1,555 matches
-
dracu’. BĂrbatul care se uita pe fereastră ne privi și ne făcu cu ochiul. Era mic de statură și purta o bască pe cap. Pe sub ea se vedea un bandaj Înfășurat În jurul frunții. Și cel de care era prins cu cătușe purta o bască, numai că avea un gît gros, era Îmbrăcat Într-un costum albastru și-și purta basca de parcă și-ar fi pus-o special pentru drumul Ăsta. Ceilalți doi bărbați erau cam de aceeași statură, doar că cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
un pachet de țigări. — Vrei să-i dai o țigară? Întrebă cel cu gîtul gros. Tata Întinse pachetul. — I-o dau eu, spuse paznicul. Luă pachetul cu mîna liberă, Îl strînse, după care și-l puse În mîna prinsă cu cătușa și, ținîndu-l așa, scoase o țigară pe care i-o dădu bărbatului de lîngă el. Acesta ne zîmbi și paznicul Îi aprinse țigara. — Tare drăguț mai ești cu mine, Îi spuse apoi paznicului. Paznicul ne Întinse Înapoi pachetul de țigări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
detectivii cu dreapta. CÎnd unul dintre detectivi voia să-și taie o bucată de carne, se folosea de furculița pe care o ținea În mîna stîngă, așa că-l trăgea de mînĂ pe prizonier. Își țineau pe masă mîinile prinse cu cătușe. MĂ uitam la micuț cum mănÎncă și, fărĂ să pară c-o face special, Îl Încurca foarte tare pe dom’ sergent. Se tot smucea, parcă fărĂ să-și dea seama, și-și ținea mîna În așa fel Încît Îl trăgea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Îl Întrebă micuțul pe dom’ sergent. Acesta nu-i răspunse. Se Întinse după ceașca de cafea și cînd o luă În mînĂ, micuțul trase și segentul o vărsă. FĂră să-l privească pe micuț, segentul Își smulse brusc brațul și cătușele de oțel Îl traseră pe micuț de mînĂ În așa fel, Încît Încheietura sergentului Îl lovi peste față. — Jegosu’ dracu’, spuse micuțul. Își sugea buza crăpată. — Cui i-ai zis așa? — Nu ție, nu cît sîntem legați așa. Sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Nu ție, nu cît sîntem legați așa. Sigur că nu ție. Sergentul Își băgĂ mîna sub masă și-l privi atent pe micuț: — Ce-ai zis? — Absolut nimic. Sergentul Îl mai privi un timp, după care Își Întinse mîna cu cătușa după ceașca de cafea, trăgÎnd peste masă mîna dreaptă a micuțului. Ridică ceașca și cînd o duse la gură să bea, o smucitură făcu să i se verse peste tot ce era pe masă. FĂră să-l privească, sergentul plesni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
masă mîna dreaptă a micuțului. Ridică ceașca și cînd o duse la gură să bea, o smucitură făcu să i se verse peste tot ce era pe masă. FĂră să-l privească, sergentul plesni de două ori fața micuțului cu cătușa. Era plin de sînge pe față și-și sugea buza uitîndu-se la masă. — Mai vrei? Întrebă sergentul. — Nu, a fost de-ajuns. — Te-ai mai liniștit puțin? — Da, sînt foarte liniștit. Tu cum te simți? — Șterge-te pe față. Ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Moegast, Îmi spuse tata. — Aha. — Ai văzut ce s-a-ntîmplat la masă? — Da. — Ai văzut tot? — Nu știu. — De ce crezi că o fi vrut micuțul să-l enerveze? — Poate c-a vrut să-l deranjeze, ca să-l facă să-i dea cătușele jos. Și altceva ai mai văzut? — Am văzut că l-a lovit În față de trei ori. — La ce te-ai uitat cînd l-a lovit? — La fața lui. Am văzut cum Îl lovea sergentul. — Ei, spuse tata, cît Îl lovea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
altceva ai mai văzut? — Am văzut că l-a lovit În față de trei ori. — La ce te-ai uitat cînd l-a lovit? — La fața lui. Am văzut cum Îl lovea sergentul. — Ei, spuse tata, cît Îl lovea sergentul cu cătușele, a luat cu stînga un cuțit de pe masă și l-a băgat În buzunar. — Asta n-am văzut. — Nu, n-ai văzut. Jimmy, toți oamenii au două mîini. Sau măcar cînd se nasc le au. Dacă vrei să vezi unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
