2,073 matches
-
omăt și în vânzoleală de frunze uscate sub ei. Firește că, în scurt timp, îl părăsi în zăpadă, pornind-o la treburile ei de hoinară. Rămânând absolut singur în acel peisaj de pietre tombale, de stele de granit, dispuse la căpătâie de morminte și învelite în alb în cimitirul fără de nici un răsunet, dormind tot mai încovrigat de ger și tot mai indiferent la statutul lui straniu de pribeag, pe Vladimir îl învălui absența oricărui imbold de foială. Păienjenișul fix al neclintirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
alt timp, cu deosebire În cel dinaintea primului război, lumini și pocnete de artificii, și va pleca zîmbind, va zîmbi nu vremii acesteia ci timpului acela, iar noi...”. Noi suntem acum aici: doamna Pavel, Încovoiată de durere pe fotoliul de la căpătîi, alături, În picioare Marga Popescu În rochie neagră, apoi trei doamne din cele ce veneau la rînduitele sindrofii, doi bărbați de pe vremea domnului Pavel, singurii care-au rămas, dar el doi bani nu dădea pe Întristata noastră prezență, Îi era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
vină. Mai era puțin ca ziua să fie egală cu noaptea și-n după-amiaza aceea, cînd amurgul aluneca În camera altădată plină de rîsetele musafirilor, de zvăpăiala fețelor uitate, lumînarea de datină veghea ușor tremurîndă somnul nedrept al Învățătorului; la căpătîiul lui plîngea ca un copil un bătrînel, subțire la trup, cu părul alb, adus ușor de spate; era Lung. Toate se amestecară În față-mi, femei sau bărbați, cunoscuți, necunoscuți, anii, vîrstele, că prezența Anei mi se ivi În vălmășagul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
mai sigur spre imunitate e drumul în sus. Aerul înălțimilor te protejează de banalele dezagremente sortite muritorilor de rând: privirile iscoditoare ale jurnaliștilor, întrebările incomode ale funcționarilor DNA, încruntarea judecătorilor. Într-un partid în care corupția figurează între valorile de căpătâi, supraviețuirea în eternitate a lui Iliescu și ascensiunea lui Năstase țin de logica faptului divers. Echipa de pseudo-reformiști din jurul lui Geoană poate să-și găsească de pe-acum terenuri de joacă mai potrivite cu penibila, rușinoasa lipsă de energie de
Voioasa resemnare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8693_a_10018]
-
din târg drept peste apa Neamțului; sat mare și vesel, împărțit în trei părți, care se țin tot de una: Vatra Satului, Delenii și Bejenii. Șapoi Humuleștii și pe vremea aceea nu erau numai așa un sat de oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și suveica, de vuia satul de vatale în toate părțile; cu biserică
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
producției și a acordat o mare atenție "studiului muncii". Taylorismul a apărut ca o concepție organizațional tehnicistă, în care elementul uman este plasat pe un loc secundar. În 1911 Taylor a publicat cartea “Principiile managementului științific” considerată o carte de căpătâi a managementului. Prin studii de natură timp mișcare Taylor a identificat și măsurat toate mișcările muncitorilor în timpul executării unei sarcini încercând să elimine mișcările care încetineau munca sau pe cele inutile. A recomandat introducerea salarizării în acord sau pe bucată
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
multă greutate și după un spațiu de mai [bine] de 60 ani de la memorabilul edict din 1812, s-a recunoscut evreilor din Prusia egalitatea perfectă. În cât priveste pe evreii străini, și între altele spre a opri năvălirea evreilor fără căpătâi, sânt varii dispoziții ce se esecută de o vigilentă poliție. Între alte dispoziții continuă a se observa încă astăzi în privința lor: 1) dispoziția edictului din 1780 decemvrie 12 contra furișărei evreilor cerșetori; 2) dispozițiile edictului din 1817 pentru paspoarte; 3
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o datorie ce o are în interesul siguranței publice și pentru care nu s-a făcut mai nimic. Cu introducerea de dispoziții în felul arătat, cu organizarea poliției generale în mod serios, am scăpa țara și comunele de evreii fără căpătâi cari astăzi ne inundează și constituie o cauză de periclitare pentru populația urbană și rurală. [24 mai, 12, 13, 14, 21 iunie 1879] ["DIN MAREA UNITATE ETNICĂ A TRACILOR... "] Din marea unitate etnică a tracilor romanizați care ocupa în veacul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de sute de mii de proletari flămânzi și cu totul improductivi, al căror singur merit e o lăcomie rapace, a căror armă e vicleșugul și corumperea, a căror patrie nu e nicăieri în lume și cari nu-și mai găsesc căpătâi decât în România, unde să se oploșească la umbra teoriei rosetești de "om și om". Este aceasta sau nu o ducere ad absurdum a teoriilor demagogice? Dar a trecut vremea imputărilor, acum e vorba de a scăpa pe cât se poate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
