4,161 matches
-
vasluian. Cum era și firesc a fost în permanență un prieten al bibliotecii și slujitorilor ei atât ca om de cultură cât și în calitate de inspector de specialitate. Încercând o întoarcere la ceea ce spuneam la începutul acestei evocări, personalități de asemenea calibru sunt o binecuvântare pentru aceste meleaguri atât de încărcate de istorie pentru simplul fapt că-i asigură permanența. Valentina și Valeriu Lupu GÂNDURI....... De-a lungul timpului, întâmplarea îți aduce în preajmă oameni cu care vei stabili relații de colegialitate
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
de Alba Iulia pentru a-l obișnui cu o practică uzuală în rândul elitelor. Astfel l-a pregătit pentru participarea la vânătorile oficiale încă de la vârsta de 11 ani. Mihai trăgea pe stânga. El nu putea folosi o armă de calibru mare din cauza reculului și trăgea cu una de calibru ușor, 20. Calitățile naturale și exercițiul de timpuriu îl vor ajuta să ajungă un trăgător de elită. Atunci când vânătoarea se desfășura în Munții Carpați, în comunicațiile serviciului ce asigura paza Familiei
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
practică uzuală în rândul elitelor. Astfel l-a pregătit pentru participarea la vânătorile oficiale încă de la vârsta de 11 ani. Mihai trăgea pe stânga. El nu putea folosi o armă de calibru mare din cauza reculului și trăgea cu una de calibru ușor, 20. Calitățile naturale și exercițiul de timpuriu îl vor ajuta să ajungă un trăgător de elită. Atunci când vânătoarea se desfășura în Munții Carpați, în comunicațiile serviciului ce asigura paza Familiei Regale se folosea numele de cod Verancea ca indicativ
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
inima celui ce nu vrea nimic" (cap. 1 din ciclul "Pietrele și norii (persoana)" din volumul Cineva care nu mă cunoaște umblă pe străzi, Ed. Limes, 2008). (14 iunie 2010, București) Ana Blandiana Acum, pe măsură ce Memorialul devine o opera de calibru internațional, el a ajuns un punct de referință și pentru clasa politică din România..." La întrebarea tot mai actuală într-o lume globalizată și amenințată să-și piardă reperele "Poate fi învățat memoria?", răspunsul este DA... Sunt mai bine de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
încă decât o idee și un început de șantier cu un fel de recunoștință care mă tulbura profund, pentru că, de fapt, noi eram cei care trebuia să le fim (și le eram) recunoscători. Acum, pe măsură ce Memorialul devine o operă de calibru internațional, el a ajuns un punct de referință și pentru clasa politică din România, în sensul că o vizită la Sighet poate deveni, în anumite condiții, un certificat de bună purtare. Dar, asta este mai puțin important... Important este faptul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pe pescarul, pe mecanicul, pe bucătarul și pe sociologul. Nu lasă lumea să se plictisească. Seara ne adună pe plajă. Acolo suntem În Împărăția lemnului. Din Îndepărtatele păduri ale Canadei, valurile oceanului aduc și azvârl aici material lemnos de toate calibrele. Era un trunchi de conifer căruia i-am putut număra peste trei sute de ani, mai departe n-am putut. Lemn bun de foc e destul. Facem pe plajă un foc mare și În jurul lui așezați În stil indian coacem porumb
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ne uităm la domni‑ șoara Petrescu, ministrul de Finanțe, educată la Harvard... A.M.P. : Mie îmi pare rău de povestea aceasta cu domni‑ șoara Petrescu... V.A. : Eu zic că Ponta trebuie felicitat că a adus un om de asemenea calibru, chiar dacă nu cunoaște România reală. Și totuși, această experiență pare ratată. A.M.P. : Da. Eu i-am luat partea domnișoarei Petrescu pentru că mărturisesc că m-a cam enervat corul acesta împotriva ei, pornit încă de când nu apucase bine să se
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
mare om de cultură, trecut prin închisorile comuniste și care afirmă: S-a urmărit exterminarea efectivă a întregii vechi clase intelectuale românești. Am stat în închisoare cu sute de astfel de intelectuali, cu zeci de scriitori de toate orientările și calibrele: de la Mircea Vulcănescu la Nichifor Crainic, de la I. Petrovici la N. Davidescu, de la Radu Gyr la Marin Simionescu-Rîmniceanu (am mai putea aminti între aceștia pe C. Noica, Al. Paleologu, N. Steinhardt, Paul Goma, Petre Țuțea, Mihai Ursachi etc. n.n.), nume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
