2,562 matches
-
nu mai plînge. în cea dintîi duminecă de la nașterea unui copil, să i se dea de mă-sa țîță pe pragul ușii, ca să nu capete la plîns arțag. Cînd copilul plînge prea mult, își face de cap. Cînd se pun cîrpele unui copil afară să se usuce, să nu le apuce sfințitul soarelui, căci capă tă copilul plîns prea mult; dacă însă le apucă afară, să le scuture pe foc, apoi să le aducă în casă. Cînd copiii mici plîng noaptea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
contra, vaca nu primește vițelul să sugă. V Cînd vezi că o vacă are să rămînă stearpă, atunci să-i dai tărîțe și sare după turul izmenelor, că se va goni. Cînd fată vaca întîi, se zice că este bine ca cîrpele sau casa vițelului să se dea să le mă nînce o cățea, și vaca va face numai vițele și va avea lapte. Cînd o vacă, după ce a fătat, mănîncă casa [placenta] în care a fost vițelul, se topește din picioare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ceva din fosta demnitate în decorațiunile "frivole" aduse la scenă de tînăra amică Hilda Gert: "Numerose panglici, tuluri, dantele, prin îndemînarea Hildei fusese scoase din sertarele Lenorei și transformate în păpuși, abajururi și alte frivolități. În odaia astfel pestrițată de cîrpe și culori, Lenora regăsea ceva din existența ei trecută și din personalitatea nimicită." La o primă impresie, semnificația apare metonimic în aderarea "personală" la obișnuința de interior a fleacurilor domestice. În fapt, recompunerea decorului familiar și definitoriu trezește în Lenora
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Cornel urma să dea cu capul, asta ca să nu i se murdărească fruntea de var sau să nu înroșească peretele. Radu s-a oferit să țină cu mîna ștergarul lipit de perete. A numărat: Unu. Capul lui Cornel a nimerit cîrpa de pe perete și nu s-a auzit nimic. Doi. Iarăși nu s-a auzit nimic. Mai tare, a strigat Radu, lovești ca o fată. Alin și Marcu s-au hlizit. Trei. Fruntea lui Cornel a izbit mai tare peretele. Numai
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
s-au hlizit. Trei. Fruntea lui Cornel a izbit mai tare peretele. Numai atîta poți? Parcă n-ai mîncat nimic toată viața. Patru. Fruntea lui Cornel a izbit și mai tare. Și cinci, și șase, și șapte. Radu a tras cîrpa mai sus și capul lui Cornel a izbit peretele alb și gol și tare și zgrumțuros. S-a auzit buf, capul l-a durut, a zis au, s-a frecat la frunte, un loc roșu de unde peste noapte va crește
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
a ispășit pedeapsa. Iar te bagi ca musca? Ce, te crezi avocatu' la toți? Vezi-ți de treab-acolo. Cornel a spus, deodată înfuriat de durerea ce-i tropăia prin tîmple: Vreau s-o duc pînă la capăt. Bine. Și fără cîrpă. Bine, sper c-o să te țină fruntea. Cornel a fost gata să-și izbească fruntea pînă să-i crape sau să crape peretele. Opt. Nouă. Zece. Unșpe. Doișpe. Treișpe. În interiorul capului lui Cornel ceva gelatinos se zguduia, fără a-și
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
și-a zis că e suficient unul să-l caute pe Radu. Era nevoie de cineva să vadă dacă Radu nu apare cumva prin altă parte sau să-l ajute pe Cornel să-l urce în barcă pe Radu, prea cîrpă să poată face ceva. Poate n-a gîndit bine și-ar fi trebuit și el să sară în căutare. Dar atunci credea că-i cumva o glumă și Radu o să apară ceva mai încolo, din stufăriș, rîzînd de ei. Cornel
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
soluționare. leat = an. left = medalion, ban vechi de aur, colier. nefer = mer ce nar în slujba domnului fanariot. odobașa = mic co man dant mi li tar. Pacea (de sa mur) = blana de la pi cioa re le unui ani mal. paceaură = cârpă ordinară, ca înjură tu ră devine si no nim cu târ fă, femeie ușuratică. pafta = agrafă dintr-o pla că me ta li că. Peșchir = pânză de șters mâinile sau fața. Pe ze ven ghiu = 1. mijlocitor neonest, codoș. 2
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care se naște și fiecare tânăr care începe să deschidă ochii. Fiecare speranța a fiecărui tânăr este noua, din fericire, pentru că durerea "se trăiește în carne proprie". Speranța asta pură nu durează mult, se deteriorează și se transformă într-o cârpa murdară, care se aruncă apoi cu scârba, spune Sábato, dând ca exemplu realitatea dureroasă a faptului că tinerii nu mai vor să aibă copii, "nu există scepticism mai mare, dar, ceea ce este admirabil, este că omul continuă să lupte, în ciuda
