20,803 matches
-
vede extrem de limpede în aceste două pagini și jumătate de prezentare a epopeii mignone de care au avut, umăr la umăr, parte narațiunile ce aveau să intre în compoziția volumului. Accentuate numai atât cât trebuie, detaliile de zi cu zi capătă o independență neașteptată și își asumă, pe cont propriu, întregul scenariu. De aici impresia de realism buruienos pe care o lasă, la o privire de sus, lumea Ficțiunilor ilicite. Dar tot de aici aerul de irepetabil pe care câte o
De ce, Petru Cimpoeșu? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8509_a_9834]
-
și zgomotoasă. Evident îngrozit, vilegiaturistul părăsește clandestin spațiul de odihnă. Înainte de a scoate o vorbă! (A venit un scriitor din București). După un lung excurs etimologic, trecând prin istoria triburilor de daci și prin niscaiva termeni rusești, numele CARP își capătă aplicația în imaginea unui părinte trist și însingurat, decis să se înscrie în Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP). Penibilul prezenței într-un juriu, mai mult formal decât operativ, e bifat și el într-o scenă de revoltă egotică
De ce, Petru Cimpoeșu? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8509_a_9834]
-
că maladia aceasta, departe de a fi o năpastă morbidă, putea avea consecințe benefice în viața oamenilor, mă obișnuisem să privesc credința ca pe o achiziție filogenetică a speciei umane, rezultatul genial al unei selecții mirabile de pe urma căreia cei aleși căpătau o putere de rezistență cu neputință de găsit la cei necredincioși. Pe scurt, dacă sentimentul era util, atunci toată butaforia mitică brodată în jurul lui, cu toată flagranta infantilitate a viziunii propuse, își găsea justificarea. îi iertam aberației inadecvarea la realitate
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
nominalizați sau premiați de către Senat, nu prea se înghesuie figuri grele. Încet-încet, în ultimii ani Gala s-a degradat. Sînt destule motivele și le-am mai tot analizat. Unul dintre ele este limpede. Și o spun cu imens regret. Povestea capătă un gust amar și din cauza erorilor inacceptabile făcute de jurii care, prea des, judecă umoral, contextual, revanșard, excesiv sau prin compensație (nu a luat cînd trebuia, cazul Hathazi, memorabil în Woyzeck-ul lui Măniuțiu, îi dăm acum pentru că Iureș a luat
Doamne, Dumnezeule, e singura sărbătoare a breslei! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8560_a_9885]
-
ca pe coperta cărții lui Vișniec. Dintr-o formulă specifică jocurilor de cărți, intrată în vocabularul marilor trișori (o cunoaștem, în toată splendoarea ei, și din Craii de Curtea-Veche, de la drăguțul de Gorică Pirgu, în utopica sa ipostază monahală) ea capătă un aspect mai apropiat de opțiunile comice ale celuilalt Caragiale. Undeva între "silențiul lugubru" al lui Venturiano și jurămintele de mahala ale personajelor din Momente. Am, de altminteri, impresia că aici gravitează stilistic Cafeneaua Pas-Parol. În intervalul atât de permisiv
Alt contingent by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8549_a_9874]
-
și fantasmele personale, sordidul postrevoluționar și metaforele dintotdeauna. Ceea ce acolo era captat și adăugat, integrat și topit într-un discurs fluvial, dar extrem de bine controlat, este aici dispersat și ilustrat în mai multe registre lirice. Dacă termenul n-ar fi căpătat prin uzaj o semnificație care nu mai semnifică aproape nimic, aș spune că tânărul autor își deconstruiește lumea, sistemul de semne abia constituite, evitând astfel alunecarea în autopastișă și experimentând în câteva direcții. Cele cinci secțiuni din Cartea micilor invazii
Dinspre margine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8552_a_9877]
-