va apela din nou la arma sa redutabilă: pamfletul. Sub titlul Rechizitorii, cele două pamflete vor fi editate în țară, la Editura Jurnal literar, 1996, cu o prefață de Nicolae Florescu. Prefațatorul îl consideră pe controversatul ziarist "cam de același calibru, bineînțeles pe cu totul alte planuri, ca și Nae Ionescu sau Nichifor Crainic". Pamfil Șeicaru, dintr-un gazetar implicat în culisele nu totdeauna curate ale politicii, la rîndu-i suficient de corupt pentru a profita fără scrupule de păcatele celor de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Noi, Românii - pentru a eșua Încă o dată Într-o riscantă generalizare! -, ne disprețuim adesea talentele, părându-ni-se, printr-un reflex primitiv, probabil, că „sânul națiuni” va fi prodigios În a naște alte și alte „forme și energii” de același calibru sau, mai știi, dintr-un dispreț, cu siguranță primitiv, că nu „vârfurile”, ci gloata, masa contează În susținerea spiritului și a „inerției” pozitive a unei comunități umane. Formele „adulte”, responsabile, „mature” ale unei culturi sau civilizații se constată atunci când este
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
roiesc, ultimele momente, atacatorul ducându-și țeava puștii în gură, secția de urgență supraaglomerată a spitalului, sălile de sport transformate în morgi ad-hoc, panglica galbenă a poliției încercuind terenul de joacă - apoi, în momentele de restriște de după masacru: pușca de calibru 22 dispărută din biroul tatălui vitreg, jurnalul consemnând sentimental de disperare și respingere trăit de băiat, un băiat foarte afectat de glumele răutăcioase, un băiat care n-avea nimic de pierdut, fie că pastilele de Elavil nu-și făcuseră efectul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
stătea în spatele lor, palid și speriat. - Domnule Ellis, nu e nimeni în casă în afară de noi... Am împins-o la o parte și m-am dus direct în birou, unde am deschis seiful în câteva secunde, am pus mâna pe pistolul calibru 38 pe care-l țineam acolo și apoi, încă amețit de la iarbă, am vârât pistolul la brâu, să nu-i sperii pe copii. Mă îndreptam spre trepte, dar m-am oprit în dreptul sufrageriei. Mobila fusese din nou rearanjată, iar urmele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
lăsat astea. Am arătat spre urmele de pași cenușii și am realizat că dădeam aiurea din gură și că eram ud leoarcă de sudoare. - Bret, vreau să-mi dai pistolul. Am coborât privirea. Mâna mea era încleștată pe mânerul pistolului calibru 38. Am inspirat și m-am uitat la palma celeilalte mâini. Mica înțepătură părea să se fi vindecat deja de la sine. Foarte calmă, mi-a luat arma și a început din nou să vorbească, cu o tonalitate joasă, ca unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
caz contrar, copiii Mariei și-ar disputa-o cu toate ghearele scoase. Acest lucru nu se prea știe în Occident, și e cu atât mai bine, căci unora le-ar sări muștarul. S-a propovăduit cruciada pentru motive de același calibru. În momentul în care tensiunea dintre Cruce și Semilună urcă, să ne felicităm că descendenții lui Ludovic cel Sfânt și succesorul lui Petru însuși nu găsesc o necuviință în faptul că un necreștin, ba chiar doi, au putere deplină asupra
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
s-au făcut jocuri oribile de cuvinte: Quot capita, tot nonsensus. Gaudeamus igiturc (Turcul n-a înțeles nimic, deși Horia F. i-a repetat-o de două ori; până ce i-am spus că turcii zic türc). Și altele de același calibru. La amiază, deschiderea parlamentului. Regele a cetit mesajul. După deschidere am văzut câțiva miniștri, care mi-au vorbit de cărțile mele, că le citesc și le au pe toate (R. Portocală, C. Giurescu, Andrei)4. După amiază la Senat, mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vreme de iarnă, iar iarna din 1916-1917 a fost una extrem de grea. Menirea Atelierelor era dublă. Trebuiau să repare materialul rulant și să asigure, după putință, nevoile războiului. Ceferiștii ieșeni au găsit soluții ingenioase pentru adaptarea muniției de război de calibru mare (proiectilele gata încărcate) - de proveniență franceză - la armamentul din dotare, în mare parte de proveniență germană. În ciuda gravelor probleme sociale, acut resimțite de angajați, Atelierele Nicolina au înregistrat unele beneficii după încheierea războiului. Uzura fizică a utilajelor a impus
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