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Este acel celălalt care-i poate readuce omului în vedere ceea ce el nu mai știe să vadă. 12. Mituri " Din neamul palanilor se trag înghițitorii de săbii și mâncătorii de praf. Unii târăsc după ei, prin noroi, ca pe o cârpă, câte o panteră inertă. Prin ce operațiuni reușesc să o abrutizeze într-o asemenea măsură, nu știu. Această panteră fermecată vânează pentru ei noaptea; vânează, dar nu le aduce prada. Trebuie ca ei să meargă dimineața, foarte devreme, dacă mai
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
a rugină și-a apă clocotită./ E ceaiul. Ascuțime stridentă de lămâie./ Apoi dulceața caldă, sărată și lălâie/ A turtei ce se coace în untdelemn pe plită.// O tentă de povidlă de prune îngroșată/ Cu indiscreții fine (mă mir!) de cârpă arsă./ O clipă-o nuanțare de lapte, însă ștearsă.../ Și deodată somnul pe frunte ca o pată". Căderii într-un somn binefăcător de aici i se adaugă alte și alte forme de manifestare a anamnezei prin care poetul își reconstituie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Arte, București, 2011. Cărți de proză: Nevasta lui Hans, Editura Moldova, Iași, 1996; Tălpi, Editura Polirom, Iași, 2004; Mașa și Extraterestrul, Editura Polirom, Iași, 2005; Ambasadorul invizibil, Editura Polirom, Iași, 2010. Cărți de pamflete, eseuri și portrete literare: Urechea de cârpă, Editura Boema, 1992; Apocalipsa de carton, Editura Institutul European, Iași, 1995; Capete de rând, Editura Paralela 45, Pitești, 2006; Portrete fără ramă, Editura Tracus Arte, București, 2012. Membru al Uniunii Scriitorilor din România și al PEN Clubului European. Premiul Uniunii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în joc stropesc cu soare/ Coala, zărilor, velină// Ce-am făcut? Cum o s-ascund// Pata galbenă, arsura? este tenta de lumină/ Peste zări mă dau de-a dura.// Nu se duce. Ce să fac?/ Sufletu-l mototolesc/ Și-l fac cârpă ca să șterg/ Soarele copilăresc.// Cârpa sufletului însă/ Toată-i îmbuibată-n soare,/ Șterg mereu și-n zări lumina/ E din ce în ce mai mare". (Gluma II), care "subliniază atitudinea ludică a eului liric, complicitatea cu Universul, dar și faptul că regula jocului scapă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Coala, zărilor, velină// Ce-am făcut? Cum o s-ascund// Pata galbenă, arsura? este tenta de lumină/ Peste zări mă dau de-a dura.// Nu se duce. Ce să fac?/ Sufletu-l mototolesc/ Și-l fac cârpă ca să șterg/ Soarele copilăresc.// Cârpa sufletului însă/ Toată-i îmbuibată-n soare,/ Șterg mereu și-n zări lumina/ E din ce în ce mai mare". (Gluma II), care "subliniază atitudinea ludică a eului liric, complicitatea cu Universul, dar și faptul că regula jocului scapă controlului ființei, dăruirea totală a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
joc stropesc cu soare/ Coala zărilor velină// Ce-am făcut? Cum s-o ascund/ Pata galbenă arsura?/ Peste tenta de lumină/ Peste zări mă dau de-a dura.// Nu se duce. Ce să fac?/ Sufletu-l mototolesc/ Și-l fac cârpă ca să șterg/ Soarele copilăresc.// Cârpa sufletului însă/ Toată-i îmbibată-n soare,/ Șterg mereu și-n zori lumina/ E din ce în ce mai mare". (Gluma II). Dacă poetul romantic mai sus amintit alege drept cadru prielnic pentru desfășurarea amorului, natura, pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
zărilor velină// Ce-am făcut? Cum s-o ascund/ Pata galbenă arsura?/ Peste tenta de lumină/ Peste zări mă dau de-a dura.// Nu se duce. Ce să fac?/ Sufletu-l mototolesc/ Și-l fac cârpă ca să șterg/ Soarele copilăresc.// Cârpa sufletului însă/ Toată-i îmbibată-n soare,/ Șterg mereu și-n zori lumina/ E din ce în ce mai mare". (Gluma II). Dacă poetul romantic mai sus amintit alege drept cadru prielnic pentru desfășurarea amorului, natura, pe care o încarcă adesea cu semnificații specifice
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
fac primii pași pe albul absurd al zăpezii Mortul Atunci au sosit cei de la Pompe Funebre Figurile lor promiteau să nu piardă timpul Mortul privea atent de pe masă părând să nu-i scape nimica Erau trei: unu' i-a dezlegat cârpa de sub bărbie și gura lui se holbă brusc ca un hău doi l-au apucat de picioare celălalt l-a prins - gest profesionist - de sub brațe Îl transportau deja într-o rână pe trepte Mortul era tot mai țeapăn mai pătruns
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/8573_a_9898]
-
