1,744 matches
-
omenești, așa cum se cuvine la o masă luminată ca aceasta. Iară la mine-n talger mi s-au adus bucate pe care nici jivinele nu le-ar putea înghiți! BOLOVAN: Prea multe mofturi! Ia, mănâncă și taci, că-i din cămările altuia și se cheamă că faci o economie. Acasă la tine-i mânca după pofta inimii... GÂND: Ba nu așa! Eu am voit să-mi știu oaspeții mulțumiți și bucuroși de bucuria noastră. (vine la Pricină) Să-mi îngădui, rogu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nu suportă altă mamă sau ca altă femeie să devină mamă; o mamă nu permite să iei de la gura copiilor ei pentru alți copii sau pentru altă femeie. Dacă însă n-are copii și nu-i pui lacăt nici la cămară, nici la șifonierul cu rochii, nici la lux, nici la fanfaronadă, ce mai, o scutești de orice bătăi de cap... Dacă, bașca o femeie care te costă, mai ai una care nu te costă nimic, aia care nu te costă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
regal. Însă foarte eficient. Știi, Petula, ar trebui să o pui și pe fata ta să încerce asta... O, Doamne. Ce lanț de nenorociri am provocat ? Aștept până când țăcănitul tocurilor lor nu se mai aude deloc. Apoi, mutându-mă în cămară pentru a fi și mai sigură, îmi deschid telefonul și formez din nou numărul lui Guy. Sună de trei ori, apoi Guy răspunde. — Samantha. Pare extrem de precaut. Bună.Ai... — E OK, Guy. Închid ochii pentru o clipă. Am vorbit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Am vorbit la Carter Spink și m-au încredințat că nu vor merge mai departe. Ar trebui să fii recunoscătoare pentru asta. — Cred... că da. — Unde ești ? îmi întrerupe scurt bâiguielile. Unde ești în clipa asta ? Mă aflu într-o cămară, înconjurată de cutii de cereale. — Sunt... în casa cuiva. Departe de Londra. — Și ce-ai de gând să faci ? — Nu știu. Mă frec pe față. Trebuie să... mă liniștesc. Să-mi găsesc o slujbă. O slujbă, spune caustic. Crezi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
vei duce la interviu, Samantha. Vocea mamei e ca un bici. Mâine dimineață la ora zece punct vei fi acolo. Ba nu ! — Spune-mi unde ești ! Îți trimit imediat o mașină ! — Nu ! Lasă-mă în pace. Închid telefonul, ies din cămară și în ultima clipă mă abțin să nu-l arunc cu forță pe masă. Îmi ia foc fața. Îmi rețin cu greu lacrimile grele ce-mi ard ochii. Telefonul începe să vibreze furios pe masă, însă îl ignor. N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
mai încolo. Ca să nu le stau în drum. În bucătăria strălucind de curățenie ca întotdeauna e liniște, dar încep să mă simt tot mai puțin intimidată. Măcar acum știu să umblu cu cafetiera și cu prăjitorul de pâine și în cămară am găsit o tonă de gemuri. O să-mi pregătesc un mic dejun cu toast, suc de portocale și marmeladă de ghimbir, și o ceașcă de cafea. Și am să citesc ziarul, din scoarță-n scoarță. Asta o să dureze până pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Lionel se trezește, se uită la ceasul de la mână și sare în picioare ca la orfelinat. Începe să facă flotările și se oprește după o sută de bucăți. Simte că are o energie debordantă, caracteristică oamenilor nemuritori. Ia extensorul din cămară și execută tracțiuni fără număr. Duce extensorul în debara. Revine cu o pungă pe care scrie Carrefour. Potrivește două scaune spate în spate și le depărtează ușor, atât cât să poată sprijini punga de cele două spătare. Pune o pernă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
stinse, cu sufletul răvășit de tristețile adânci, în casa îmbătrânită, goală și bântuită de amintiri a mai rămas doar ea, mama, ca să‐ i țină de urât singurătății. LE SĂRUT MÂINILE Cu migală și strădanie încerc să deschid ușile ferecate ale cămărilor memoriei, să‐i scotocesc ungherele și tainițele ca să descopăr fapte, întâmplări, locuri, ființe dragi și trăiri din trecute vremi. Stratul de colb al uitării s‐ a tot îngroșat, odată cu trecerea anilor, iar trudnicia mea este tot mai anevoioasă. Vreau să
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
pic, în fiecare toamnă. Atunci sunt cele mai multe treburi de făcut și le face singură pe toate, căci nu are cine să o ajute. Prin mâna ei trec toate roadele toamnei, pe care le pregătește cu grijă și le depozitează în cămară, pentru iarnă. Decât să vă plângeți, mai bine v-ați odihni, că mai este puțin și se luminează de ziuă, acuș vine stăpâna și vă pune iar la muncă. Toate vasele tăcură rușinate și-și plecară sfios capul în barbă
