2,949 matches
-
Bietul de el. Într-un an, Iacob a devenit un fel de vătaf al lui Laban. Cu câinii după el, Iacob conducea turmele în așa fel încât mieii ajungeau la iarba tânără, oile la cea zemoasă, iar berbecii mari la buruienile vârtoase. Turmele creșteau așa de repede că la următorul tuns Iacob a trebuit să mai angajeze doi băieți ca să fie treaba terminată înainte să înceapă ploile. Rahela s-a alăturat Leei, Zilpei și Bilhei la munca câmpului, pentru că parcela de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mele și apoi făceau temenele adânci în fața mea și mă numeau regina lor. Se prefăceau morți când Iosif, regele, îndrepta arătătorul către ei. Îi trimiteam să se bată cu demonii și să ne aducă bogății. Ne puneau coroane făcute din buruieni și ne sărutau mâinile. Dar într-o zi frații mai mari s-au nimerit în preajmă. Ruben și Iuda au zâmbit și au trecut mai departe, dar Simon și Levi s-au oprit și au început să râdă. - Uitați-vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
de a fi acasă. După ce m-am întors, nu mi-am mai pierdut niciodată recunoștința față de micile plăceri. Mă trezeam înaintea lui Benia, îi urmăream fața și mă rugam în tăcere, plină de gratitudine. În drum spre fântână sau plivind buruienile în grădină, eram copleșită de faptul că petrecusem o zi întreagă fără ca povara trecutului să mă apese. Cântecele păsărilor mă făceau să plâng și fiecare răsărit mi se părea un cadou desenat doar pentru ochii mei. Când mesagerul vizirului a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
apucat de umeri, șoptindu-mi să mai așteptăm, și atunci mâța a plonjat și, cu coada ridicată și picioarele rigide, a făcut câțiva pași prin iarbă, s-a oprit de vreo două ori, și-a arcuit spinarea, adulmecând ceva prin buruieni, ba chiar s-a și uitat spre noi o dată, dar ori nu ne-a văzut, ori ne-a luat în seamă, pentru că s-a așezat pe labele din spate, ușurându-se-n iarbă, și atunci am vrut încă o dată să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
N-am să ies din sala asta pînă ce n-am să... Se opri brusc. Fascicolul luminos al lanternei tocmai trecuse peste un detaliu care o intrigă. Se Întoarse Îndărăt și se ghemui, Îndreptîndu-și toată atenția asupra unui fir de buruiană care În mod straniu părea blocat Între două plăci de granit bine ajustate totuși Între ele. Lucas Îngenunche alături de ea. Cu precauție, Îndoi capătul firicelului. - E suplu, plin de sevă, proaspăt desprins din plantă... Și e un interstițiu aici, Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
mândru. 6. Apoi, pădurea s-a sfârșit. Deodată. În fața mea se Întindea acum un loc drept care mirosea ca atunci când vântul stârnea praful fierbinte de pe stâncile muntelui. Ici-colo, niște flori verzi și albastre, pline de spini - cei ca tine le spun buruieni. Cât vedeai cu ochii, numai buruieni și ciulini, petece de iarbă uscată și mușuroaie. Nici potecă nu mai era. Am luat-o agale, drept Înainte și am tot mers, urmând sfatul lui Moru cel uscățiv. Pe la amiază, m-am oprit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
sfârșit. Deodată. În fața mea se Întindea acum un loc drept care mirosea ca atunci când vântul stârnea praful fierbinte de pe stâncile muntelui. Ici-colo, niște flori verzi și albastre, pline de spini - cei ca tine le spun buruieni. Cât vedeai cu ochii, numai buruieni și ciulini, petece de iarbă uscată și mușuroaie. Nici potecă nu mai era. Am luat-o agale, drept Înainte și am tot mers, urmând sfatul lui Moru cel uscățiv. Pe la amiază, m-am oprit și am scos din desagă peștele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
reculege acolo, va fi loc de pelerinaj, se vor face două băncuțe, se vor construi drumuri, se va pune o placă de bronz, vom turna un bust, poate că vom ridica și un hotel... Vom veghea tot timpul, vom curăța buruienile, vom spăla, vom vopsi, vom rânji, va fi curat ca-ntr-o lumânare... GARDIANUL (Efuziune.): Artur! Să ne ierți! CĂLĂUL: Din prima clipă am știut că lucrurile, că lumea... nu se va sfârși aici... Din ochiul lui, da, din ochiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
și-l tratează cu dispreț, zvârlindu-i în obraz orice nu-i face trebuință. Cizme vechi, moloz, oase, sticle, cutii, lighene crăpate, pungi, înghețat bocnă, pământul nu poate primi și nu poate ascunde nimic și până la vară când or răsări buruienile, istoria se oglindește mai departe în geografia patriei. Femeia care învârte în mămăligă trage ceaunul de pe foc, apucă găleata de zoaie și crăpând ușa, o zvârle în șănțulețul de scurgere săpat printre câteva lespezi. Firișorul argintiu de gheață de pe fundul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
