KorAP: Find »[drukola/base=butoi & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...59 60 61 ...143 >

3,562 matches

Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420

ne duc dincolo de rezonabil: sunt nenaturale și nenecesare, pentru că nesatisfacerea lor nu antrenează nicio durere, niciun fel de suferință. Mai rău, odată împlinite, ele revin identice, intacte, cerând aceeași energie ca și cum n-ar fi fost satisfăcute. Efort zadarnic, asemenea umplerii butoiului Danaidelor, faptul de a răspunde la aceste dorințe induce permanent reiterarea negativității. Nenaturale și nenecesare sunt vinurile scumpe, mesele bogate, casele costisitoare, hainele de lux, erotica elaborată, pasiunea amoroasă, rafinamentele senzuale, care țin de vârful culturii și al civilizației, în vreme ce

Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442

locuibil: un tavan provizoriu din lemn impermeabilizat pe acoperișul turnului, ziduri Întărite cu bârne din beton, obloane la ferestre și scurgerea conductei care ieșea din latrina săpată În stâncă, un demisol Îngust care ducea pe faleză. Afară, avea și un butoi cu apă, instalat pe un suport din plăci de lemn și uralit, pe care Îl folosea și ca duș, și ca garaj al motocicletei de teren cu care cobora săptămânal În sat, ca să cumpere de mâncare. Pe Faulques Îl Îngrijorau

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794

de stat (2); stau (2); stilou (2); suport (2); verde (2); vopsea (2); vopsită (2); acuma; afacere; ani; apă; aranjament; așeza; așezat; B.C.R; banca Romei; cu bani; de bani; bară; barcă; beneficii; birocrație; biștari; BNR; buget; bună; bunăstare; bunica; butoi; catedră; ceas; centrală; clar; clădire; client; colegă; colonie; colorată; comerț; compot; conserve; cont; în cont; copil; corupție; credință; credite; creion; crimă; culori; curtea facultății; datori; declarații sociale; depozit de bani; derbedeu; dezamăgire; discount; dispoziție; domeniu; dorm; de economii; emoție; euro

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
nul (4); sac (4); steaua (4); vag (4); alb (3); durere (3); groapă (3); lapsus (3); lipsit (3); negru (3); rece (3); sex (3); simplu (3); sticlă (3); trist (3); Adam (2); aer (2); bară (2); borcan (2); bucurie (2); butoi (2); degeaba (2); dezamăgire (2); Eva (2); fără (2); fără haine (2); foame (2); goală (2); gol (2); hău (2); lăuntric (2); limpede (2); mare (2); meci (2); minte (2); păhar (2); piele (2); portofel (2); prăpastie (2); pungă (2

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
iaurt (2); indiferență (2); îmbrăcat (2); lot (2); mic (2); obez (2); pătură (2); pom (2); rezistent (2); sănătos (2); solid (2); volum (2); abundent; arbore; nu are; ață; baston; bărbat; bine; bluzon; boss; bostan; botgros; braț; bun; burduhos; buștean; butoi; buză; cablu; caietul; cal; cale; cantitate; castravete; căciulă; cilindru; ciomag; conductă; confort; copacul; Corina; covor; cremă; crescut; curs; degeaba; destul; dimensiune; distanță; dosar; economia; economie; en-gros; fals; familie; fier; foaie; frică; frînghie; ger; glas; greu de rupt; greutate; grosolan; Grosu

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
loc (12); prepoziție (12); undeva (11); afară (11); sub (10); cu (10); cutie (8); ceva (7); aici (6); cap (6); inclus (6); pat (6); unde (6); între (5); după (4); miez (4); mine (4); peste (4); suflet (4); apă (3); butoi (3); centru (3); cer (3); curte (3); gol (3); locație (3); lume (3); masă (3); mașină (3); acasă (2); ca (2); cameră (2); casa (2); ce (2); colț (2); conține (2); conținut (2); cuvînt (2); da (2); de (2); ea

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
pin(2); poveste(2); rădăcini(2); susținere (2); tei(2); toamnă(2); trainic(2); trăinicie(2); vechime(2); veșnicie (2); viteaz(2); vînt(2); voinic(2); admirație; aer; alb; alune; ani; Arad; arbor; aur; axa lumii; bani; biologie; bloc; bogat; butoi; cal; capac; cădea; căzut; chip; copac mare; copac străvechi; copac vechi; copilărie; democrați; dor; dulap; durabilitate; etern; excursie; foioase; galben; iarbă; iarnă; inspirație; îmbrățișare; înflorit; înțelepciune; lemn tare; lemne; leu; liberal; liniște; longevitate; longeviv; lucru; lui Ștefan cel Mare; lumină

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
ajuta; a ajuta; AK47; apasă; apăsa; aproape; apropia; a apropia; din arc; cu arcul; arcul; arie; cu arma; cu armă; din armă; arme; aspirație; atinge; atracție; ața; a auzi; avansa; a avea; bate; bătaie; o bătaie; bou; brusc; bruschează; din butoi; camion; capăt; carul; căra; a căra; căruța; căzut; în cineva; cheamă; chinui; chinuie; clanță; cleampă; de coadă; concluzie; convinge; crimă; cruce; cuvîntul; a da drumul; dă; de; decădere; a se deplasa; deschidere; destin; a direcționa; doare; dori; dorință; draperie; la

