1,623 matches
-
Șerbiei Centrale) districtul Bor, situat în apropiere de colțul celor trei frontiere, aproape de frontieră cu România și Bulgaria. este situat la aproximativ 123 km de Craiova, la aproximativ 93 km de Drobeta Turnu Severin și la aproximativ 34 km de Calafat. Conform recensământului din 2002 orașul propriu-zis are o populație de 17.762 locuitori, iar municipalitatea numără 43.551 locuitori. În oraș trăiește o importanță comunitate de români timoceni. În Negotin sunt sediile Protopopiatului DACIA RIPENSIS, Consiliului Național al Minorității Naționale
Negotin () [Corola-website/Science/311251_a_312580]
-
este o mănăstire ortodoxă din România situată în satul Braniște, județul Dolj. Este situată la circa 8 km în partea de sud a Craiovei, aproape de șoseaua Craiova - Calafat. Conform tradiției aici a fost o bisericuță din lemn ridicată de Mircea cel Bătrân după victoria de la Rovine. În secolul al XV-lea apare pentru prima dată în documente. Locașul actual a fost zidit între anii 1654 - 1658 și este
Mănăstirea Jitianu () [Corola-website/Science/312450_a_313779]
-
anul 2007, cea mai mare performanță fiind promovarea în Liga a II-a în sezonul 2006-2007 sub denumirea de Severnav. În 2010, echipa a fost desființată din cauza datoriilor, fiind ulterior reînfințată de Primărie și Jan Ionică și mutându-se la Calafat, unde a jucat câteva meciuri în returul sezonului 2010-2011, numai pentru a fi desființată pentru a doua oară în aprilie 2011. Fotbalul a luat viață în Turnu Severin în anul 1929, prin înființarea echipei CS Sborul și a Asociației Căilor Ferate Române
FC Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/310956_a_312285]
-
Halstatt) și secolele al II-lea-al III-lea (epoca romană). În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic aflat pe dealul Calafat, la 1 km est-nord-est de satul Hodora, unde s-au găsit așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, faza B), secolele al II-lea-al III-lea e.n. (epoca romană), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și secolul al XVIII-lea
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
Sava Henția. A participat la Războiul de Independență (1877-1878), timp în care a pictat numeroase scene de campanie, fiind considerat un adevărat reporter de război. Din acea perioadă au rămas desenele "Soldat călare", "Trecerea Dunării la Corabia", "Lângă Lagărul din Calafat". Alte desene au devenit ulterior compoziții executate în acuarelă și ulei, între care se remarcă lucrările "Întâlnirea" și "Transport de provizii pe front". Ca și ceilalți pictori participanți la campania din 1877, Nicolae Grigorescu, Carol Popp de Szathmári și G.D.
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
a războiului. A participat la Războiul de Independență (1877-1878), timp în care a pictat numeroase scene de campanie, fiind considerat un adevărat reporter de război. Din acea perioadă au rămas desenele "Soldat călare", "Trecerea Dunării la Corabia", "Lângă Lagărul din Calafat". Alte desene au devenit ulterior compoziții executate în acuarelă și ulei, între care se disting lucrările "Întâlnirea" și "Transport de provizii pe front". Ca și ceilalți pictori participanți la campania din 1877, el a avut rolul de a nota scene
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
Colonelul (n. 15 februarie 1878, Buzău) a fost comandantul primei școli de asalt din Armata României. Data nașterii - 15 februarie 1878 este o dată cu profunde semnificații istorice pentru România, în această zi bateriile de artilerie de la Calafat anunțau victoria dorobanților români la Smârdan și Vidin, precum și pecetluirea pe câmpul de luptă a Independenței de Stat a României. A urmat între anii 1893-1897 cursurile Școlii fiilor de militari din București, apoi, timp de 2 ani, Școala Militară de
Pandele Predescu () [Corola-website/Science/306093_a_307422]
-
să intre în Primul Război Mondial de partea Aliaților, Dragalina a fost numit comandant al Diviziei I de Infanterie, aflată la Drobeta Turnu Severin. Trupele diviziei acopereau o distanță mare din frontiera de vest a României, de la izvoarele Argeșului până la Calafat. Divizia sa a luptat cu curaj, în august 1916, la Orșova și pe valea râului Cerna. După ce a atacat în dimineața zilei de 15 august 1916 la Porțile de Fier, trupele române aflate sub comanda generalului Dragalina au reușit, la
Ioan Dragalina () [Corola-website/Science/306259_a_307588]