le distrugem, nu asta, ci să le mânjim, să le vedem plângând. De ce? Numai din invidie? Mi se pare simplist. Nu v-a trecut niciodată prin cap, când erați la școală, să tăvăliți vreo fetiță în fustă de catifea prin buruienile din curte? Sau barem să-i smotociți ursulețul de pluș, cu care venea în fiecare zi în ghiozdan și pe care-l scotea în pauze ca să-l alimenteze cu flori de păpădie? Nici asta? Mă înșel eu? Nu prea cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
nou și așa mai departe. Numai în același cartier, vreo patru sau cinci au deja romane sau plachete publicate, nemaivorbind de puștoaicele care nu știu cum să se mai dea în stambă vorbind de spermă și sânge menstrual și hăul existenței și buruienile din curtea Institutului de Artă. Și de fapt după o noapte în Cuba, când plopii foșnesc, asta vara desigur, le înțelegi. De ce în Cuba? În clubul Cuba, deschis pe teritoriul fostului ștrand studențesc, cu piscină, fete pe tejghea, un ecran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
acela, să se cațere de pe coastă până pe culmi și să-și umple ochii cu priveliștea ce se schimba pe măsură ce urca de la poalele Anzilor. Îi plăcea seninătatea gravă a locurilor pustii și înghețate, cam pe la patru mii de metri, ținut cu buruieni mărunte, de culoare brună, cu vânt înghețat, aer rarefiat și o tăcere nesfârșită... Se întoarse spre preot: — O idee clară? Ce știam deja. Că Omenirea e stupidă și că nu merită locul în care trăiește. — Ca să afli asta, n-aveai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
permite accesul lui Gavrilescu-Orfeu, „fire de artist”, în Infern, îi îngăduie reîntâlnirea cu Hildegard-Euridice. Cafeaua este rodia Corei Persephonei și semnifică necesitatea revenirii, reîntoarcerii în tărâmul de jos, în tărâmul sacrului latent. Cea de-a doua grădină neîngrijită, plină de buruieni „bălării”, este semnul sudorii și veninului Cerberului, este o aluzie la legenda ieșirii, răpirii Cerberului de către Hercule și a aparitiei plantelor veninoase ca urmare. Cele trei-patru fete, evreica, grecoaica, țiganca și nemțoaica, sunt Menadele, care în urma neghicirii, nedescifrării probei inițiatice
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
spus Charlie apropiindu-se de el. Haide, deci! Povestește-mi mai multe despre vânzare. Hugo și-a dus paharul la buze, amintindu-și scena triumfului. — Desigur, există și o parcare subterană, explicase el pe un ton încurajator în timp ce avocatul examina buruienile de sub un birou secular. Hugo spera să nu i se pună prea multe întrebări în legătură cu parcarea. Ideea de a coborî în intestinele umede ale clădirii ca s-o inspecteze nu-l atrăsese prea tare. Așa că Hugo nici nu se obosise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
cărui corp era așezat în mijlocul mesei pe post de vază în care se afla un buchet de ierburi. Doamna Duffield s-a aplecat în față ca să-l inspecteze. —Iertați-mă că întreb, a spus ea, dar asta nu e o buruiană? Troscot? —E greșit să consideri că e o buruiană, a enunțat Jake. E o plantă foarte frumoasă. Mama lui Alice a schițat un zâmbet chinuit. — Ca să vezi! Și când te gândești că eu mi-am petrecut toată vara chinuindu-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
vază în care se afla un buchet de ierburi. Doamna Duffield s-a aplecat în față ca să-l inspecteze. —Iertați-mă că întreb, a spus ea, dar asta nu e o buruiană? Troscot? —E greșit să consideri că e o buruiană, a enunțat Jake. E o plantă foarte frumoasă. Mama lui Alice a schițat un zâmbet chinuit. — Ca să vezi! Și când te gândești că eu mi-am petrecut toată vara chinuindu-mă să scap de ea din grădină! Toată lumea a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
lui din Zahorna. Avea inima grea și căuta liniștea sufletului său, precum câinele cată umbra pe timp de arșiță. O portiță de nuiele, lăsată pe-o parte, străjuită de un salcâm bătrân și scorburos, dădea într-o ogradă năpădită de buruieni și ierburi sălbatice. Din fundul ogrăzii, largi, cu tufe mari de soc și liliac, se ivea căsuța străveche, tăcută, și aproape ascunsă sub streșina lată, cu ferăstruicele ei mici de-o palmă și visatoare ca niște ochi osteniți de gânduri
