2,351 matches
-
trecut prea mult timp, i-o tăie Maca. — Poate că n-a știut cui să ceară iertare, insistă Jenică. — Nu e greu să-l găsești pe cel căruia trebuie să-i ceri iertare, spuse Tili și bău, nemaiînchinând pentru nimeni. Călăul e mai greu să-l găsești. Victimele îți stau la îndemână, pentru că nu se ascund. — Eu zic să-l întrebăm și pe bătrânul Coropciuc, insistă Jenică. Ușa trosni și namila se ivi iar în prag. Văzând halbele pline și farfuriile
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
era Valea Plângerii. Porni motorul și întoarse. Nu îl văzuse nimeni. La urma urmei, asta conta mai puțin. Poate că aceia ce pândeau nu-i mai dădeau nicio importanță. Sau poate că, precum sectoristul, nici el nu mai exista. Dispariția călăului făcea ca și alte vieți să dispară. Atunci pricepu că, de fapt, acela era singurul loc în care se mai putea duce, în această viață de-a- ndoaselea. Ambală asurzitor și trecu în viteză pe Bulevardul Gării. Frunzele răscolite nu reușiră
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
doctor Hergot, respingerea repetatelor sale cereri de a dezvălui eroarea a cărui victimă e, uciderea sa, opririle fără rost ale coloanelor de ostatici, cina festivă oferită condamnaților în preajma executărilor, asasinarea ziaristului Seraphin. Grav e, însă, faptul că monstruosul comportament al călăilor n-are, adesea, nici chiar în proprii lor ochi, o cât de vagă justificare, că e uneori gratuit, practicat ca un joc agreabil; că e expresia celui mai desăvârșit sadism. Vorbesc despre gratuitatea acestei cruzimi plăcerea cu care, în admirația
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de ei, adică să devină dependentă de ei. Nu există în ochii noștri adversari mai înverșunați decăt teologii, care continuă, prin ideea de «ordine morală a lumii», să contamineze cu «pedeapsă» și «vină» inocența devenirii. Creștinismul este o metafizică a călăului.” Pe de altă parte, liberul arbitru, din punct de vedere teoretic și moral practic, este un concept elaborat de gănditorii creștini pentru a răspunde unor întrebări fundamentale: dacă dreptatea și bunătatea sunt atribute esențiale ale divinității, atunci cum se explică
Predestinare sau liber arbitru?. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Emanuel Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2302]
-
trecut un anumit prag, ambalarea în frică falsifică judecata, face să țâșnească răspunsuri întru-totul contraproductive, chiar autodistructive" (Braud, 2008, p. 121). Sub semnul fricii (mai mult sau mai puțin exagerate), oamenii pot deveni niște lași (întorcându-și privirile, trădând, fugind), călăi nemiloși, victime încremenite în uluire sau sinucigași. Prin urmare, problema esențială a fricii o constituie "potențialele sale derive" psihologice și morale (ibidem). Resimțită între anumite limite de intensitate și de timp, frica de a ne înșela, de a da greș
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
prințului Prospero și transformă balul mascat în hecatombă, precum și Balerca de Amontillado operă care creează terifiantul în afara fantasticului. Răzbunarea lui Montresor, care își zidește de viu dușmanul, este o exacerbare a cruzimii, intensificată de narațiunea la prima persoană, de batjocurile călăului, de sarcasticul ,,In pace requiescat’’ care apare în final. Bineînțeles că nu toate traducerile din proză, puțin numeroase, făcute de Caragiale mărturisesc afinități speciale cu autorul respectiv. Ele ar putea exista și pentru Broasca minunată a lui Mark Twain, de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
nici nu dă această poruncă pentru a evita prigoana, că ne-am teme de moarte, ci vrea ca noi să nu fim pricină prigoanei, să nu provocăm prigoana, să nu fim noi cauza prigonirii noastre și nici complici prigonitorului și călăului. Într-un fel oarecare Domnul ne poruncește să ocolim prigoana; iar cel care nu ascultă de această poruncă este un îndrăzneț, un om care se aruncă singur în primejdie. Dacă cel care omoară pe un om al lui Dumnezeu păcătuiește
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
de fier, nu cu trupuri stricăcioase și muritoare, ca și cum de aici, de pe pământ, s-ar fi schimbat într-o fire nepătimitoare și nemuritoare, care nu se pleacă nevoilor amare și dureroase ale trupului. Ca niște fiare sălbatice, crude și nemiloase, călăii, înconjurându-le trupurile, le găureau coastele, le strujeau cărnurile, le descopereau și le lăsau oasele goale! Nimic nu punea stavilă cruzimii și neomeniei lor. Iar când ajungeau la măruntaiele lor, când intrau până în adâncul trupurilor lor, și nu găseau comoara
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