Înnebunesc. Iar a băut cineva astă-noapte toată apa din sticlă". Un experiment, desfășurat în mai multe etape, confirmă existența unei alcătuiri care consumă apă și lapte, fără a se atinge de hrana solidă (10 iulie): "M-am repezit către masă. Cârpele cu care învelisem sticlele rămăseseră imaculate. Am desfăcut sforile, tremurând de teamă. Cineva băuse toată apa! Cineva băuse tot laptele". O experiență psihiatrică stranie (destul de deficitar inclusă în narațiune, mai ales din cauza proporțiilor) îl tulbură și mai tare pe erou
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
planul strălucește cu lumina rece a terorii: Fânul cu care astupase Agripina copca scobită sub căpiță era împrăștiat de jur împrejur și Păunaș nicăieri". Detaliile conduc, ineluctabil, spre limpezirea misterului, ca într-un scenariu detectivistic: "Ochii ciobanilor căzură pe niște cârpe înșirate pe poiană. Alergară la ele. Era șorțul Agripinii și scutecele copilului, acum pline de sânge, iar de jur împrejur sta, în iarbă, o largă spulberătură de fulgi cenușii, ca după o încăierare de vulturi". Naratorul are extraordinara intuiție de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mai 1885, în prezența ministrului de resort, a reprezentanților marelui capital autohton, dar și a mai multor politicieni din județele adiacente Bacăului. La acea dată fabrica se compunea dintr-un atelier de pastă mecanică, un atelier pentru fabricarea pastei de cârpe și o mașină de produs hârtie cu anexele necesare unei activități optime. Odată cu apariția acestei societăți, „noua industrie modernă își deschidea în Moldova porțile în orașul Bacău”. Fabrica s-a dezvoltat foarte mult, ajungând la jumătatea secolului al XX-lea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
20%, fabrica Petrifalău - 17%, fabrica din Piatra Neamț - 11%, fabrica din Câmpulung - 9,80% și fabrica din Scăeni - 3,55%. Delegatul fabricii Letea - Constantin I. C. Brătianu - a obținut pentru întreprinderea de pe malul drept al Bistriței „exclusivitatea producției de hârtie specială din cârpe, hârtie sugătoare, cartoane lipite și hârtie pergaminată”. Grație comenzilor primite din partea instituțiilor statului, dar și a creditelor obținute, fabrica de hârtie Letea a reușit să depășească cu bine perioada crizei economice mondiale. Mai mult, în intervalul 1929-1933 administrația fabricii a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
3.200 lei), un funcționar principal (2.500 lei), doi funcționari de ajutor (fiecare plătit cu câte 500 lei), un supraveghetor (3.000 lei), un mecanic (3.200 lei), un lăcătuș (2.500 lei); personal angajat - țesători, manipulanți, culegători de cârpe, apretori - total 180 -, din care 19 muncitori plătiți cu salarii cuprinse între 2.100 și 1.100 lei și 161 de muncitori plătiți cu salarii cuprinse între 1.100 și 100 lei. IV. Viața cotidiană Reflexul cercetătorilor de a reține
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
repatriaților” de pe tot cuprinsul județului Tutova deoarece a făcut afaceri grase cu statul, dacă e să ne luăm după numărul și valoarea facturilor emise în contul „armistițiului”. Pe 20 ianuarie 1945, mai livrase „refugiaților repatriați în URSS” hapuri, prafuri și cârpe în valoare de 6.290 de lei. Pe acest bon scrisese denumirile mai multora: praf de aspirină, fiole de camphor, comprimate de pyramidon, feșe tifon, vată, antinevralgice, etc. Pe verso, bine-nțeles, avizase competenta doctoriță Lucia Galin. Dacă din punctul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
nu știe, că TOATE autoritățile române din teritoriu, atât militare cât și civile, erau la degetul cel mic al infatuaților ofițeri staliniști, de cele mai multe ori cu grade militare mult mai mici decât ale ofițerilor noștri, dar încinși pe cap cu cârpa roșie de așa-ziși eliberatori. În continuare, iată ce fleacuri mai scrisese generalul: „Prin aceeași dispoziție se atrage atenția împuterniciților noștri că localurile aparatului Dvs. de Stat, acelea ale instituțiilor sociale și în special clădirile de școală, nu urmează să
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cu ceracolor se obțin o anumită vibrație și o nouă formă de expresivitate. Se pot desena flori, jucării etc. Această tehnică este agreată de elevi pentru că, spre deosebire de acuarele, tempera, guașe, ceracolorul nu necesită multe materiale auxiliare (vase pentru apă, pensule, cârpe etcă și pentru că se pot retușa mai ușor eventualele greșeli. e. Desenarea cu lumânarea În acest scop se pot folosi lumânări albe sau chiar colorate. Dar dacă lumânarea este albă, urmas ei se vede lalumină. După terminarea desenului se pictează
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]