4,175 matches
-
Ierarhii de seamă: Niceta de Remesiana, Nicolae Olahus, Andrei Șaguna, Varlaam, Dosoftei, Antim Ivireanu, Melchisedec Ștefănescu, Visarion Puiu, Gurie Grosu, Bartolomeu Stănescu, Efrem Enăchescu, Irineu Mihălcescu, Justinian Marină, Nestor Vornicescu și toți ceilalți dimpreună cu dânșii, trăitori și jertfitori ; Mării cărturari, pedagogi, poeți, filosofi, istorici, artiști și preoți: Xenopol, Hașdeu, Nicolae Densușianu, Gheorghe Lazăr, Mihail Eminescu, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Paulescu, Vasile Pârvan, Al. Papiu Ilarian, Gheorghe Manu, Corneliu Z. Codreanu, Ion I. Moța, Vasile Marin, Nicoleta Nicolescu, Valeriu Gafencu, Radu Gyr
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
Sadoveanu (în componența comunei e și satul bunicilor scriitorului, Verșeni), la serbări ale satului și alte acțiuni contextualizate recuperării perioadei de înstrăinare între frații de neam, dorinței de revenire Acasă a Basarabiei. Coparticipările la evenimentele culturale avându-i protagoniști pe cărturarii chișinăuieni s-au extins și în afara comunei, la Fălticeni, Pașcani, Roman, Iași, Bacău și Chișinău. În contextul acestei relații s-au născut și două cărți comune, concepute virtual la Miroslovești și tipărite la Chișinău, ambele sub coordonarea profesorului V. Șoimaru
SCRIITORULUI-ACADEMICIAN NICOLAE DABIJA I S-A CONFERIT TITLUL DE CETĂŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI MIROSLOVEŞTI, JUDEŢUL IAŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372022_a_373351]
-
iulie a.c., de ziua de naștere a scriitorului, Consiliul Local i-a conferit titlul de „Cetățean de Onoare” al comunei, iar la evenimentul din noiembrie i-a fost înmânată Diploma aferentă titlului prin care sătenii îi aduc prețuirea lor expresă cărturarului și patriotului basarabean. La rândul său, distinsul lor "Consătean" cu radăcinile la Codrenii Cimișliei le-a dăruit mirosloveștenilor un braț de cărți născute din osârdia și harul domniei sale, cu autograf și emoționante dedicații poetice. Le-a vorbit totodată despre Basarabia
SCRIITORULUI-ACADEMICIAN NICOLAE DABIJA I S-A CONFERIT TITLUL DE CETĂŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI MIROSLOVEŞTI, JUDEŢUL IAŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372022_a_373351]
-
cu pierderea înțelesului asupra cărții în rândul grănicerilor moldoveni, care, aflând de existența cărților în portbagajul mașinii, le văd ca pe niște lucruri reduse doar la cantitate, cerând evaluarea lor în... „kilograme de cărți”. La eveniment a participat și celebrul cărturar și general de aviație de la București, nonagenarul Radu Theodoru, devenit și dumnealui „Cetățean de Onoare” al comunei, tot pe o filiație basarabeană, căci intermediarul relației e același dr. Vasile Șoimaru. Ca într-o întâmplare cu valoare simbolică, generalul, luptator pe
SCRIITORULUI-ACADEMICIAN NICOLAE DABIJA I S-A CONFERIT TITLUL DE CETĂŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI MIROSLOVEŞTI, JUDEŢUL IAŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372022_a_373351]
-
flamă În chestiune de amor; Chiar ieri l-a vizitat o damă - O... cititoare de contor. Unui Noe de azi De-ar veni potop de Sus, “Arca” lui e în hangar; Și-are si-un avans depus La... Serviciul Salvamar. “Cărturarului” pușcariaș Mulți nu știam de erudiția-i subtilă (Căci nu purta pe frunte vreo ștampilă) A trebuit s-ajungă-n penitenciar, Ca să-i sorbim “știința”,... editorial. Între minus și plus Anii ce vin au un necaz inclus: Un minus la capitolul “vigoare
EPIGRAME – ÎNTRE EROS, BACHUS ŞI DIVERSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372313_a_373642]
-
sensibil) are o alcătuire orfică. Aceasta fiind opusul retoricii. Flautul său fermecat vine din adâncurile nației, având afinități organice cu interogațiile pe care și le-au pus în același sens intelectualii interbelici. Numai că el nu folosește semnul întrebării. Spre deosebire de cărturarii prezentului, Dan Puric aduce cu sine afirmația, lăsând dubiile și aporiile pe seama belferilor. Recurge la memorie și reamintește că în trecutul nostru recent există gropile comune ale unor martiri pe care le opune gropii de la Glina, carnavalului și măscărilor mediatice