Episcopul Cirului, în Istoria bisericească, menționează un episod de-a dreptul mișcător. Astfel, citim că după ce unii dintre mărturisitorii credinței au ajuns la locul acela unde obișnuiau să pedepsească pe răufăcători, cel mai în vârstă decât ceilalți a rugat pe călău ca mai întâi să taie capul celui mai tânăr dintre ei toți, ca nu cumva, văzând el masacrul celorlalți, să primească lepădarea de credință. Când tânărul a îngenunchiat, iar călăul și-a scos sabia, a venit cineva care a anunțat
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
răufăcători, cel mai în vârstă decât ceilalți a rugat pe călău ca mai întâi să taie capul celui mai tânăr dintre ei toți, ca nu cumva, văzând el masacrul celorlalți, să primească lepădarea de credință. Când tânărul a îngenunchiat, iar călăul și-a scos sabia, a venit cineva care a anunțat iertarea lor și a oprit cu voce tare, de departe, executarea. Atunci cel mai tânăr, fiind nemulțumit că a scăpat de masacru, a zis: „Oare Romanos, căci așa se numea
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Roman, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 401. footnote>. Mucenicul se asemăna „cu o chitară, care, sub loviturile chinurilor scotea dulce cântare. Călăii stăteau în jurul lui și-i zdrobeau trupul, dar el, fiind lovit, slobozea ca un instrument de aramă de pe buzele sale cântarea credinței; l-au atârnat pe lemn și-l scrijeleau, dar el îmbrățișa lemnul ca pe pomul vieții; au sfârtecat
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
a X-a, capitolul XXXI, p. 418. footnote>. Torturați pe nedrept și fără de milă, mucenicii iertau și cereau îndurare pentru cei vinovați de supliciile la care erau supuși. Chinuiți fiind, pentru ei mai dureroasă era osânda ce-i aștepta pe călăi, decât pieirea trupului lor; astfel, dați morții, ei se rugau pentru iertarea, pacea și viața tuturora. Așa s-au stins pentru lumea aceasta și așa și-au încheiat ei lupta și biruința: rugători înaintea lui Dumnezeu pentru toți, devenind pilde
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
mod deosebit ușurați de nădejdea răsplății făgăduite și de ajutorul direct al lui Hristos Care era tăria și sprijinul lor. Răbdarea mucenicilor este supraomenească, pentru că mâna nevăzută a Proniei dumnezeiești era cu ei. Tocmai acest lucru înțelegându-l unii din călăi, s-au lepădat de deșarta închinare la idoli, au aruncat uneltele de tortură și au mărturisit împărtășirea noii credințe, trecând în tabăra lui Hristos. În această situație, și ei au fost martirizați. Moartea devenea pentru creștini poarta vieții, iar martiriul
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
ulterioare care nu se văd. Să încercăm să rectificăm această vedere incompletă. Mondor și fratele său Ariste, după ce și-au împărțit moștenirea părintească, au fiecare cincizeci de mii de franci rentă. Mondor practică filantropia la modă. Este ceea ce numim un călău de bani. Își înnoiește mobilierul de câteva ori pe an, își schimbă trăsura în fiecare lună; se citează ingenioasele procedee la care a recurs pentru a termina totul mai repede: pe scurt, face să pălească personajele bon vivant ale lui
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
va fi eliberat. Regii și supușii, comandanții și oștile, maeștrii și discipolii sânt dependenți unii de alții nu numai în sensul că ei nu pot, fără ceilalți, să fie ceea ce sânt (căci altminteri la fel s-ar petrece lucrurile cu călăul și victima sa); ei sânt dependenți - și se iubesc - în numele libertății și al eliberării lor. Puterea celui puternic trebuie să fi fost deci recunoscută ca stadiu al libertății sale. Recunoașterea puterii, în virtutea căreia ea se poate apoi exersa, este prestigiul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
drept către Rege, principele are un ton nespus de trist, indiferent dacă ceea ce spune este serios, vesel sau trist. Principelui i se pare că cea mai însemnată realizare a Regelui este nu numai aceea de a fi supraviețuit dușmanilor și călăilor lui (recte lui Gheorghiu-Dej), ci și copiilor acestora. Ba răzbunarea Istoriei a fost atât de teribilă, încît în cele din urmă Regele a ajuns să doarmă chiar în casa călăului său. Și nu singur. A adus-o și pe Regină
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
este nu numai aceea de a fi supraviețuit dușmanilor și călăilor lui (recte lui Gheorghiu-Dej), ci și copiilor acestora. Ba răzbunarea Istoriei a fost atât de teribilă, încît în cele din urmă Regele a ajuns să doarmă chiar în casa călăului său. Și nu singur. A adus-o și pe Regină. Apoi a venit și principesa Margareta "și cu mine", precizează principele, și, la sfârșit, "și prințul Nicolae". Sala este vădit emoționată. Străbat cu privirea dincolo de perdeaua luminii reflectoarelor și îmi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