spuse, dacă vrei. M-am luat după ei. Stăteau În ușa toaletei. — Vreau să intru singur, spuse prizonierul. — Ba nu, nu intri singur nicăieri. Hai, lasă-mă să intru singur. — Nu. — De ce? Poți să ții ușa Încuiată. — Nu-ți scot cătușele. — Hai, dom’ sergent. Lasă-mă să intru singur. — Hai să vedem cum e Înănuntru. Intrară și sergentul Închise ușa. Eu mă așezasem pe un scaun din fața ușii. M-am uitat la tata, care era pe culoar. Îi auzeam vorbind Înăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Îți zbor creierii. Dar ce s-a Întîmplat, Excelență? — Hai dracu’, cretinule! — ĂĂĂ, hai să nu ne jignim. Mergeau pe culoar - detectivul o luase Înainte, ținînd un pistol În mîna dreaptă, și-l trăgea după el pe prizonierul prins cu cătușe. — Stai aici, Îmi spuse tata apucîndu-mă de braț. Detectivul văzu dîra de sînge care se scurgea pe sub ușă. Se uită la prizonier. Observînd asta, prizonierul Încremeni. — Nu, spuse. Ținîndu-și pistolul În mîna dreaptă, detectivul Își smuci puternic stînga și prizonierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Nu. Nu. Detectivul Îl mai lovi o dată și Încă o dată și prizonierul nu mai scoase nici un sunet. Stătea Întins cu fața pe podea, cu capul băgat În piept. Cu ochii pe ușă, detectivul așeză revolverul pe podea și, aplecîndu-se, desfăcu cătușele. Apoi luă revolverul Înapoi și se ridică. Ținînd În continuare pistolul cu dreapta, trase cu mîna stîngă semnalul de alarmă. Apoi dădu să pună mîna pe clanță. Trenul Începuse să Încetinească. — DĂ-te din ușă, auzirăm o voce din interior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
se oprea În sergentul Întins pe podea. Fereastra era deschisă pe jumătate. Sergentul mai respira Încă. Îl ridicară și-l traseră În vagon, după care Îl ridicară și pe prizonier și-l așezară pe un scaun. Detectivul Îl prinse cu cătușele de mînerul unei valize grele. Nimeni nu părea să știe ce-ar fi de făcut, dacă să aibă grijă de sergent sau să-l caute pe micuț sau orice altceva. Se dăduseră cu toții jos din tren și-l căutau de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ta. Se așează pe mintea ta, pe inima ta, pe pielea ta. Nu te lasă în pace, te gâdilă și te pișcă, la fel ca puricii. Să vă povestesc: Mai întâi, am răpit- o. Pe cine? Am răpit draperia din cătușele ei de la fereastră. Mi-a plăcut. E o tipă lungă, frumoasă, din mătase grea, de culoarea vișinei, are falduri bogate, regești, dar nu stă deloc unde o pui, e lunecoasă. Din când în când, mă învelesc cu ea. În rest
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
pe mână tatuajul cu Celine Dion și care obișnuiește să-și introducă adversarii în tocătorul de mare capacitate? Când îmi va apărea la ușă polițistul corupt, fluturând o legitimație sau arătând o insignă din metal ordinar, punând întrebări încuietoare, zdrăngănind cătușele și urlând într-un final “În numele legii te arestez, tot ceea ce spui poate fi folosit împotriva ta?!” Hai să revenim. Hai să... ne revenim. În primul rând trebuie să deschid geamantanul. De aici pleacă totul, de la geamantan. Chiar, ce idee
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
aici trăiesc. Sau invers, nu sunt foarte sigur, poate mă ajutați dumneavoastră, am încredere în capacitatea oamenilor legii de a rezolvat chiar și astfel de situații paradoxale... Se îndreptă către baie, cu gândurile vraiște. Normal că ți se vor pune cătușele. Cine aude o astfel de poveste se convinge în doi timpi și trei mișcări că ești suspectul de serviciu ori nebun de legat. Nu va mai dura multă vreme și vei auzi (poc, poc!) cum bate cineva la ușă. Cu
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
nu pot fi excluși din societate, nu pot fi marginalizați. Întrebați-l pe domnul Magician, aici de față. Dânsul poate să confirme tot ceea ce v-am declarat. Liniște. Și dacă nu apare Magicianul, atunci când polițiștii mă vor pistona cu întrebări? Cătușele la mâini, iată-te scos din casă, polițiști în spatele tău, fețe zâmbitoare, blițuri care crestează dupăamiaza ploioasă, l-am prins, acesta este infractorul, criminalul în serie, admirați-l din față și din profil, nici nu ar merita un avocet, un
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
cu meticulozitate toate astea. Trebuia să semnezi. Nu mai știai cum, îți puneau în față o declarație mai veche și copiai, cu degetele tremurând, niște șiruri din care nu înțelegeai nimic. Îți așezau sub încheietură o coală pentru ca rănile de sub cătușe să nu păteze, rănile ar fi putut dovedi că totul e o aiureală, sângele are o identitate care nu se poate șterge, glasul sângelui nu se aude decât de la sânge la sânge ; or, sângele lor nu l-a văzut nimeni