comunicațiuni care-l silesc a presupune că autoritățile esercitează contra evreilor aceeași barbarie cu inimă împietrită care s-au manifestat în anii 1868 și cei următori. Domnul Iassy, prefectul județului, au emis o circulară pentru suprimarea vagabondajului. Exmisiunea celor fără de căpătâi se-ndreptează mai cu seamă contra evreilor. Din Focșani societatea noastră a primit fotografia unui grup mare de bărbați cari au fost esmiși din acel district. Exilații vor fi espediați peste graniță. Între acei cari sânt siliți să părăsească în acest
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
bieți persecutați pentru cari se alarmează o lume? Sîntem în poziție a lămuri pe cititori. Pe la finele lunei trecute o escortă de călărași conducea pe trei indivizi creștini, un secui, un german și un rutean ni se pare, găsiți fără căpătâi în țară, pentru a-i preda în seama autorităților de graniță austriace, spre a fi duși la urma lor. Convoiul ajunse în orășelul Agiud. În acest orășel 28 de negustori evrei, respectabili cum vine vorba, invită pe călărașii noștri să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
răsari din chiar stadiul ei organic. Singurele măsuri pe care statul român se cuvine a le lua sânt măsuri de apărare: apărare contra unor speculanți venetici cari ar voi să esploateze neștiința locuitorilor, apărare contra unei imigrațiuni de oameni fără de căpătâi. Dar la aceasta se și mărginește rolul statului; restul îl va face timpul și dezvoltarea naturală a lucrurilor. [11 august 1879] ["DUPĂ TERMENUL MESAJULUI DE PROROGARE... După termenul mesajului de prorogare, astăzi ar fi trebuit să se redeschiză Corpurile de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
trebuie să aleagă un cărturar. Iară dacă în sat nu sunt cărturari, dacă între cărturarii din sat nu e nici un om cumsecade, ori nici unul care voiește să primească "slujba" de primar, românul poate să aleagă pe vreunul dintre oamenii fără de căpătâi ce cutrieră țara ca o haită hămisită, pe vreun neguțător scăpătat, un logofăt, un vătaf ori un fecior boieresc. Astfel am ajuns că în cele mai multe sate din țară coada e căpătâi și netrebnicul om de frunte. Numai pe ici pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
românul poate să aleagă pe vreunul dintre oamenii fără de căpătâi ce cutrieră țara ca o haită hămisită, pe vreun neguțător scăpătat, un logofăt, un vătaf ori un fecior boieresc. Astfel am ajuns că în cele mai multe sate din țară coada e căpătâi și netrebnicul om de frunte. Numai pe ici pe colo mai găsim câte un țăran ori alt om cumsecade în fruntea satului, și primarul cu notarul, în loc să-i apere pe săteni, dau mâna cu ovreii și cu arendașii, ca să-i
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ale satului. Chiar mai rău decât în sat stau trebile în plasă. Guvernul trimite de prin târguri câte un flămând în plasă și noul subprefect, în vederea câștigurilor legiuite și nelegiuite, își cumpără numaidecât cai și trăsură și, din om fără de căpătâi ce era, începe a-și da aerul de boier. El se simte stăpân pe plasa în care se află. Primarii și notarii nu pot face nici o treabă fără de voia lui și, prin urmare, ei trebuie să-i facă parte din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
instituit și o ritualistică comemorativă organizată în cadrul unui calendar al serbărilor școlare, așezând, de asemenea, bazele fundaționale ale cultului școlar al regalității. Pentru ca școală să "sădéscă în sufletul tinerimiĭ iubirea nețărmurită de țĕră și sentimentul solidaritățiĭ naționale" considerată misiunea de căpătâi a educației -, Haret a introdus, prin circulara din 22 aprilie 1897, un calendar al serbărilor școlare obligatorii. Aniversate erau zilele de 10 Mai (ziua regalității) și 24 Ianuarie (ziua Unirii din 1859) cei doi pilaștrii simbolici ai ordinii temporale a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de tipul Blut und Boden, care are în miezul său ideea de etnicitate înțeleasă drept conjuncția dintre sânge și teritoriu. Spiru Haret, cel care a rectitorit prin reforma sa învățământul românesc, avea să amplifice această tendință. Considerând că datoria de căpătâi a școlii este de a forma "bunĭ cetățenĭ" iar prima condiție a bunului cetățean fiind aceea de "a-șĭ iubĭ țĕra, fără reservă, și de a avé o încredere nemărginită într'însa și în viitorul ei" -, Haret pretindea din partea învățătorilor un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