domnia cea mai glorioasă a Moldovei. El nimicește influințele de dinafară cu sabia și cu isteția. Și cu toate aceste se știe din relațiile medicului venețian că, cu toată gloria și lunga sa domnie, Ștefan a trebuit să asigure prin călău urmarea fiului său pe tron. Cu venirea lui Ștefan cel Tânăr pare a fi prins oarecare slabe rădăcini legitimismul luminatei roade de Mușatin. însă acesta moare otrăvit de chiar Doamna sa, înțeleasă cu boierii. După el vine Petru (linie neligitimă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
112 Giovanni Boccaccio, op. cit., p. 351. 47 prețios decât o viață umană. Fie că își ucide soția din gelozie (IV, 3) sau sora pentru a-i salva onoarea pătată printr-o alianță defavorabilă (IV, 5), este de fiecare dată un călău, nedrept și intransigent, crud, neînțelegător și limitat. Elementele melodramatice sau romantice nu lipsesc din numeroase povestiri ale celor doi scriitori. Din toate istorisirile ce compun cele două capodopere se desprinde ideea puterii nemărginite a iubirii autentice, posibilitatea unei comunicări veritabile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și coborâșuri, devine, prin focalizatorul său (femeia narator), un spectacol hilar, denaturat. Din peisajul matrimonial, trei soți sunt catalogați „buni” pentru că, firește, erau „bogați, de treabă și moșnegi”373 . Donna demonicata care este nevasta din Bath se vrea un adevărat călău, cerând ceea ce știa că nu i se poate da, mai ales îndeplinirea datoririlor conjugale. Latura materială primează în ierarhia dorințelor femeii, când este iubită nu mai găsește potrivit să dăruiască nimic. Mereu vrea să fie plătită pentru serviciile sale. Este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
puritate, fragilitate, inocență. Virginius nu vede decât o singură soluție pentru a se elibera din situația dezonorantă în care se află atât el, cât și fata sa: moartea. Ca să rămână ceea ce a fost, Virginia trebuie sacrificată, iar lamentația părintelui, devenit călău, nu atenuează cu nimic gravitatea situației create: „O, fiica mea, durerea mea din urmă/ și bucurie multă ce se curmă;/ Cleștar de neprihană, neclintit/ Primește moartea ce ți-am hărăzit/ Din dragoste, necum din ură... Vai,/ Cu mâna-mi va
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
doar în spațiul restrâns al familiei, la noua religie va adera și fratele lui Valeriu, Tiburțiu, ci devine publică: tinerii sunt omorâți pentru că nu aduc jertfe idolilor, Cecilia reușește însă să-i mobilizeze pe cei din jur, chiar și pe călăi, îl înfruntă pe conducătorul cetății, Almach, ținând în fața lui un discurs apologetic, cu un curaj demn de invidiat. Este supusă unui supliciu (să stea într-o baie încălzită), un călău încearcă să o decapiteze, dar nu reușește. Tânăra va muri
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să-i mobilizeze pe cei din jur, chiar și pe călăi, îl înfruntă pe conducătorul cetății, Almach, ținând în fața lui un discurs apologetic, cu un curaj demn de invidiat. Este supusă unui supliciu (să stea într-o baie încălzită), un călău încearcă să o decapiteze, dar nu reușește. Tânăra va muri peste trei zile, încredințându-i pe creștini papei Urban și lăsând, ca ultimă dorință testamentară, îndemnul de a face din casa personală locaș de cult. Cecilia este o exemplară donna
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
112 Giovanni Boccaccio, op. cit., p. 351. 47 prețios decât o viață umană. Fie că își ucide soția din gelozie (IV, 3) sau sora pentru a-i salva onoarea pătată printr-o alianță defavorabilă (IV, 5), este de fiecare dată un călău, nedrept și intransigent, crud, neînțelegător și limitat. Elementele melodramatice sau romantice nu lipsesc din numeroase povestiri ale celor doi scriitori. Din toate istorisirile ce compun cele două capodopere se desprinde ideea puterii nemărginite a iubirii autentice, posibilitatea unei comunicări veritabile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și coborâșuri, devine, prin focalizatorul său (femeia narator), un spectacol hilar, denaturat. Din peisajul matrimonial, trei soți sunt catalogați „buni” pentru că, firește, erau „bogați, de treabă și moșnegi”373 . Donna demonicata care este nevasta din Bath se vrea un adevărat călău, cerând ceea ce știa că nu i se poate da, mai ales îndeplinirea datoririlor conjugale. Latura materială primează în ierarhia dorințelor femeii, când este iubită nu mai găsește potrivit să dăruiască nimic. Mereu vrea să fie plătită pentru serviciile sale. Este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]