în care se mișcă și se manifestă, pare a fi scăpat de undeva, de sub supraveghere. Își exprimă dorințele
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cuiva un carton mare cu bomboane de la Capșa. Rafinat se mânca la Athénée Palace. Nu știu cum se comportau celebritățile, n-am întâlnit foarte multe. În schimb, bărbații erau îm brăcați foarte elegant, bărbații aveau înfățișarea boie roasă a domnului Neagu Djuvara, burice goale și blugi flenduroși nu se vedeau niciodată și nu erau în 135 localuri gălăgia de azi, vorbitul cu glas tare, muzica asurzitoare. Chelnerii de la Capșa, chelneri cu tradiție, erau mult mai domni decât clienții de astăzi. R.P. Erați o
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
mai întâi să-i cer permisiunea lui Băldigău, fiu de securist, adică mare ,,sculă” în zonă. Eu ca și naiv ce eram, încă nu aflasem că un securist, adică ,,un om integru care apără cuceririle poporului” este un fel de ,,buricul pământului” cu drepturi speciale! Plin de indignare i-am scris Melaniei, așa, ca să fie informată. Individul respectiv era mic de statură, un om butucănos care de la 17 ani avea ca țel principal în viață ... să mănânce bine, astfel că nu
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
atunci când bunica a trecut ,,dincolo” , priveam norii, nu vedeam nimic și nu înțelegeam unde poate fi. Apoi, sub influența ,,deșteptăciunii” comuniștilor am devenit ateu: totul poate fi explicat, știința umană nu are nimic în comun cu ,,superstițiile”, iar omul este ,,buricul” Universului. Este atitudinea tipică a omului tălâmb! Eu abia începeam să înțeleg că mai sunt multe de învățat despre lumea în care trăim, începeam să fiu convins că după moarte mai urmează ceva. Dar asta nu răspundea totuși la întrebarea
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
ce s-a numit Isus Christos și care la un moment dat a zis: ,, Adevărat vă spun că veți plăti până la ultima centimă!” Sistemul comunist condus de analfabeți a imprimat generației vârstnice din ziua de azi ideea că omul este ,,buricul” Universului, că el poate supune natura, că este ,,cea mai evoluată ființă din Univers”. Acum 50 de ani, cu mijloacele de informare care existau atunci, era oarecum scuzabil dacă trâmbițai o astfel de prostie. Dar astăzi doar dacă privești harta
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
pe el, așa că schija era numai bună pentru joacă. Îi plăcea tare de tot să o simtă cum saltă zglobie, acolo, sub piele, ca și cum ar fi fost ceva viu, dar puternic, și cum îi alunecă precum un animăluț abil printre buricele dege telor. Simțea cum freamătă și deodată zvîc ! și nenea Dode rîdea și nu mai putea de plăcere. Joaca lui cu schija dura, astfel, mult. În plus, cum era și normal, nenea Dode îi povestea din război, cînd se mai
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Interesul pentru învățătură a scăzut îngrijorător de mult. Disciplina, condiție fundamentală pentru buna funcționare a unei instituții de educație, s-a deteriorat dramatic; ținuta vestimentară a elevilor a devenit excentrică și total nepotrivită, sfidând normele etice și bunul simț. Moda buricului și coapselor dezgolite, a împodobirii cu un număr cât mai mare de bijuterii, a decorării urechilor, sprâncenelor, buzelor, nasului, buricului și chiar limbii cu fel de fel de zorzoane metalice, tatuarea unor părți vizibile și mai puțin vizibile ale corpului
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
a deteriorat dramatic; ținuta vestimentară a elevilor a devenit excentrică și total nepotrivită, sfidând normele etice și bunul simț. Moda buricului și coapselor dezgolite, a împodobirii cu un număr cât mai mare de bijuterii, a decorării urechilor, sprâncenelor, buzelor, nasului, buricului și chiar limbii cu fel de fel de zorzoane metalice, tatuarea unor părți vizibile și mai puțin vizibile ale corpului etc. s-a răspândit cu o repeziciune impresionantă. Absentarea de la orele de curs s-a transformat într-o practică obișnuită
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
ăsta de tâmpenie. De proporții atât de astronomice, atât de costisitor și de important... Îmi place, spune Amy, privindu-se critic. Nu știu, e destul de adânc decolteul? — Îhm... O privesc. E o rochie neagră de șifon, extrem de decoltată, practic până la buric. Mi se pare OK. Dar, dacă vrei, se poate modifica... — A, nu, n-am timp pentru așa ceva! zice Amy. Nu mai stau decât o zi la New York. Mâine plecăm în vacanță și pe urmă ne mutăm la Atlanta. De-asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
felul ei ciudat, de frigider tip Vulcan. — Dar l-a abandonat! — Știu. Însă regretă că a făcut asta. — Și ce dacă? E normal s-o regrete. — Suze, zic doar că... poate că merită o nouă șansă. Îmi examinez cu atenție buricul degetului, care mi s-a albăstrit de tot. Vreau să zic... uită-te la mine. Câte mii de miliarde de idioțenii am făcut la viața mea. Câți oameni am dezamăgit. Dar ei mi-au dat de fiecare dată o a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