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
astfel ochii pe ei ca să le fac rău, nu bine. 5. Domnul, Dumnezeul oștirilor atinge pămîntul, și se topește, și toți locuitorii lui jelesc. Se înalță ca rîul Nil, și se coboară ca rîul Egiptului. 6. El Și-a zidit cămara în ceruri, Și-a întemeiat bolta deasupra pămîntului, cheamă apele mării, și le varsă pe fața pămîntului. Domnul este Numele Lui! 7. "Nu sunteți voi oare pentru Mine ca și copiii Etiopienilor, copii ai lui Israel? zice Domnul. N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
actorii cu păsciorul mărunțel, Lăsând val de mirodenii și de vorbe după el, O chiorește cu lornionul, butonat cu o garofă, Operă croitorească și în spirit și în stofă; Poate că-i convin tuspatru craii cărților de joc Și-n cămara inimioarei i-aranjează la un loc... Și când dama cochetează cu privirile-i galante, Împărțind ale ei vorbe între-un craiu bătrân și-un fante, Nu-i minune ca simțirea-i să se poată înșela, Să confunde-un craiu de
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Iar umbra feței străvezii E albă ca de ceară - Un mort frumos cu ochii vii Ce scînteie-n afară. - " Din sfera mea venii cu greu Ca să-ți urmez chemarea, Iar cerul este tatăl meu Și mumă-mea e marea. Ca în cămara ta să vin, Să te privesc de-aproape, Am coborât cu-al meu senin Și m-am născut din ape. O vin! odorul meu nespus, Și lumea ta o lasă; Eu sunt luceafărul de sus, Iar tu să-mi fii
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
jinduind iubire. De atunci, gândul nehotărât tot așteaptă ... Nu știu să-Ți fi cerut vreodată mai mult Doamne, anotimpurile nu mai sunt cum au fost odată; oamenii și-au schimbat firea după cum bate vântul. Și vântul le fluieră falsitatea prin cămările sufletelor; nu știu cât le vei mai răbda ipocrizia... L-ai ales cândva pe Noe pentru a salva omenirea. În schimb, urmașii lui au vrut să urce până la Cer să fie egalul Tău, dar le-ai încurcat limbile și i-ai împrăștiat
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
cred altceva, dar dacă toate astea făceau parte dintr-un plan mai mare? Dacă trebuia sa mor aici, în subteran? Și totuși... putea să-mi facă felul de mii de ori în cabinetul său. Trecuserăm de ușa ce separa acea cămară de tunelul întunecat și slab iluminat, și făcuserăm primii pași în încăperea împuțită, când un glas autoritar ne opri: Stați unde sunteți! Nu prea vedeam clar, dar o siluetă ieși din întunericul înconjurător și se înfățișă înaintea noastră. Avea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
dorul de chitară secetă în sat - din când în când albine pe bluza cu flori ceas vechi în gară - măsurând așteptarea ultimul greier “Uitați-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu seamănă, nici nu seceră, n-au nici cămară, nici grânar; și totuși Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai de preț sunteți voi decât păsările!” (Biblia, Luca 12:24)
Vara cu greierii ei by Cristina Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83680_a_85005]
-
pentru Încredere și chiar m-ai convins că ții la mine, nu știu pentru cât timp... Există un timp pentru toate! Nu uita: ești stăpân, faci ce dorești, poți folosi orice, mobilă, tv, linie audio, bibliotecă, bucătărie, haine, prosoape, lenjerie, cămară, frigider, poți schimba Încuietoarea dar să-mi dai și mie o cheie, telefon, mă rog, orice. Trecuseră două săptămâni de vis, Rică trăia În confort, era iubit și răsfățat, profesoara Îl lăuda și Îi certifica luarea examenului final. Sfârșiturile de
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
cu bucurie, după pofta inimii. Copilăria Îi vine În minte ca o rușine. Își aduce aminte de tatăl despotic, de ziua În care i-a crestat cu briceagul obrazul sau Își aduce aminte cum era Închis ore În șir În cămara mirosind a mere uscate și ierburi de câmp, Își aduce aminte de paltonul croit din mantaua de soldat a bunicului, și de nasturii metalici lucioși În care Își vedea chipul. Se ridică din fotoliu, aprinde lumina și cele cinci becuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