ARTICOL – LA CARTEA MAESTRULUI DAN PURIC DESPRE “OMUL FRUMOS” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372266_a_373595]
-
departe de a sa Țară... Se stabilește-n Betleem ; și 3 Mânăstiri zidește, Pentru Maici ; și le conduce zelos și Duhovmicește ! Scrie mult creștinilor și Părintește îi învață Legile Dumnezeirii ce duc la o nouă viață ! La Betleem muri : "Icoana, cărturarului creștin " Lăsând "Vulgata" și "Scrisori..." ; de vrem Raiul, să le știm ! ........................................ Sf.Proor.Amos. Sub Ieroboam cel Mare, în satul Tecoa născut Amos, lângă Betleem (fiind sărac, turme-a păscut...) DOMNUL l-A chemat Profet, găsindu-l Drept pentru Slujire
FERICITUL AUGUSTIN de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372444_a_373773]
-
dreptate și purificare. Am rămas o idealistă ca Vasile Plăvan. Nimeni nu va face nimic. - Ce personalități ale lumii literare care ți-au influențat devenirea artistică ai avut privilegiul de a cunoaște? - Criticul și scriitorul Adrian Dinu Rachieru și regretatul cărturar Artur Silvestri. Nu aș dori să nedreptățesc pe cineva. De la cei apropiați, mereu am luat ce a fost bun. Nu am căutat modele, a fost mai mult sete de cunoaștere. Se spune că sunt o prezență discretă în viața culturală
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
român”, „De la Hronicul lui Lucian Blaga nu s-a mai scris o carte de asemenea valoare.”; „reper critic și moral pentru cei care cred că poezia, literatura mai înseamnă ceva.” Eliza Roha - „eminent senior al literaturii noastre, spirit îngăduitor, scotocitor, cărturar de seamă, exponent de vârf al românismului ce a dat dovadă de inteligență, dreaptă dăruire, curaj, profesionalism”. Cartea conține „o galerie de schițe, portrete, impresii despre locuri vizitate, mari personalități, omagii primite de la personalități”, „magistrul a jucat genial cu amintirile
DUBLĂ LANSARE DE CARTE ŞI MOMENT OMAGIAL LA CENTRUL „JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372545_a_373874]
-
Bălan și Ion Horea au fost pentru el niște zei. Nicolae Dan Fruntelată - „Cartea este un roman care are un personaj, profesorul Ion Dodu Bălan”, „o chemare în depărtarea luminoasă”. A citit fragmente din cronica „Jurământul de credință al unui cărturar ardelean”, dedicată cărții, publicată în „Bucureștiul literar și artistic”. Geo Călugăru a apreciat spiritul de tinerețe al autorului și a citit două poezii dedicate acestuia. Ioana Voicilă Dobre - A fost impresionată de tinerețea spirituală a autorului pe care îl numește
DUBLĂ LANSARE DE CARTE ŞI MOMENT OMAGIAL LA CENTRUL „JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372545_a_373874]
-
asemenea, realizat. Pe de altă parte, sunt destui cei ce se îndeletnicesc cu trasul de fiare până ajung șifoniere umblătoare. Ce se naște din beznă însă țipă întuneric. Țara unde vom avea hârtie (diplomă, atestat etc.) și nu vom avea cărturari, poporul ei va trăi în sărăcie materială și morală. Continuăm însă să repirăm într-o țară în care există încă un cult al ciornelor. Peste un timp, harta limbii române va ajunge mai mică decât cea a României. Uitați-vă
CARTUS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 982 din 08 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372886_a_374215]
-
Sub streașină de cetini de codru secular Un templu de iubire - mirific sanctuar - Adună timpuri multe, anii trecătorii Întipăriți prin generații de memorii. Se-ntoarnă gânduri către vremi îndepărtate În vechi hrisoave, cu migală adunate, Spre rucărenii de demult, nemuritorii Spre cărturarii și oierii, domnitorii. Se abat oștiri, se strâng și neguri, se destramă, Și-n timp de luptă, timp de pace toți dau vamă, Coboară-n veac și urcă trepte mărturii Zidiri de suflet luminoase ctitorii Distins oficiază Pontiful cărturar În