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
farmece. În cărți nu-i cădea bine iar vrăjitoarele îi spuneau fel de fel de baliverne în care ea credea. Îi dăduseră și talismane să le poarte la gât să nu se mai lege farmecele și fel de fel de buruieni pe care trebuia să le fiarbă și să le pună în ceaiul pe care îl bea fiul ei, dimineața. Concursul de dansuri avu loc în reședința de raion, înainte de Paști, iar ansamblul de dansuri din localitate luă locul III. A
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
nesfârșit calvar. După punerea În libertate a fost urmărit Încontinuu până la 22 decembrie 1989. În două rânduri, urmăritorii securiști au Încercat cu ajutorul unor slujitori ai bisericii, să-l otrăvească. Însă părintele, expert În medicina populară, cunoscător neasemuit al rostului fiecărei buruieni, Își prepara leacul antidot de Îndată ce se declanșau tulburări digestive. La 92 de ani, asemenea unui apostol, mergea să oficieze liturghia duminicală, prin rotație, la două biserici sătești. Iar cartea Sfinției Sale „Amintiri din Întuneric” constituie nu numai o foarte bogată sursă
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
grădină și În curte, o excursie la cimitir e un adevărat răsfăț, pe care ți-l poți permite numai În ceasul apusului, după ce vin vacile de la ciurdă. o priveliște nemaipomenită se desfășoară la picioa- rele tale după ce termini cu smulsul buruienilor rebele care năpĂdesc florile de pe morminte, cu pusul lumânărilor, cu lacrimile și cu rugăciunea. Acolo sus, pe deal, culcat În iarbă, totul e numai cer, greieri și miros de ierburi sălbatice. Soarele scaldă munții Trascăului, Înșiruiți În diferite nuanțe de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
în grădină și în curte, o excursie la cimitir e un adevărat răsfăț, pe care ți-l poți permite numai în ceasul apusului, după ce vin vacile de la ciurdă. O priveliște nemaipomenită se desfășoară la picioarele tale după ce termini cu smulsul buruienilor rebele care năpădesc florile de pe morminte, cu pusul lumânărilor, cu lacrimile și cu rugăciunea. Acolo sus, pe deal, culcat în iarbă, totul e numai cer, greieri și miros de ierburi sălbatice. Soarele scaldă munții Trascăului, înșiruiți în diferite nuanțe de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Pregătești spărtura prin plasa gardului. Bine. În ziua a doua, Costel a trecut pe cărare, fluierând, cunoscutul cântec popular românesc, “Radu’, mamei, Radule”. Radu a ciulit urechile. Apoi s-a strecurat pe lângă gard și și-a luat sacoșa dosită prin buruieni. S-a retras. A stat la masă. Printre merinde s-a aflat și o sticlă de bere. Cât s-a ospătat Radu, Costel, sus, la umbra salcâmilor ornamentali, dimprejurul bazei de recepționare a cerealelor, a tot cântat, din frunză, vestitul
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
vorbea cu morții, sau mai bine zis îi interpela fără nicio reținere. — salut, Guță. Ce faci, dragule ? Hai să te plivesc puțin. te-ai mai liniștit, da ? măi, dar cît ciment ți-au mai turnat... tanti masek avea alergie la buruieni, mai ales la cele care creșteau pe morminte. Considera probabil buruienile ca pe niște intruși, un fel de plante nu atît urîte sau rău mirositoare cît mult prea curioase. Și atunci se apleca și le smulgea imediat ce se simțea deranjată
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
reținere. — salut, Guță. Ce faci, dragule ? Hai să te plivesc puțin. te-ai mai liniștit, da ? măi, dar cît ciment ți-au mai turnat... tanti masek avea alergie la buruieni, mai ales la cele care creșteau pe morminte. Considera probabil buruienile ca pe niște intruși, un fel de plante nu atît urîte sau rău mirositoare cît mult prea curioase. Și atunci se apleca și le smulgea imediat ce se simțea deranjată de ele. eu aș fi vrut să o ajut și încercam
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
mensole despărțite de casetoane, totul în cel mai antic stil, dar mensolele, frontoanele și casetoanele erau vopsite cu un ulei cafeniu. Zidăria era crăpată și scorojită în foarte multe locuri, și din crăpăturile dintre fațada casei și trotuar ieșeau îndrăzneț buruienile. Un grilaj înalt și greoi de fier, ruginit și căzut puțin pe spate, dovedea, pe dreapta, existența unei curți, în care se zărea prin întuneric atâta frunziș și atâtea trunchiuri, încît întinderea ei, deocamdată, nu se putea calcula, impresia trecătorului
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]