8,208 matches
-
dimpotrivă, stătea încrezător și se uita la el. Ce figură sublimă avea, cu urechiușe lungi și cornițe încă foarte mici! Ce să mai vorbim de ochișorii lui cât se poate de expresivi, ca de fată frumoasă! Atunci, beduinul luă o cană cu apă, se apropie de pui și-l îmbie, cu vorbe blânde, să bea din cană. Se vede că puiul remarcase bunătatea deosebită a omului, de aceea nu se sperie deloc de el, nici când cana îi atinse botișorul. În
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
cornițe încă foarte mici! Ce să mai vorbim de ochișorii lui cât se poate de expresivi, ca de fată frumoasă! Atunci, beduinul luă o cană cu apă, se apropie de pui și-l îmbie, cu vorbe blânde, să bea din cană. Se vede că puiul remarcase bunătatea deosebită a omului, de aceea nu se sperie deloc de el, nici când cana îi atinse botișorul. În acel moment, puiul se cutremură, o zbughi mai încolo câțiva pași. Dar mirosul răcoritor și irezistibil
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
Atunci, beduinul luă o cană cu apă, se apropie de pui și-l îmbie, cu vorbe blânde, să bea din cană. Se vede că puiul remarcase bunătatea deosebită a omului, de aceea nu se sperie deloc de el, nici când cana îi atinse botișorul. În acel moment, puiul se cutremură, o zbughi mai încolo câțiva pași. Dar mirosul răcoritor și irezistibil al apei rece nu-l lăsa în pace. Se apropie din nou de omul cu cana întinsă, cu apa rece
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
de el, nici când cana îi atinse botișorul. În acel moment, puiul se cutremură, o zbughi mai încolo câțiva pași. Dar mirosul răcoritor și irezistibil al apei rece nu-l lăsa în pace. Se apropie din nou de omul cu cana întinsă, cu apa rece ca gheața. Începu să deguste din apă, încet. Închidea ochii de plăcerea de a bea apă răcoritoare. Băuse toată cana. Omul intră în casă, și mai umplu o cană. Când aduse și pe-a treia, puiul
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
irezistibil al apei rece nu-l lăsa în pace. Se apropie din nou de omul cu cana întinsă, cu apa rece ca gheața. Începu să deguste din apă, încet. Închidea ochii de plăcerea de a bea apă răcoritoare. Băuse toată cana. Omul intră în casă, și mai umplu o cană. Când aduse și pe-a treia, puiul o împinse cu botul, încât apa se vărsă pe marginea cărării. Acest ritual de adăpare a puiului de gazelă continuă, de atunci, în fiecare
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
Se apropie din nou de omul cu cana întinsă, cu apa rece ca gheața. Începu să deguste din apă, încet. Închidea ochii de plăcerea de a bea apă răcoritoare. Băuse toată cana. Omul intră în casă, și mai umplu o cană. Când aduse și pe-a treia, puiul o împinse cu botul, încât apa se vărsă pe marginea cărării. Acest ritual de adăpare a puiului de gazelă continuă, de atunci, în fiecare zi. Tânăra gazelă prinse drag de beduin, și păștea
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
pe care așteptau stălucind paharele de Boemia, veselă și tacâmuri pentru două persoane. Vesela era lucrată manual la o fabrică din țară, provenită dintr-un lot destinat exportului, iar tacâmurile din oțel inoxidabil, Rostfrei, fuseseră aduse din Germania. Într-o cană de sticlă, Violeta pusese o cantitate suficientă de suc de portocale proaspăt stoarse, ce aștepta să fie băut. - Bună dimineața, dragă! zise George când întră în bucătăria cu mirosuri plăcute de preparatele culinare, așezate apetisant pe platoul de porțelan fin
PARTEA ȘAPTEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372065_a_373394]
-
pasă de ceea ce se întâmplă dincolo de perdeaua care nu te lasă să vezi dacă e soare, sau dacă a început să plouă, dar... în care oricum, nimic nu pare să mai conteze. Diminețile când încerci să-ți ascunzi visele în cana de cafea și te joci cu lingurița privind absent cum se zbate să rămână la suprafață aburul, în timp ce dorul încalcă toate regulile jocului și se amuză pe seama ta, renăscând cu fiecare particulă de praf, care apare indecent în fumul de
AMINTIRI ŞI GÂNDURI, DESPRE CEI DE DINCOLO DE NOI. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376129_a_377458]
-