tăi Înroșiți de ură privesc umbra altui porumbel prin draperia ocru, luminată de soare, mi-a distrus viața, iar copilul se cațără pe cuvintele ei cu o forță teribilă. În casa preotului se mănâncă bine, temeinic. Frigiderul geme de carne, cămara e mândria lui-băuturi scumpe, mirodenii de peste mări și țări, butoiașe pline cu calupuri de brânză, mostre de băuturi În sticluțe de Murano, În cămară, fose placate cu nichel adăpostesc ciorchini de struguri din soiurile cele mai bune, iar cele două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ei cu o forță teribilă. În casa preotului se mănâncă bine, temeinic. Frigiderul geme de carne, cămara e mândria lui-băuturi scumpe, mirodenii de peste mări și țări, butoiașe pline cu calupuri de brânză, mostre de băuturi În sticluțe de Murano, În cămară, fose placate cu nichel adăpostesc ciorchini de struguri din soiurile cele mai bune, iar cele două congelatoare sun burdușite cu șalăi și moruni. Casa preotului este o cetate. Preotul a Învățat să adune toată viața de la enoriași, de la parastase, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
trepte de lemn, deschid o ușă care scârțâie și intru cu frică. Un miros de grajd Îmi umple nările. Casa are o singură Încăpere mare, deși de afară mi se părea că este o casă adevărată, cu sufragerie, dormitoare, bucătărie, cămară, baie și holuri. În mijlocul Încăperii, mama și tata, Întrețin Într-o vatră, un foc mocnit din care se ridică fumul pe care l-am văzut de departe, Întețindu-l cu o bucată de tablă, care are forma unui evantai.. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
se aducă darurile în Casa Domnului, noi am mîncat, ne-am săturat, și a mai rămas mult, căci Domnul a binecuvîntat pe poporul Său. Și iată ce mare grămadă a mai rămas!" 11. Ezechia a dat poruncă să pregătească niște cămări în Casa Domnului; și le-au pregătit. 12. Au adus în ele cu credincioșie darurile de mîncare, zeciuiala și lucrurile sfinte. Levitul Conania avea grija lor, și fratele său Șimei era al doilea după el. 13. Iehiel, Azazia, Nahat, Asael
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
cum, vorace și-avar, Ca omida păroasă-n....stejar?! BURSUCII APOLITICI La Văleni în nuș’ce huci, Într-un teren abrupt, nisipos, Locuiau circa...optzeci de bursuci; Vizuini suprapuse pe sus și pe jos; Harnici, gospodari, gospodine, Munceau! Dar...aveu cămările pline! Fiind...oarecum...primitivi, Nu erau comunicativi, Nici...amabili, Și deloc... sociabili; Nu mergeau nicicând la adunare, Sistematic lipseau la...votare! Că...bursucii, ca bursucii, Aveau singura grijă a șuncii! În Văleni...probleme erau de tot felul, Cea mai importantă
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
4 metri lățime, pe 4,5 metri lungime, separate de un hol Îngust ( 1,5 metri). Pe peretele exterior se afla chiuveta și oglinda. Într-un capăt al holului era w.c - ul, iar În capătul celălalt un spațiu pentru cămară. De fapt, acolo depozitam puținele lemne pe care le primeam și câțiva saci cu cartofi. În fiecare cameră, aveam câte douătrei paturi de campanie, o masă făcută la atelierul unității, două scaune, pe unul fiind așezat televizorul, adus de la București
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
2(doi) porci, sau mai mult de zece iepuri, se vor șterge creștinește pe bot de orice avantaje din partea statului român. Cetățeni cu bibilici în dotare, vă spun clar, nu e de glumă! Ascundeți-vă bine bibilicile, numai nu în cămară, printre cele două kile de cartofi ce v-au mai rămas, fiindcă fix acolo vor căuta prima oară inspectorii ANAF, specializați pe bani grei la Washington, exact pentru genul acesta de controale. Luați exemplul celor mari și treceți bibilicele care
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
aproape a adormit, cu sânii și globii ochilor în bolurile de salată de fructe. N-o mai invită nimeni la dans, dar nici n-o să plece prin urgia de afară. Basarab a apărut după douăsprezece noaptea, „la spartul nunții în cămară“, supărat că asta nu-i iarnă, domnule, numai o apăraie! Dar știam că vă plce apa, domnu’ Basarab, o aud pe mama. Da’ domn’e, place, apă de-aia din care bea maestrul (s-a postat plin de încredere lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]