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
croazieră (5); ocean (5); porțelan (5); adînc (4); cu apă (4); borcan (4); bucătărie (4); căldare (4); lighean (4); ambarcațiune (3); ceaun (3); frumos (3); iaht (3); marinar (3); sînge (3); de sticlă (3); suport (3); alimente (2); ancoră (2); butoi (2); cadă (2); ciorbă (2); colorat (2); epavă (2); foame (2); greu (2); larg (2); lemn (2); libertate (2); loc (2); pămînt (2); păstrare (2); stricat (2); șalupă (2); unealtă (2); vacanță (2); valuri (2); Ana; apă, lichid; de apă

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
stau (2); sticlă (2); suc (2); vechi (2); acces; acțiune; acuși; adevăr; adorație; aer; afrodiziac; ajunge; ajutor; limită; alerga; amețit; apă minerală; apropia; se apropie; băut; băutura; băutură spirtoasă; băuturi; bea; a bea; bem; să bem; beți; beția; băutură alcoolică; butoi; cale; calitate; spre casă; chemat; cină; cinste; curaj; curat; curge; daci; damigeană; deliciu; demidulce; dezinhibare; Dionis; dispoziție; dispreț; de doagă; dragoste; drog!; vă duc; duce; dulceag; dulce-amar; dureri de cap; eliberare; în față; fericire, tristețe; fermentație; finețe; foame; fug; greață

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375

discutat mult pe marginea oferirii unui stimulent pentru participare. S-au sugerat, apoi s-au respins mai multe idei de cadouri. În cele din urmă, unul dintre membrii echipei a avut o idee inspirată. „La Școala de Silvicultură avem un butoi plin cu semințe de arbori. Dar nu sunt orice fel de semințe. Acum câțiva ani, se făceau experimente cu molizi hibrizi. Am combinat molidul roșu cu cel alb și cu cel albastru și rezultatul a fost numit molidul american. Noul

Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165

se afla beciul; intrarea în beci era acoperită de un șopron de scândură, care acoperea și un cuptor mare de pâine. Mai aveam în curte un coșer în care se țineau știuleții de porumb și o magazie. In magazie aveam butoaiele mari de vin și altele mai mici pentru rachiu, căzile și uneltele necesare preparării vinului și al rachiului: zdrobitor, teasc, lin, etc. În zona noastră rachiu se făcea din tescovină, adică din resturile de la struguri care rămâneau după ce se făcea

NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
zile după venirea rușilor, mama mea a hotărât să vină în oraș să vadă ce se întâmplă acasă. Mare i-a fost mirarea când i-a văzut pe ruși că erau în curte, bine dispuși. Intrucât nu găsiseră băutură în butoaiele din magazie (era sfârșitul lui august și vinul se terminase) se răzbunaseră pe oalele cu chișleag (lapte prins), al căror conținut îl turnaseră în lampa de gaz din bucătăria de vară!!!. Atunci stăteau sub nuc, mâncau nuci și ce mai

NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831

mi-i roșu de parcă/ Mâinile pline de sânge pe piept mi le-am șters...". Personajele și sentimentele sunt gigantizate, Ștefan sau Cozma Răcoare acoperă cu umbra lor tot cerul. Foamea și setea devin pantagruelice într-un apetit de viață delirant: "Butoaie mari plesnesc cu detunare/ Butoaiele cu vinul de Cotnari/ cu vinul cel înălțător și tare". Nu lipsită de retorism, uneori dezlănțuirea entuziastă cuprinde protestul împotriva viciului, a minciunii, a decadenței, a stării ambigue a falsului, a indiferenței monstruoase, a inerției

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
pline de sânge pe piept mi le-am șters...". Personajele și sentimentele sunt gigantizate, Ștefan sau Cozma Răcoare acoperă cu umbra lor tot cerul. Foamea și setea devin pantagruelice într-un apetit de viață delirant: "Butoaie mari plesnesc cu detunare/ Butoaiele cu vinul de Cotnari/ cu vinul cel înălțător și tare". Nu lipsită de retorism, uneori dezlănțuirea entuziastă cuprinde protestul împotriva viciului, a minciunii, a decadenței, a stării ambigue a falsului, a indiferenței monstruoase, a inerției: "Suntem în miezul unui ev

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
portretizat Ion Barbu: "Balcanic și greoi trăiesc,/ Cu mari genunchi în foc drăcesc,/ Cu părul ruginit în plopi." Un spațiu important în volum este destinat și evocării satului și copilăriei. "Copilul în vin" evocă un obicei cunoscut, frământarea strugurilor în butoaie. Momentul îi stăruie în amintire întocmai ca lui Lucian Blaga, care trăiește și el cu emoție anii când se scufunda în cada cu grâu (poemul "Mirabila sămânță). În evocarea copilăriei pătrund într-o sonoritate retorică și amplă elemente din tradiția