când îmi amintesc de imprudența și ignoranța mea față de eventualele pericole, mă înfior. Ajunși la vechea cabană, după vreo două ore de mers, obosiți, mai ales eu, care mă zbenguisem înotând prin tot felul de nămeți, am servit câte o cană fierbinte cu vin fiert cu scorțișoară, apoi ghidul ne-a făcut poze cu grupul. Drumul de întoarcere a fost într-un ritm mai alert, dar plimbarea și întreaga excursie au fost plăcute, chiar dacă eram destul de obosiți când am ajuns în
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376182_a_377511]
-
camera noastră. In celelalte zile ne-am plimbat prin oraș, împreună cu noii noștri prieteni, la fel de tineri și dornici de viață ca și noi, am vizitat Predealul și împrejurimile, admirând peisajul de o frumusețe delirantă, stând la o masă cu o cană de vin fiert sau o bere în față, pe câte o terasă plină de turiști. Unii, mai curajoși, atrași de căldura soarelui de munte, stăteau pe câte un scaun, cu bustul gol și făceau plajă, chiar dacă temperatura era cu câteva
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376182_a_377511]
-
proteja de răceala ei? Dar chiar și așa, m-am plimbat prin ploaie, mi-am dorit să simt căderea stropilor ei pe fiecare particică a corpului meu, și de-aceea mi-am dorit să mă arunc în brațele ei. În cana caldă a rămas doar mirosul unei dimineți de weekend și privind pe geam, mi-am dat seama că urmărind stropii de ploaie, de fapt eu am analizat ploaia din sufletul meu și nicidecum ploaia de afară, deși azi dimineață ploaia
PLOAIA DIN SUFLETUL MEU… de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376233_a_377562]
-
și la medicația pe care o are de luat, l-a rugat să-și poarte de grijă și el și mama și i-a spus că îi va ține la curent cu toate noutățile. A închis telefonul și, sorbind din cana cu ceai, a mers în sufragerie. A întins mâna fără să privească și a luat telecomanda televizorului. La postul de știri unde s-a deschis, se vorbea despre un atentat cu mașină capcană. A fost implicat și un autobuz. Ere
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379722_a_381051]
-
de discuție pe diverse probleme de cuplu, cei doi și-au luat rămas bun, mulțumiți și încântați că s-au auzit, că totul este bine, încheind convorbirea. Emanuela, fericită că îl auzise pe Adrian și că este bine, a dus cana la bucătărie, a verificat gazele, apa, a stins lumina și s-a îndreptat fredonând ușor către dormitor. Mulțumindu-i lui Dumnezeu pentru toate binecuvântările acelei zile și rugându-se pentru următoarea, intră în pat și după puțin timp de când își
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379722_a_381051]
-
pierdută într-o parcare ambulanță pe trotuar.Noroc că mi-e fidelă,nu pleacă fără mine. Direcția benzinărie ! Trebuie alimentată la refuz ,doar mâine o sa imi duc familionul în week-end la Sinaia ! Ne-așteaptă neaua albă,instructorul de schi și cană plină de vin fiert. Pe ea n-am refuzat-o niciodată ! Ce piruete o să mai trag ! Așa îmi place mie ,să fie rezervorul plin chiar dacă mașinuță cam gâfâie în pantă. Optimistul a creat automobilul iar pesimistul i-a pus niște
LA POALELE MUNTELUI SEMEȚ de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379740_a_381069]
-
un soi de premoniție ancestrală, dar a zis să mai aștepte, că mai întârziase, el, Ilie, și altă dată. S-a culcat și a visat pe Ilie cu un copil frumos de mână și se făcea că îi cerea o cană cu apă și o bucată de pâine, el, care nu mai băuse apă din copilărie. S-a trezit speriată, cum avea să povestească mai târziu tuturor celor interesați, și atunci a știut că Ilie al ei e mort. De dimineață
CA ECATERINA TEODOROIU -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374748_a_376077]
-
Păi, nu veni azi noapte acasă și eu îl visai urât, cu un copil dă mână. O fi lămas pe la muieli pă undeva, dă-l dlacu! Ba nu, cumnate, pupați-aș sufletu’, nu, că îl visai că-mi cerea o cană cu apă. ‒L-o fi plididit setea, mai știi! Păi, când a băut Ilie al meu apă?! Hai cu mine la Miliție! Hai să-l căutăm că e mort, că nu mă înșeală pă mine cățeaua dă inimă! Au mers
CA ECATERINA TEODOROIU -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374748_a_376077]
-