și sentimentală, în egală măsură, de o poeticitate aspră și sumbră) percepția unui copil chinuit de lipsuri, brutalizat de conflicte care îl depășesc, forțat de împrejurări să se maturizeze. Persecuția, privațiunile, amenințările vagi sau precise, bolile alcătuiesc atmosfera deportării. Ele capătă o precizie halucinantă de la un episod la altul, de la o povestire la alta: frigul în Puloverul, teama de moarte în scurta narațiune Moartea, foamea în Puteam fi patru și Ceaiul lui Proust sau Povestea porcului. Copilul, a cărui viziune încearcă
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
distincte, Simona și August. Nici unul din aceste trei (sau patru) romane nu a mai fost reeditat de la prima lui publicare. Captivi e un roman dificil ca scriitură despre o stare tulbure de conștiință a unui individ traumatizat, Mihai Burlacu. Realitatea capătă inconsistența pe care o dă relativizarea ei din perspectiva altor realități posibile. Ipotezele, prezumțiile evoluției vieții sunt omogene și echivalente cu varianta trăită. Obiectele sunt parcurse de o privire cinematografică, neutră sau patetică, evident împrumutată din noul roman francez: înregistrare
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
puternic, străbate cercul vârstelor. În August din Cartea fiului se produce instalarea incomodă, apăsătoare, în maturitate, ca o amenințare a mediocrității. Prin alăturarea de portretul artistului din Simona, profilul de inginer blazat, conturat în August pe fondul unei existențe comune, capătă relief datorită contrastului: partea întâi, mai teoretică și artistă, partea a doua, eleganță a cenușiului profesional, eufemism al mediocrității. "Variantele la un autoportret" din cele trei (sau patru) romane sunt ipoteze despre sine: captivul traumatizat, copilul și adolescentul apăruți din
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
sau în ziare), dar numele Ioan Groșan nu îi spunea nimic. Nicio carte de răsunet din epocă nu era asociată cu acest nume, iar frecventarea revistelor literare nu aducea vreun spor semnificativ în privința notorietății scriitorului. Pentru ca numele Ioan Groșan să capete relevanță era nevoie ca cineva din anturaj (niciodată autorul însuși) să-i șoptească noului venit că omul pe care tocmai l-a cunoscut este liderul grupului Ars Amatoria. Acesta devenise foarte celebru prin romanele în foileton pe care le publica
Postmodernismul (anti)comunist by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8555_a_9880]
-
din poezia lui Petre Stoica, fiindcă nu atât vreo pluralitate introspectivă ori contradictorie se pun aici în discuție, cât un sistem descriptiv în care se manifestă o adevărată bulimie textuală a identității" (p. 67). La Virgil Mazilescu: "dincolo de dramatism, poemele capătă și un ușor aer de teatralitate, regăsibil, în proporții sporite, în ultimul volum al autorului, în care rolul Ťmăștilorť, transpunând câteva din fațetele eului, devine preponderent." (p. 155). La Gabriel Chifu: "eul poate furniza aici, deopotrivă, și metafora firului care
Eul care tot scrie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8575_a_9900]
-
vieții, să se adune din bucăți retrăgîndu-se în fortăreața interioară. Universul lui Proust e unul supus unei reguli stranii: ritmului vieții scade îngrijorător de mult. O încetinire suverană se lasă peste toate întîmplările, alungindu-le intervalul de desfășurare. Fiecare episod capătă o durată ce se întinde precum umbrele lucrurilor la asfințit: dîre prelungi depășind cu mult dimensiunea lor reală. Și astfel, evenimentele se răresc și se amănunțesc de parcă ar fi privite cu lupa, în vreme ce cititorul trăiește cu impresia că vizionează un
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