deplina osmoză identitară între românism și ortodoxism. Artizanii ei au fost teologi ortodocși de un ascuțit profil intelectual, de calibrul unor Nichifor Crainic și Dumitru Stăniloae, care au elaborat în scrierile lor o teologie ortodoxistă a națiunii. Astfel, principiul de căpătâi al statului etnocratic imaginat de N. Crainic (1997) [1937] dictează "LEGEA LUI HRISTOS, LEGEA STATULUI" (p. 245). Definind națiunea ca o comunitate etnică (neam) având identitate istorică, omogenitate de sânge, comuniune de suflet și voință de viitor (p. 247), Crainic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se bazează pe construcția ideologică a charismei instituționale. Partidul, ca avangardă a clasei proletare și instrument organizatoric care precipitează dezvoltarea legică a istoriei, este definită ca instituție charismatică și venerată ca atare. Programul... din 1974, adoptat drept "măreață carte de căpătîi" a discursului didactic (Almaș și Fotescu, 1979, p. 179), fixa teza că Partidul ipostaziază "înțelepciunea colectivă" a poporului român și a "națiunii noastre socialiste". În această calitate, de întrupare instituțională a idealului social și național, Partidul pretinde loialitate supremă și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
purtat de grijă copiii, dând fuga la ea pe rând, până când oamenii din sat au aflat că Marie chiar e pe moarte și atunci au început să vină bătrânele din sat ca s-o îngrijească și să-i stea la căpătâi. Se pare că oamenilor din sat li se făcuse, în sfârșit, milă de Marie; în orice caz, pe copii nu-i mai opreau și nu-i mai ocărau ca înainte. Marie zăcea tot timpul în amorțire, somnul îi era agitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
asigur că voi primi pe oricine și voi pleca unde voi avea chef. Fără cea mai mică îndoială! zise Lebedev, dând din mâini. Prințul îl privi insistent din creștet până în tălpi. — Lukian Timofeevici, dulăpiorul, pe care l-am văzut la căpătâiul patului, l-ai adus aici? — Nu, nu l-am adus. — Chiar l-ai lăsat acolo? — Nu poate fi adus, ar trebui să-l smulg din perete... E bine fixat. Atunci nu cumva este și aici unul exact la fel? — Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pe vecie!...“ Până la urmă își pierdu cu adevărat cunoștința. Fu dus în biroul prințului și Lebedev, care se dezmeticise cu totul, trimise imediat după un doctor, iar el cu fiica și fiul lui, cu Burdovski și cu generalul rămaseră la căpătâiul bolnavului. După ce Ippolit, leșinat, fu scos de pe terasă, Keller se opri în mijlocul încăperii și declară în auzul tuturor, rostind rar și răspicat fiecare cuvânt, cuprins de o inspirație plină de hotărâre: — Domnilor, dacă vreunul dintre dumneavoastră, în prezența mea, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
îngrijorează. Așadar, l-a găsit cineva pe dușumea? — Sau l-a furat din buzunar! Sunt două alternative. — Asta mă îngrijorează foarte mult, pentru că cine ar fi putut s-o facă... Asta-i întrebarea! Fără nici o îndoială, asta-i întrebarea de căpătâi; prealuminate prinț, găsiți extraordinar de exact cuvintele, noțiunile și definiți situațiile. — Ah, Lukian Timofeici, termin-o cu persiflările, aici... Astea-s persiflări! strigă Lebedev, plesnind din palme. Gata-gata, bine, nu mă supăr, altceva e la mijloc... sunt îngrijorat din pricina oamenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nu se vedea decât că acolo doarme, lungit, un om. În dezordine, peste tot, pe pat, la picioare, pe fotoliile de lângă pat, chiar pe dușumea, erau aruncate veșmintele dezbrăcate, o rochie luxoasă din mătase albă, flori, panglici. Pe măsuța de la căpătâi străluceau briliantele scoase de la gât și aruncate cât colo. La picioarele patului zăceau făcute ghem niște dantele și, de sub cearșaf, spre acele dantele albe se ițea un vârf de picior gol, care părea sculptat în marmură și era îngrozitor de imobil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și era îngrozitor de imobil. Prințul se uita și simțea că, pe măsură ce privește, în cameră se face și mai tăcere, ca într-un mormânt. Deodată începu să bâzâie o muscă, zbură pe deasupra patului și se potoli, așezându-se pe tăblia de la căpătâi. Prințul se cutremură. — Hai să ieșim de-aici, îi spuse Rogojin, trăgându-l de mână. Ieșiră, se așezară din nou pe aceleași scaune, față în față. Prințul tremura din ce în ce mai tare și nu-și cobora privirea întrebătoare de pe chipul lui Rogojin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]