multe : „Afară cu ungurii din țară, ca să ne rămână nouă unguroaicele”. În Europa și mai ales În Balcani, surplusul de sexualitate și senzualitate este asociat În mod special cu femeia orientală : turcoaica (vezi imaginea odaliscei planturoase sau a dansatoarei „din buric”, cu unduirile ei erogene) <endnote id=" (563)"/> sau țiganca (vezi tablourile foarte „populare” și cel mai adesea kitsch reprezentând „țiganca focoasă” cu sânii dezgoliți ; țiganca „cu ochii sprințari, cu sâni ca de piatră”, cântată de lăutari și de poeți minori
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se integra neam în peisajul cinematografiei internaționale de la 1974. De fapt, se comporta ca și cum nici n-ar fi existat un asemenea peisaj. Era numai el pe lume, tot așa cum în lumea pe care o proiecta contam numai noi : țara noastră buricul pămîntului, un loc unic, mai izolat și mai expus ca oricare altul, dar în același timp un centru vital, crestat cu semnul măreției. ștefan cel Mare ne cerea să ne acceptăm cu mîndrie izolarea, să nu ne îndoim de măreția
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
I-am spus mamei care secera lângă mine, dânsa m-a certat că nu-s îndemânatic, își rupse o bucățică din mâneca cămășii și mi-a pansat degetul, punând la loc bucățica de piele cu o frântură de unghie, la buricul degetului. „Ai tras cu nădejde de parcă ai vrut să-ți tai și degetul!” spune dumneaei și îmi arătă cum să tai smocul de fire, cum să le apuc bine cu stânga și cum să mișc secerea ca să tai numai paiele
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
raională. Pe linie administrativă e ceva și mai greu să mă dezvinovățesc de acuzații. Secretarul raionului, fost plutonier deblocat, posesor al unui carnet P.C.R., tună și fulgeră împotriva mea, spunându-mi că nesocotesc autoritățile locale, că mă consider a fi buricul pământului în acel sat, că nu știu să mă comport, că nu știu să lucrez cu masele de oameni ai muncii. Cu mult calm, deși totul clocotea în mine, mă las acuzat și-i cer sfatul asupra modului de a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de foc. S-a pogorât asupra tuturor o liniște aproape cosmică. Incomparabilă. Deci! Ultima noapte la Cairo, din prima parte a excursiei, s-a consumat sub semnul oboselii. Seara, înainte de culcare, ne-a fost oferit un spectacol cu dans din buric, cu mascați și jongleuri, cam zgomotos și incert, dar dovedind dorința gazdelor de-a ne arăta cât mai multe. Au și uitat să ne dea de mâncare de „prinși” ce erau cu spectacolul, cina servind-o abia pe la ora 23
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
mi-a spus tragic "asta e soarta Belgiei, nu poți să te lupți cu zeii"! Când am intrat în biroul uriaș al tovarășului prim, acesta m-a luat, cum se spune în retorică, "ex abrupto": "Cine mi te crezi tovărășele, buricul Moldovei? Au venit tovarășii de la Externe după dumneata a doua oară, așa că fă bine și dispari din Iași în 48 de ore!". Avea un ton și ușor părintesc, de mândrie față de cadrele locale, apreciate de "centru", dar și de autoritate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
comerț exterior. Personalul de specialitate și tehnico-administrativ locuia în ambasadă, ambasadorul într-o reședință în apropiere și ceilalți diplomați într-un bloc aflat la cca 10 minute de ambasadă. Eu, noul atașat cultural, moștenisem de la predecesorul meu un apartament în "buricul Berlinului", în Strausbergerplatz, la doi pași de vestitele Alexanderplatz și Unter den Linden. Locuința nu era mare lucru două camere mari, modest mobilate, baie, bucătărie, într-un bloc civilizat. Față de cămăruța noastră din Balta Albă era un pas înainte și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cunoscusem din diferite cărți, începând cu Kon-Tiki și Aku-Aku ale norvegianului Thor Heyerdahl. După sosirea la Santiago, aveam să-mi îmbogățesc informațiile cu altele "de primă mână". Am aflat că insula, denumită de băștinași Te pito sau Te henna, însemnând "Buricul pământului", a intrat în proprietatea statului chilian în 1888, că e situată la 3526 kilometri de Chile, că are formă triunghiulară, cu laturile de 16/18 și 22 km, o suprafață de 165 km pătrați și o populație de 3800
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
sau în centru. Am spus în centru și a scris pe voucher "Hotel Melia". Voucherul nostru era "all inclusive" cazare, masă, transport, așa că după recuperarea bagajelor am luat un taxi spre hotel. Când am coborât pe Calle Princesa, exact în "buricul târgului", în fața unei clădiri impresionante pe frontonul căreia stătea scris "Hotel Melia 5 stele", nu ne-a venit să credem. Am prezentat voucherul la recepție, ni s-a repartizat o cameră la etajul 3 și după deschiderea ușii iar ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Vodă Ștefan și plătite pe jumătate numai?!"... Trece-l pe răboj! Dă-i ceva-ceva să-i umpli gura... Să pună judele o vorbă bună; de cerut știu să ceară apărătură. O arvună, ceva... De unde?! răbufnește Juga exasperat. Mi-am sângerat buricele degetelor zgrepțănând haznaua. Că n-o fi lada ceea fermecată, din care să tot iei și de fund să nu mai dai! Mai caută, iubitule, îl îndeamnă Ștefan cu blândețe. Mai zgreapțănă, mai scormone. Cine caută, găsește." Domnia ta nu cetești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]