SANCTUAR DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371182_a_372511]
-
Spre cărturarii și oierii, domnitorii. Se abat oștiri, se strâng și neguri, se destramă, Și-n timp de luptă, timp de pace toți dau vamă, Coboară-n veac și urcă trepte mărturii Zidiri de suflet luminoase ctitorii Distins oficiază Pontiful cărturar În vorbă înțeleaptă, vibrații de cleștar Și timpul trece-n ropotirile de ape Îmi sunt străbunii tot mai dragi, tot mai aproape În fluturări cu aripi, calme de etern Ninsori de secole prin amintiri se cern Adrian Simionescu Referință Bibliografică
SANCTUAR DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371182_a_372511]
-
a apărut odată cu creștinismul.Mircea Eliade scria despre icoană că aceasta “reactualizeză miraculosul illud tempus, când Hristos, Fecioara și Apostolii trăiau printre oameni.“ În cultura românească motivul icoanei a pătruns o dată cu Umanismul românesc abia spre sfârșitul secolului XVI, odată cu primii cărturari, cunoscători ai limbilor greaca și latina, alături de voievozii români care au susținut ridicarea de adevărate monumente religioase în stil renascentist și sprijinirea primelor tipărituri. Astfel cronicarii scriu și amintesc în cronicile lor despre icoanele pictate în bisericile ctitorite de domnitori
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
în ciuda avatarurilor istoriei, îl poate constitui menținera neîntreruptă a vieții politice și sociale de la începuturi și până înprezent, în condițiile în care bulgarii, sârbii, ungurii, polonii au discontinuități în viața lor de stat și de câteva secole. Citind lucrarea marelui cărturar român din secolul al XIX-lea, Alexandru Papadopol Căliman, trebuie să menționez că aceasta reunește 228 nume de autori care au făcut referire la Dacia și la daci, fiind rodul unei ample documentări în enciclopedii, monografii, culegeri de texte din
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
în ciuda avatarurilor istoriei, îl poate constitui menținera neîntreruptă a vieții politice și sociale de la începuturi și până înprezent, în condițiile în care bulgarii, sârbii, ungurii, polonii au discontinuități în viața lor de stat și de câteva secole. Citind lucrarea marelui cărturar român din secolul al XIX-lea, Alexandru Papadopol Căliman, trebuie să menționez că aceasta reunește 228 nume de autori care au făcut referire la Dacia și la daci, fiind rodul unei ample documentări în enciclopedii, monografii, culegeri de texte din
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
în ciuda avatarurilor istoriei, îl poate constitui menținera neîntreruptă a vieții politice și sociale de la începuturi și până înprezent, în condițiile în care bulgarii, sârbii, ungurii, polonii au discontinuități în viața lor de stat și de câteva secole. Citind lucrarea marelui cărturar român din secolul al XIX-lea, Alexandru Papadopol Căliman, trebuie să menționez că aceasta reunește 228 nume de autori care au făcut referire la Dacia și la daci, fiind rodul unei ample documentări în enciclopedii, monografii, culegeri de texte din
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
Acasa > Orizont > Portret > FLOAREA CĂRBUNE BIBLIOTECARUL CĂRTURAR...AUTOR MIHAI LEONTE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 215 din 03 august 2011 Toate Articolele Autorului FLOAREA CĂRBUNE BIBLIOTECARUL CĂRTURAR Dacă iubești cărțile, fără îndoială că vei trece și pragul bibliotecilor. În trecerea mea prin lume am pășit
FLOAREA CĂRBUNE BIBLIOTECARUL CĂRTURAR...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371263_a_372592]
-
Acasa > Orizont > Portret > FLOAREA CĂRBUNE BIBLIOTECARUL CĂRTURAR...AUTOR MIHAI LEONTE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 215 din 03 august 2011 Toate Articolele Autorului FLOAREA CĂRBUNE BIBLIOTECARUL CĂRTURAR Dacă iubești cărțile, fără îndoială că vei trece și pragul bibliotecilor. În trecerea mea prin lume am pășit în diverse biblioteci dar nu m-am gândit că voi scrie despre o bibliotecară militară. Am auzit de Floarea CĂRBUNE în anul