un moment dat. Cred că era variabil, însă, bănuiesc că buni, pentru că era totuși o întreprindere, nu vreau să idealizez acuma, dar era o întreprindere într-o anumită elită, zic eu, pe de altă parte, cred că erau profesioniști de calibru, în toate categoriile, de înaltă categorie și lăcătuși, și tot așa, dar, nu i-am cunoscut personal. N. D.: - Da. Care erau relațiile între muncitori ? M. V.: - Între muncitori sau angajați ? Între muncitori propriu-zis, muncitorii din secție, puțin pot să vă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
încât aproape că nu mai conta, dar oamenii continuau să execute..., mă rog, să se comporte conform codului care era impus, al ședințelor, al adunărilor, al ascultării și emiterii de banalități și platitudini, și asta o făceau oameni inteligenți... de calibru uman diferit, bineînțeles, cum e normal să fie, din păcate, peste tot în lume e la fel. Ori, aici, cred că nu ne plictiseam. În primul rând, la întreprindere, aici, pragmatismul vieții... din industrie... cum zic, ușura, cred eu, sarcina
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Havana, în special documentare de 16 mm, cu subiecte sportive și scene din al doilea război mondial. După masă, când nu avea musafiri, dormea până la orele 16-17, iar serile și le încheia cu o "inspecție" a proprietății, cu un pistol calibru 22 la centură și un baston-baionetă, însoțit de credinciosul Black Dog. S-a scris și comentat mult despre înclinația lui Hemingway pentru băutură. José Luis Herrera Sotolongo, originar din Spania și veteran al Războiului civil, care i-a fost pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
lui Fidel. Chelnerul de la hotelul "Habana Libre" care primise capsula, a pus-o "la păstrare" în congelator, așa că la utilizare aceasta își pierduse din cauza frigului efectul; în ianuarie 1964 un grup special a încercat asasinarea lui Fidel cu o mitralieră calibrul 30 mm, montată pe un camion, la trecerea acestuia pe Quinta Avenida din Havana; două planuri de asasinare în aprilie 1963 și septembrie 1964 cu ocazia prezenței lui Fidel la "Estadio Latino-americano" la meciuri de baseball; încercare cu prilejul prezenței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
mele infracționale erau simple gesturi, neprofitabile și cel mai adesea nepedepsite. Pătrundeam Într-o casă și mă plimbam prin ea fără să iau nimic. La drept vorbind, nu aveam nevoie de bani. CÎteodată conduceam pe la țară cu o pușcă de calibrul 22 și trăgeam În găini. Periclitam circulația cu stilul meu nesăbuit de a conduce pînă cînd un accident, din care am scăpat nevătămat În mod uluitor și miraculos, m-a speriat și m-a convertit la prudența normală. Am mers
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
coborît la ultimul nivel de la linia de metrou independentă. Vocea lui Jack Îi dădea Înainte, adresîndu-se publicului său nevăzut. Avea un șpil că-ți proiecta vocea direct În conștiință. Nici un sunet din afară nu-l acoperea. - Să-mi dai totdeauna calibrul 38. Cocoșul să danseze și aia e. N-ai decît să zici ce-oi vrea. Frate-miu are două mitraliere de 30 dosite În Iowa. Am coborît din metrou și am Început să mergem pe trotuarele acoperite de zăpadă dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
de ce nu stă pe un scaun. Era limpede că nu voia să șadă confortabil În timp ce citește corespondența altcuiva. Cei doi gabori de la Furturi de Mașini Începeau să se plictisească. În cele din urmă au luat iarba, capsulele, plus un revolver calibrul 38 pe care-l țineam În casă, și s-au pregătit de plecare. - E-al lu’ Unchiu’ Sam acum, i-a spus căpitanul la ieșire soției mele. Ne-am Întors cu mașina la secția 2 și m-au băgat Înăuntru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
o peliculă maronie. S-a-ntors cu spatele, l-a strigat pe barman și i-a arătat bucata de hop. Am ieșit și-am luat un taxi. Mi-amintesc că m-am Întors acasă și-am luat altă armă - un revolver de calibru mare. Eram cuprins de o furie isterică, deși, dacă stau să mă gîndesc, nu pot să-nțeleg cu precizie de ce anume. Am coborît din taxi, am făcut cîțiva pași pe stradă și-am intrat În bar. Tipul stătea sprijinit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Încercam să-mi dau seama ce m-a speriat. Mi s-a părut că am auzit dedesubt un zgomot slab. „E cineva-n casă”, am zis cu voce tare și-am știut imediat că așa e. Mi-am luat carabina calibrul 30 din dulap. MÎinile-mi tremurau. Abia am reușit să-ncarc pușca. Am scăpat mai multe cartușe pe podea pînă să reușesc să bag două În Încărcător. Genunchii mi se Înmuiau sub mine. Am coborît și am aprins toate luminile. Nimeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]