pătrundă lumina zilei, cu coridoare întortocheate, în care te poți rătăci ca într-un labirint. Amfitrionul solitar iese la intervale din letargie ca să vâneze afară noi victime. Deturnate de la traseul liniștit și anost, hărăzit alături de un logodnic convențional, fetele seduse capătă șansa de a se înălța prin jertfă mai presus de menirea lor de viețuitoare. Numai curmând țipetele de protest și zbaterile, dezmințind chiar clevetirea că sunt obiecte ale unui viol și probe de înfăptuire a unei samavolnicii - ele pot înțelege
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
în preajma revărsării. Registrul său de manifestare, cum notează autorul, este cel al unui carnasier proaspăt, avid să înhațe și să înghită. Atacă totuși rar; ca să evite penibilul unei înfrângeri (mai târziu în altă fază din ciclul Voința de putere, personajul capătă alte trăsături nu destul de convingătoare). De un alt calibru, mai fin, mai delicat, este Patricia, tot un satelit al rubicondului și galantului Martinetti, un substituit de mentor. Cultivată, cu darul asimilării de cunoștințe, fata se prezintă mândră, inaccesibilă. În realitate
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
În cel de-al doilea caz, cel al lecturii metodice, ochiul îți este decuplat de fundalul sufletesc. Nu te mai preocupă ce simți citindu-l pe Nietzsche, ci ce anume spune neamțul dincolo de efectul pe care îl are asupra ta. Capeți detașarea minuțioasă a cercetătorului și acribia pedantă a exegetului. Vrei idei, nu sentimente, și atunci te comporți în consecință. Ei bine, cele două trepte în citirea unui filozof sînt chiar criteriul valorii sale. Cu alte cuvinte, numai acei gînditori care
Bazarul cu iluzii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8597_a_9922]
-
nu are nici un sens să te întrebi "cine interpretează?". E ca și cum te-ai întreba cine plouă sau cine e subiectul anotimpurilor în schimbare. La scara universului "a interpreta" este un verb impersonal, și abia cu apariția omului actul acesta universal capătă noblețea doctă a unui îndeletniciri personale. În rest, interpretarea e interacțiune și nimic altceva. Dar cum trebuie înțeles acest termen, pentru a-l surprinde în raportul său cu celelalte concepte și idei ale lui Nietzsche? După cum știm, lumea este asemenea
Bazarul cu iluzii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8597_a_9922]
-
se petrece microromanul lui Bogdan Suceavă. Ficțiunea cu inserturi mitologice, ficțiunea filtrată de fiecare incompletă repovestire, ficțiunea încropită de dragul auditorului. Atât de pură, încât, spre deosebire de gestul folclorizant, nu admite partiții sau adaosuri. Greu explicabile în alte coordonate, scrupulele lui Traian capătă, astfel, un temei. Miruna, o poveste apare - parcă deodată - din criza suprapunerii unei conștiințe peste fluența narațiunii orale. Autenticitatea și talentul, mentalitar vorbind, sunt apariții târzii, semne de aculturație, purtătoare - în primă instanță - de anxietate. Povestitorul nu mai e povestaș
Cartea din mânecă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8598_a_9923]
-
impuritate nu alterează viziunea. Totul fiind perfect... Dar mai este ceva. în fine... Să ne oprim la ceva de neînchipuit. Aflasem, mai de mult, ce sunt găurile negre. Stelele care se surpă, se prăbușesc în ele însele, pierzându-și greutatea, căpătând forma unei portocale, cu o pondere colosală. E vorba de materia neagră invizibilă care ține strâns laolaltă galaxiile, care dacă fug una de alta, fug legate împreună, într-o goană generală... Ni se dă următorul exemplu: privim de sus, din
Hubble by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8605_a_9930]
-
să-l ocrotească pe cel tînăr, să-i tempereze năbădăile pînă cînd înțelepciunea doctrinară se va pogorî și asupra lui și imaginația i se va fi tocit îndestul spre a putea expune cu drepturi depline la ,,seniori". Și ciclul acesta căpătase, în timp, aerul unei fatalități cosmice. Premiile se dădeau, și ele, în consecință: pentru pictură, pentru sculptură, pentru grafică ș.a.m.d. și se împărțeau frățește după criterii vagi, de la cele politice și pînă la cele sentimentale, în vreme ce curatorul era