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
putem dezvălui "duhul" fără să-l cităm pe Eugen Simion, care definește atât de exact spiritul baroc și eruptiv al poeziei lui Adrian Păunescu: "Avem, de aceea senzația citindu-l pe Adrian Păunescu, poet excepțional de talentat, că douăzeci de butoaie goale se rostogolesc la vale, zece oratori vorbesc simultan și cincizeci de cazane sub stare de presiune aruncă trâmbe șuierătoare de aburi... Îi trebuie acestui tânăr care trage toți norii poeziei după el mai multă claritate, geometrie, precizie latină. Să

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751

deținut politic. Mama m-a crescut muncind ca un salahor, găsindu-și diferite slujbe și mutându-ne, de aceea, în diferite locuri. Eu eram un copil năstrușnic, care trăia din imaginație, din visuri, din fantezie: am dat foc la un butoi cu resturi de benzină, am fugit de acasă m-au găsit la vreo șapte kilometri depărtare, mi-am pierdut săndăluțele noi, cumpărate de mama pentru Paști. O iubeam pe mama și mă uitam la ea cu un fel de frică

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879

Crăciun), e preț bun pe bucate primăvara. Bucluc Omul care varsă din bucate ori băutură pe masă e semn de buclucaș. Bucurie Cînd ai bucurie mare, să te ferești, că ai să dai de supărare. Cînd vor plesni cercurile unui butoi bucurie și cîștig însemnează. Bufniță Cînd bufnița, prin luna lui februar, va cînta e semn de primăvară timpurie. în presara Anului Nou se face cercare care cereale vor rodi în anul viitor, în următorul chip: într-o strachină sau tavă

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
cere cineva una, tu să-i dai două, că altfel îți moare pă rechea. Cine pune nuci în pămînt pentru a avea pomi va muri. Ca să nu moară, să pună nucile în cîte un cerc de lemn de la butie ori butoi și să-l îngroape în pămînt, căci se crede că va muri cînd se va face nucul atît de gros cît a fost cercul de larg. Nucii de asemenea să nu-i tai, că-i rău de moarte. îi poți

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
Un copil, cînd începe să vorbească întîi și zice tată, mă-sa va mai face un băiat; iar de va zice mamă, va mai face o fată. Mireasa cînd pleacă de la părinți la ginere este bine să stea pe un butoi acoperit cu pantaloni de-ai ginerelui, că va naște întîi copil. Buricul ce cade la copilul mic se învălește bine și se bagă în o gaură de la podelele casei, de voim ca următorul copil să fie băiat. De vom pune

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
la războiul de țesut tămîioară - toporaș, plantă tăvălitură - iarbă culcată teios - ațos, fibros tempestate - prognoză tigvă - țeastă; tivgă, tiugă, fruct de cucurbitacee folosit ca vas pentru lichide tipări (a) - a îndesa (mămăliga) tîlv - țeavă prin care se trage vinul din butoi tîrboc - sac de pescuit tîrlă - stînă tîrș - brad pitic toaie - plantă tologi (a) - a (se) tolăni tomurluci - stîlp tort - pînză de casă trăgăna (a) - a tărăgăna trepădare - diaree trier - treier, treierat triță - lumînare de la Bobotează trîntitură - vînătaie troacă - copaie tronul

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761

referiri gastronomice nu se fac în cartea lui Candid Stoica? Despre brînza de 14,50 (amuzant a fost Dem Savu, care, la Paris, întrebat ce fel de brînză preferă, a răspuns, candid: "De-aia de 14,50!"), despre pepenii la butoi, despre meniurile de Revelion, despre masa lui Orson Welles de la Mignon, despre multele întruniri de la Carul cu bere, despre pilele pe care trebuia să le ai ca să bei, vara, o bere rece, la o terasă... Amestec ciudat, de nostalgie și

[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643

confundă pe Veta cu Zița și-i face declarații de amor. Văzând din stradă profilul "moftangiului", căpitanul în garda civică dă buzna în casă însoțit de Nae Ipingescu și de Chiriac. Rică Venturiano coboară pe schele, se ascunde într-un butoi, apare plin de var și are norocul de a fi recunoscut de Nae Ipingescu "ca unul de-ai noștri!" Aflând că Rică Venturiano este autorul unor articole publicate în "Vocea Patriotului Naționale", jupân Dumitrache înțelege situația și este de acord

Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178

pentru compost • Dacă locuiți într-un loc izolat, la țară, puteți să faceți compost în aer liber, fără ca dumneavoastră sau vecinii să fiți deranjați de miros. Totuși, exceptând acest caz, e indicat să preparați compostul într-un siloz, într-un butoi sau într-o ladă. În comerț veți găsi silozuri pentru compost de diferite forme și la prețuri variate; fie îl cumpărați de-a gata, fie îl construiți dumneavoastră înșivă. În unele localități, silozurile au prețuri mici pentru a încuraja populația

ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]