-
etnică din România, numărând 3.203 de persoane, conform recensământului din 2011. Italienii se află dispersați într-un mod relativ uniform pe teritoriul țării, comunități aflându-se în București, Brașov, Caracal, Fălticeni, Roman, Tulcea, Iași, Suceava, Câmpulung-Muscel, Ploiești, Pitești, Arad, Calafat, Sulina, Turnu Severin, Bacău, Neamț, Cluj, Bistrița, Satu Mare, Timișoara, etc. Ca minoritate etnică recunoscută oficial prin Asociația Italienilor din România - RO.AS.IT., italienii din România au un loc asigurat în Camera Deputaților. Punct de vedere istoric Republica Genova a
Italienii din România () [Corola-website/Science/304789_a_306118]
-
rând pe rând, cele trei armate românești (1, 2 și de Nord)”". Planul de campanie prevedea ca pe frontul de sud Armata României să ducă o operație defensivă strategică. Inițial forțele Armatei 3 urmau să asigure acoperirea frontierei sudice de la Calafat la Marea Neagră urmând ca ulterior, după sosirea Corpului 47 Armată rus să desfășoare o operație ofensivă limitată în vederea scurtării liniei frontului pe linia Rusciuc - Șumla - Varna. Obiectivul acestor două operații era acela de a asigura libertatea de acțiune a forțelor
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
cărora tronau casele Băniei. Tîrgul Craiovei s-a dezvoltat încă din perioada cuceririi romane în zona Bucovățului. Spre piața comercială a tîrgului duceau numeroase drumuri comerciale cele mai importante fiind drumul ocnei (spre Ocnele Mari) , drumul Slatinii , drumul sării (spre Calafat), drumul Bucureștilor, drumul Dunării (spre Bechet), drumul Tismanei. În perimetrul orașului (care era mai întins decît în prezent) intrau și satele din jur. În jurul Craiovei exista o mare concentrare de sate, din care 53 își păstrează și azi toponimia. Unele
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
au ucis toți turcii pe care i-au prins. În planul inițial al haiducilor era și insula Ada Kaleh, dar - îngreunați de prada bogată și considerînd comunitatea turcească de acolo drept o țintă prea mică - haiducii au trecut Dunărea la Calafat. La întoarcerea lui Iancu Jianu, a fost mare sărbătoare în Craiova. Iancu Jianu a fost primit ca un erou. Potrivit tradiției populare, cîntecul: "M-a făcut mama oltean" "a fost compus, în acea seară, pentru Iancu Jianu de lăutarul Niță
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
În 1846 la Craiova s-a înființat prima societate românească pe acțiuni, era destinată transportului cerealelor cu vaporul pe Dunăre, la Brăila. La delimitarea hotarului Craiovei, s-au stabilit 8 bariere de intrare în Craiova: Bariera Bucureștiului, a Caracalului, a Calafatului, a Bucovățului, a Brestei, a Severinului, a Amaradiei și Bariera Vâlcii. În 1848, Craiova avea 20 000 de locuitori. Prezența Craiovei în vîrful de lance al revoluției pașoptiste s-a datorat existenței a două grupări foarte puternice în Craiova: Opoziția
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
școală de arte și meserii, înființată în 1870 sub oblăduirea lui Gheorghe Chițu avea să-l aibă printre elevi și pe sculptorul Constantin Brâncuși ). Ca sediu al operațiunilor militare, din Craiova au plecat mii de convoaie de atelaje către Bechet, Calafat, Corabia și Turnu Severin. Marele Stat Major și regele Carol I au decis ca trupele Armatei I să rămînă în rezervă, păzind frontiera de la Turnu Severin pînă la Turnu Măgurele (dacă otomanii ar fi învins trupele ruso-române, se risca un
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Armatei I să rămînă în rezervă, păzind frontiera de la Turnu Severin pînă la Turnu Măgurele (dacă otomanii ar fi învins trupele ruso-române, se risca un război în țară) precum și cartierul general al lui Carol I instalat la Poiana Mare, lângă Calafat. Doar câteva detașamente ale Armatei I, majoritatea de cavalerie, au trecut Dunărea la Corabia. Trupele române vor reuși doar cucerirea temporară a redutei Grivița I, în rest, eșecuri însoțite de pierderi mari în fața Griviței I și II, a Rahovei și
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
în zona întărită a Olteniei și de a organiza acolo o rezistență de durată. La începutul lunii mai 18.000 de soldați otomani au intrat în Moldova pe la Brăila, iar alți 15.000 de militari turci au traversat Dunărea pe la Calafat, Giurgiu și Oltenița în Muntenia. În concepția lui Vladimirescu, durata mare a rezistenței românești ar fi putut atrage atenția puterilor occidentale, care ar fi putut interveni la rândul lor pe lângă Poartă pentru acceptarea revendicărilor românilor. Pe 15/27 mai, oastea