laturilor sale întruchipată Sfânta Treime, însemnul vieții veșnice a lui Hristos. Pe măsuța rotundă din mijlocul odăii, aburea pe un cârpător nou o mămăligă aurie. Alături ademenea prin miroasele folosite o strachină de sarmale tocmai scoase de sub țest. Dintr-o cană smălțuită se ridica parfumul vinului taman adus din beci. O ulcică adăpostea cu fală mai multe linguri de lemn alb-strălucitoare de noi ce erau - să-și ia câte una oricare ar fi poftit la demâncare. Nu sărea obiceiul ăsta niciodată
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
stâna sus pe munte. Acolo, la stână, se îndeletnicește, printre altele, cu prelucrarea lemnului în sensul că din el confecționează o gamă largă de obiecte casnice de largă folosință, dar și obiecte de artă, mai mici ori mai mari, de la cana pentru apă ori pentru lapte sau cornul pentru praf de pușcă și până la polonice uriașe, cozi pentru coasă ori alte unelte agricole, mânere pentru toate uneltele de care se folosește în cioplitul și prelucrarea lemnului, până la bucium, inclusiv. Toate sunt
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
păru că i s-a pus cam puțin, mai să-i dea lacrimile. Și cât așteptase el mai toată ziua. Acum i se dădu doar câteva linguri de miere, cam foarte puțin. I-au pus alături de farfuriuța cu miere o cană cu apă. Bunica avusese grija să-i spună să mănânce încet, câte puțin, și să bea apă cât mai des. Grozavă miere, dulce și aromată! Ionuț termină cam repede, cu lăcomie, tot ce i se puse în farfurie, dar încă
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
mai aduc ceva. Însă, deodată, simți că nu mai poate, că parcă-i vine cu leșin. Bunica înțelese repede ce este, nu stătu mult pe gânduri, știa ce-i de făcut dacă mănânci miere prea multă. Îi drese repede o cană cu lapte căldicel, și-i dădu să bea degrabă. De la lăpticul cald, copilul își reveni, îi trecu amețeala, redeveni vesel. - Să ții minte, să nu mănânci prea multă miere de-odată, cu lăcomie, că ți se face rău ! îl admonestă
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
viața lor. Ori din întâmplare, ori presimțiseră ceva, apărură chiar atunci în casă niște vecini. Bunicii, darnici, nu s-au ascuns că au luat mierea în ziua aceea. Așa că au adus mai multe farfurii mici cu miere, cu lingurițe și căni cu apă, îmbiind vecinii să deguste din mierea cea nouă. În timp ce vecinii se îndulceau cu mierea cea bună, Ionuț nu mai avea stare, ieși pe gardul de la toloacă, să vadă lumea cea largă din sat. Mare îi fusese mirarea, când
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
Acasa > Poezie > Imagini > O CANĂ DE RĂBDARE Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2093 din 23 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Azi mi-am turnat o ceașcă de răbdare Și am ieșit cu dânsa în grădină, M-am așezat cu inima la soare, Să
O CANĂ DE RĂBDARE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374174_a_375503]
-
-mi scald umilul suflet în lumină. Și inima mi-a lăcrimat pe față Cu roua sufletului meu tăcut, Eu am sorbit răbdare pentru-o viață Și-am plâns cu lacrimi care au durut... Din cer eu am primit îmbrățișare, Și cana cu răbdare s-a umplut, Iar roua sufletului s-a uscat în soare, Și am uitat durerea, ce-a durut... Am picurat răbdare pe cărare, Și florile pe dată mi-au zâmbit, Vedeam pe Dumnezeu în fiecare, Primeam răbdare-n
O CANĂ DE RĂBDARE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374174_a_375503]
-
cu răbdare s-a umplut, Iar roua sufletului s-a uscat în soare, Și am uitat durerea, ce-a durut... Am picurat răbdare pe cărare, Și florile pe dată mi-au zâmbit, Vedeam pe Dumnezeu în fiecare, Primeam răbdare-n cană, înmiit. Spre cer eu am întins cănița cu răbdare, Și păsările-n taină au băut, În cântul lor am pus o rugăciune Și tot ce-a fost durere a trecut... Și-atunci eu mi-am privit cu drag cănița, Și
O CANĂ DE RĂBDARE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374174_a_375503]
-
-n taină au băut, În cântul lor am pus o rugăciune Și tot ce-a fost durere a trecut... Și-atunci eu mi-am privit cu drag cănița, Și am știut că-i însăși viața mea, Știam că-n fundul cănii stau voința, Puterea, rugăciunea, dragostea... Din pragul casei m-a strigat iubirea, Care plutea-ntre mine și-Absolut... Am dus cu drag răbdarea mea în casă, Iar casa de lumină s-a umplut. Referință Bibliografică: O CANĂ DE RĂBDARE / Gabriela
O CANĂ DE RĂBDARE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374174_a_375503]