Lupta cu memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8613_a_9938]
-
de la catedră cutare profesor". La fel versatila Nina Cassian apare "albită", în pofida "iubirii" d-sale perene și pînă la exasperare clamate pentru partid. Afirmă Mihaela Cristea: "Din anii '70 începe să-și dea seama că speranțele tinereții sale revoluționare au căpătat alte coordonate și a intrat în disidența literară românească". Replica Magdei Ursache: "Greșit. Nina Cassian și-a exprimat constant convingerea adîncă și fierbinte în doctrină. Pentru că n-a mai fost atît de Ťactivăť ca-n timpurile bune Dej, idealul comunist
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
bînd/ Și împreună cîntînd./ Nu poate om socoti,/ Nici de a le povesti/ Cîrcimele din București,/ Bordeile măhălești". Aceste versuri, extrase dintr-una dintre primele sale cărți, îndreptarul bețivilor, au ecouri difuze în toată opera lui Pann, iar uneori tabloul capătă mare amploare. Precum în Memorabilul...: "Sfîntul Dimitrie nu s-aprinsese/ în preajma-i focul încă ardea,/ Și Bărăția o cuprinsese,/ Ca un balaur o mistuia.// D-aci la Vergu se văzu-n pripă/ Prin tot ocolul grozav aprins,/ D-aici Lucacii
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
răzbate tînguios șoapta unui saxofon. Sunt stări care condensează subtil în noapte cu ceva din incomensurabila, dizolvanta singurătate care se prelinge din gîtlejul aurit al saxofonului lui Jan Garbarek. Filmul se încarcă încetul cu încetul cu energie, devine fluid și capătă ritm devenind un road movie din care regizorul alege cîteva zile precizînd distanța față de epicentrul reprezentat de barul lui Jeremy (Jude Law), unde poposește, asemeni unei frunze aduse de vînt, Elisabeth (Norah Jones). Locul are farmecul lui nocturn-opiaceu, totul pare
Chagrin d'amour cu gust de afine by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8387_a_9712]
-
frumos și transmitea emoții convenționale s-a vertebrat. Bufonul a devenit grav, și-a aruncat fardul și costumele de comedie, și a coborît de pe scenă. Și a ieșit din schema prestabilită. Și-a uitat frivolitățile și detaliile coregrafice, și a căpătat o mină preocupată. Și, culmea culmelor, a deschis gura și a început să vorbească. Pantomimul vorbea. Surpriza a fost ca cea încercată în fața unei căprioare care latră. Dar ceea ce a împins lucrurile pînă la limita uimirii nu a fost atît
Mogîldeața by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8394_a_9719]
-
păreau să spună ceva; pentru el, acestea, cuvintele, aveau rolul să transmită ceva... * N. își arătă stiloul de aur cu o falsă naivitate. * Femeile cu nas mare, când îmbătrânesc, din cauza nasului mare ce le făcea să pară urâte, în tinerețe, capătă o noblețe de matroane distinse, trufașe, nasul devenind, în alcătuirea fizionomiei lor, un semn de aristocrație. * Bătrânii, cum mănâncă ei, rar, cu ochii în gol, miș-când încet din fălci, - privindu-i, îți dai seama, poate prea târziu pentru ei, de
Caractere by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8403_a_9728]
-
sala plină, la loc de cinste, oaspeți dragi pentru maestrul Jean Lupu - trimiși ai locurilor sale natale Domnul Ion Ciocan, primarul Comunei Osica de Sus din Județul Olt și Doamna Iacob Sorina, Director al Liceului aceleiași localități. Bucuria de sărbători capătă așadar proporții în sufletul Maestrului și prin pomenirea lui “acasă”, prin amintire și împlinire a timpului. Corul de Copii și Tineret “Symbol” deține însă un dar, acela de a transformă timpul în sunet, de a transformă curgerea acestuia în încremenire
?Prin sunet c?tre lumin?? by R?zvan Rados () [Corola-journal/Journalistic/84038_a_85363]