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
s-a înregistrat un număr record de 148 de cazuri cu temperaturi maxime zilnice egale sau mai mari de 40. Comparativ, în luna iulie a anului 2004, maxima de 40 a fost atinsă sau depășită doar de două ori. La Calafat, în luna iulie s-a atins temperatura de 44. Temperatura maximă absolută a verii s-a înregistrat în toate cele trei luni: la 53 stații în iunie, 94 stații în iulie și la 17 stații în august. Totodată, a fost
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
Aurel Tiberiu V. Sava (n. 6 ianuarie, 1902, Calafat, d. 15 februarie, 1954, București) a fost un jurist cu o activitate publicistică deosebită în domeniul Istoria României. Aurel Tiberiu Sava s-a născut la Calafat, Dolj ca fiu a lui Vasile Sava și Jeanna Ioana Sava născută Georgescu-Mărăcine. S-
Aurel Sava () [Corola-website/Science/314508_a_315837]
-
Aurel Tiberiu V. Sava (n. 6 ianuarie, 1902, Calafat, d. 15 februarie, 1954, București) a fost un jurist cu o activitate publicistică deosebită în domeniul Istoria României. Aurel Tiberiu Sava s-a născut la Calafat, Dolj ca fiu a lui Vasile Sava și Jeanna Ioana Sava născută Georgescu-Mărăcine. S-a căsătorit Mia Sava născută Golembiovschi. Din căsătorie nu au rezultat copii. A avut un frate, dr. med. Valentin Sava, și o soră, Stela Sava. Aurel
Aurel Sava () [Corola-website/Science/314508_a_315837]
-
Valentin V. Sava (n. 26 martie 1895, Calafat, România - d. 25 februarie 1950, București) a fost un medic legist cu o activitate deosebită în domeniul criminalisticii. s-a născut pe 26 martie 1895 la Calafat-Dolj ca fiu a lui Vasile Sava și Ioana (Jeanna) Sava născută Georgescu-Mărăcine. S-
Valentin Sava () [Corola-website/Science/314513_a_315842]
-
Regiunea VIII) Această regiune se suprapune, în principal, pe largă zona de nisipuri din sudul Câmpiei Olteniei, vecinătatea nordică, mediana și tabulara a Câmpiei Române dintre Oltul inferior și Șiretul inferior. În cadrul acestei regiuni viticole se diferențiază trei podgorii (Dacilor, Calafat, Sadova-Corabia) care cuprind un numar de opt centre viticole. Sortimentul de struguri cultivat aici este constituit în principal de soiuri pentru vinuri și în mai mică măsură din soiuri pentru struguri de masă. Din prima categorie se amintesc soiurile Aligote
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
este un drum național din România care leagă porturile la Dunăre Calafat și Drobeta-Turnu Severin. Drumul începe din DN56 la Maglavit, în apropiere de Calafat, și se termină în DN6 la Șimian, lângă Drobeta-Turnu Severin. În perioada comunistă, a fost un drum dificil de parcurs. Aflat în general într-o stare de
DN56A () [Corola-website/Science/314667_a_315996]
-
este un drum național din România care leagă porturile la Dunăre Calafat și Drobeta-Turnu Severin. Drumul începe din DN56 la Maglavit, în apropiere de Calafat, și se termină în DN6 la Șimian, lângă Drobeta-Turnu Severin. În perioada comunistă, a fost un drum dificil de parcurs. Aflat în general într-o stare de degradare accentuată, drumul era cunoscut în special pentru frecventele alunecări de teren de pe
DN56A () [Corola-website/Science/314667_a_315996]
-
(sau Vidin-Calafat, în ) este un pod feroviar și rutier pe Dunăre, care conectează orașele Calafat (România) și Vidin (Bulgaria). Podul este parte a coridorului paneuropean de transport care leagă (puncte terminale) orașul german Dresda de orașul Istanbul din Turcia și orașul Salonic din Grecia.. În Bulgaria, podul este mai cunoscut sub numele "Podul 2 peste
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
a celui român Victor Ponta, și a comisarului european pentru politica regională Johannes Hahn. La deschidere, pe lângă numeroși oficiali români și bulgari, a asistat și guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. Până în 14 iunie 2013, singura modalitate de a traversa Dunărea între Calafat și Vidin era serviciul de feribot, care execută curse la fiecare două ore, imediat ce 19-20 de camioane sunt încărcate. De pe malul românesc bacul pleca din portul Calafat, situat la kilometrii fluviali 794-795, pe malul stâng al Dunării. Până în 14 iunie
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]