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
strânse poșeta la piept și se așeză pe banca lipită de perete. Ghemuit lângă calorifer, bețivul se ștergea, din când în când, cu mâneca, după ce își trecea limba peste buze, întotdeauna cu brațul drept, căci stângul îi era prins în cătușe de țeava de calorifer. Când se simți privit, ridică ochii apoși și încetă, pentru că murmurul de până atunci fusese doar pentru sine și nu voia să se destăinuie. Își rezemă capul de brațul agățat în cătușe, de parcă nu mai era
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
îi era prins în cătușe de țeava de calorifer. Când se simți privit, ridică ochii apoși și încetă, pentru că murmurul de până atunci fusese doar pentru sine și nu voia să se destăinuie. Își rezemă capul de brațul agățat în cătușe, de parcă nu mai era al lui. Rada privi pentru o clipă și, din nou, detalii vechi îi vin în minte. Brațul i se golește de sânge și începe să tremure. Trage de el, în speranța că lanțul se va rupe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
golește de sânge și începe să tremure. Trage de el, în speranța că lanțul se va rupe și brațul i se va întoarce pe lângă trup. Dar nu se întâmplă așa, doar cel mai tare om din lume își poate smulge cătușele, dar, și pe acelea, numai dacă sunt măsluite. În astfel de situații, cel mai tare om din lume nu e acela care rupe și sfarmă, căci asta nu e cu putință. Cel mai tare om din lume e cel ce
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
peste abdomen, încercând să apere ceea ce nu mai era al ei, auzi : „Ești drogată, ce-ai ?“. „Nu sunt drogată“, suspinase, răspunzând pentru a nu știu câta oară la întrebarea ce venea din ziduri, din zăbrele, din luminile orbitoare, din zăngănitul cătușelor sau din lovi turile de tot felul, căzând din toate părțile. „Zi atunci de ce-ți lucesc ochii și nu te ții pe picioare ?“ „Mi-e somn... scâncise ea, mi-e somn“, și repetase asta până când începuse să plângă. — Nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Dați-mi-l înapoi !“, strigase, apucând de haină pe unul dintre polițiști. Acela se trăsese îndărăt, lovind-o peste față, dar rămăsese agățată de el cu disperare : „Medalionul meu, e al meu !“, hohotise, în timp ce îi smulgeau mâinile, proptind-o în cătușe de țeava caloriferului. „Asta v-au dat, fă, acolo, la țărăniști“, auzi cu urechile țiuindu-i de palme, „aur și valută ? Asta v-au dat ca să dați foc și să aruncați cu bombe ?“. „Eu n-am aruncat...“ „Da’ cine, tac
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
el ? — Că nu are chef de metafore. — Și tu ? — L-am întrebat care e diferența dintre oameni și metafore. — Ți-ai și găsit pe cine să întrebi. Și ce-a zis ? — Că metaforelor, spre deosebire de oameni, nu poți să le pui cătușe... — Ce simplu e ! șopti Maca. De-asta poartă toți ăștia haine de piele. Ca lucrurile să fie și mai simple. Se ridică, deschise tolba și scoase un pumn de frunze, pe care le presără peste mormânt. — Ia și tu, îl
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
planului de pază și/sau regulamentului de organizare și funcționare al societății specializate de pază și protecție. ... (3) Este interzisă dotarea personalului de pază sau gardă de corp ori folosirea de către acesta a cagulelor, măștilor pentru acoperirea feței sau a cătușelor metalice. ... (4) Sunt interzise montarea sau folosirea de mijloace de semnalizare luminoasă ori acustică, precum și inscripționarea, contrar prevederilor legale, a autovehiculelor utilizate de personalul societăților specializate de pază și protecție. ... Articolul 53 (1) Bastoanele din cauciuc sau tip tomfe pot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268126_a_269455]
-
povestit altă pătăranie: își monta un text, la Satu Mare. N-are de lucru și-l ia pe FH să facă decorul. Acesta evită întîlnirea cu Tudor, sub diferite pretexte. Exasperat, dramaturgul-regizor îl prinde în ziua de leafă și-i... prinde cătușa una de mîna lui, una de-a sa. I-a scos-o abia după ce a terminat Florin schițele... Inedită metodă de colaborare! Mai am una cu el: prin 1987 a venit la Iași, să înceapă o montare. E invitat într-
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]