FLOAREA CĂRBUNE BIBLIOTECARUL CĂRTURAR...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371263_a_372592]
-
doresc să o însoțească în viitor, dându-i și mai mult curaj pentru alte proiecte deosebite și interesante. Mihai LEONTE publicist și poet, trăitor pe malul Dunării la Moldova Nouă 05 februarie 2010 Moldova Nouă Referință Bibliografică: Floarea CĂRBUNE bibliotecarul cărturar...autor Mihai LEONTE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 215, Anul I, 03 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
FLOAREA CĂRBUNE BIBLIOTECARUL CĂRTURAR...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371263_a_372592]
-
Boghiu, părintele Benedict Ghiuș, iar naș de călugărie a fost Părintele Petroniu Tănase (trecut și el la cele veșnice în 22.02.2011, după ce în 31.01.2011 s-a născut în veșnicele locașuri fiul său duhovnicesc - Arhiepiscopul, Mitropolitul și Cărturarul Bartolomeu Valeriu Anania). După ce a primit preoția, Părintele Arsenie Papacioc a fost numit spiritual la Seminarul Monahal de la Neamț. A urmat mutarea la Mănăstirea Slatina, unde a fost egumen. De aici a fost arestat și dus la Suceava, ținut în
CONSTANŢA, ACUM LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA SA LA DOMNUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371158_a_372487]
-
meu va fi tămăduit.” (Matei 8:8). Oameni videcati cu un cuvânt... La vremea aceea, țara lui Israel abundă de învățători religioși... Diferitele școli rabinice funcționau că și partidele politice de azi... La colțurile străzilor Orașului Sfânt, grupe importante de cărturari dezbăteau înțelesul Scripturii, cu fiecare iota, sau fărâma de slova din Lege... Oamenii asistau fascinați la elocventa sau patosul oratorilor... Fiecare susținea o tabără, sau alta. Erau prea multe discursuri... În această situație, sutașul cere favoarea “unui singur cuvânt”... Gestul
MANTUITI CU ... UN CUVANT! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344875_a_346204]
-
sau mai bine spus, fără religie, eu zic că nu există cultură. Cum nu poți să scrii istoria culturii româneșrti fără să începi cu biserica, cu mănăstirile, cu preoții, cu călugării, deoarece poți să spui că aceștia au fost primii cărturari, tot așa, nu poți să spui că ar exista cultură fără religie. Și aici eu vorbesc și ca evreu, că n-are importanță din ce religie faci parte. Pentru că, dacă nu era religia, nu aveai Capela Sixtină, nu aveai cele
CULTURA PRIN TURISM IN TARA SFANTA, DE VORBA CU INGINER VICTOR CAMIL de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344938_a_346267]
-
Apar marionete, Ce clămpăne că-i bine Impozite cretine Și taxe criminale Blochează în cavale Cântările de jale. Se moare-n România Ca-n abatoare stranii Ce vite de tăiere Au devenit țăranii, Dar trec și muncitorii Și trec și cărturarii, Prin marile sentințe Și marile avarii. Pe-aici, prin România Nu numai că se plânge, Dar roua de pe iarbă În zori miroase-a sânge. Ești văduvă de pace, Tristețea te omoară, Pierduta noastră viață, Pierduta noastră țară! --------------------------------------------------------------- Adrian PĂUNESCU vara
CE AVEŢI CU ACEASTĂ ŢARĂ? de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345008_a_346337]
-
și culturii naționale. Pe coperta cărții este înscris numele IAGAN AMEIH, o anagramă a numelui autorului, ce mi-a adus de aminte de Mitru Perea (Petru Maior), adnotatorul capodoperei Școlii Ardelene, Țiganiada sau Tabăra țiganilor a lui Ion Budai-Deleanu. Asemenea cărturarului blăjean, Mihai Ganea a căutat ca, prin intermediul pseudonimului cu rezonanță orientală, să găsească măcar iluzoria protecție împotriva dușmanului nevăzut care, protejat de anonimat sau de obscure alianțe politice ori de rup, pândește clipa de vulnerabilitate a celuilalt, ca să atace. Cartea
VIAŢA CA O CURSĂ PE UN CÂMP MINAT, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345819_a_347148]