8,220 matches
-
intelectualitatea bulgară a vremii, necoincidente cu finalitățile unor forme „facile”, soliditatea unor tradiții și, poate, lipsa de interes față de textele vag angajate „ideologic” - dincolo de care au trecut extrem de puține lucruri din înfloritoarea producție literară a „Renașterii Paleologe”, a obturat multe canale de comunicare între literatura bizantină și cele sud-est-europene. Despre acest obstacol cercetătorii slavi - dornici să evidențieze punțile și nu restricțiile - vorbesc puțin, dar existența lui a fost, din păcate, foarte reală. În Bizanțul secolelor al XIII-lea și al XIV
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
în felul său - își raportează opiniile, atitudinile, comportamentele la lumea simbolică generată de tubul catodic al televiziunii. Aceste cercetări aduc răspunsuri, fie și parțiale, la trei întrebări fundamentale: 1. Cât de violente sunt conținuturile programelor de televiziune, pe tipuri de canale, pe genuri de programe și emisiuni (de informare - violență „reală”, ficțional și de divertisment - „violență ficțională”) și cum este „contextualizată” și „reprezentată-semnificată” aceasta. 2. Care sunt comportamentele de consum de televiziune ale copiilor și adolescenților (cât se expun aceștia la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de divertisment - „violență ficțională”) și cum este „contextualizată” și „reprezentată-semnificată” aceasta. 2. Care sunt comportamentele de consum de televiziune ale copiilor și adolescenților (cât se expun aceștia la programele TV, ca frecvență și durată, cum se distribuie audiențele TV pe canale, pe tipuri de programe, pe genuri de emisiuni). 3. Cum receptează copiii și adolescenții programele audiovizuale, mai ales de televiziune, pornind de la premisa că, în mare, văd aceleași programe (80% dintre programele vizionate de minori sunt destinate adulților, după statisticile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
vătămare corporală și omucidere). Analiza semio-discursivă, care nu se limitează la cuantificarea și tipologia conținuturilor violente (violența psihologică, violența verbală, violența fizică, violența socială, violența economică, violența sexuală), a frecvenței și duratei faptelor și scenelor de violență din emisiuni (pe canale, genuri de programe, intervale orare, intervale diurne, săptămânale) având ca valență exploratorie descifrarea, pe baza contextelor de semnificare și situațiilor de comunicare, a mesajelor - semnificații produse ca „acte de comunicare” în acțiune. Printr-o astfel de metodă este pusă în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Dintr-o astfel de contextualizare discursivă a faptelor și scenelor, copiii învață că violența este necesară, naturală și chiar mai mult este „eroică”; violența este amuzantă: mai ales în desenele animate (care conțin, potrivit cercetării noastre asupra celor două principale canale de desene animate difuzate în România, de șapte ori mai multe scene de violență decât emisiunile pentru adulți), personajele se înfruntă și se atacă mai mult pentru a stârni râsul și a-i înveseli pe copii; violența e plăcută: majoritatea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
violente apăreau ca justificate. Evaluări asemănătoare au fost efectuate în Marea Britanie (Universitatea din Sheffield, 1995, studiu comandat de către Independent Television Commission și British Broadcasting Corporation și aplicat pe un eșantion timp de patru săptămâni consecutive de programe difuzate pe patru canale hertziene și patru canale difuzate prin sateliți). Studiile au arătat scăderea duratei scenelor de violență în ansamblul programelor, iar, pe de altă parte, o intensificare a reprezentării violenței (efect pervers al diversificării și competiției dintre programe). Rezultate similare au fost
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Evaluări asemănătoare au fost efectuate în Marea Britanie (Universitatea din Sheffield, 1995, studiu comandat de către Independent Television Commission și British Broadcasting Corporation și aplicat pe un eșantion timp de patru săptămâni consecutive de programe difuzate pe patru canale hertziene și patru canale difuzate prin sateliți). Studiile au arătat scăderea duratei scenelor de violență în ansamblul programelor, iar, pe de altă parte, o intensificare a reprezentării violenței (efect pervers al diversificării și competiției dintre programe). Rezultate similare au fost consemnate în Germania: după
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
TV nord-americane, comparativ cu cele franceze (oarecum reprezentative pentru Europa), îndeosebi în orele de audiență ridicată, și cu cele canadiene. Tabelul 1. Scene violente. Comparație Franța, Canada, SUA (19993-1994; 1995), România (2004) (%) S.U.A ROMÂNIA FRANȚA CANADA Ansamblul rețelelor Canale private Canale publice Canale private Canale publice Rețele private Rețele publice Secvențe violente pe oră 3,4 14,31 10,17 9,3 8,2 11,1 6,4 Numărul scenelor de violență pe oră este semnificativ mai mare în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
comparativ cu cele franceze (oarecum reprezentative pentru Europa), îndeosebi în orele de audiență ridicată, și cu cele canadiene. Tabelul 1. Scene violente. Comparație Franța, Canada, SUA (19993-1994; 1995), România (2004) (%) S.U.A ROMÂNIA FRANȚA CANADA Ansamblul rețelelor Canale private Canale publice Canale private Canale publice Rețele private Rețele publice Secvențe violente pe oră 3,4 14,31 10,17 9,3 8,2 11,1 6,4 Numărul scenelor de violență pe oră este semnificativ mai mare în România comparativ
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cele franceze (oarecum reprezentative pentru Europa), îndeosebi în orele de audiență ridicată, și cu cele canadiene. Tabelul 1. Scene violente. Comparație Franța, Canada, SUA (19993-1994; 1995), România (2004) (%) S.U.A ROMÂNIA FRANȚA CANADA Ansamblul rețelelor Canale private Canale publice Canale private Canale publice Rețele private Rețele publice Secvențe violente pe oră 3,4 14,31 10,17 9,3 8,2 11,1 6,4 Numărul scenelor de violență pe oră este semnificativ mai mare în România comparativ cu Franța
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
oarecum reprezentative pentru Europa), îndeosebi în orele de audiență ridicată, și cu cele canadiene. Tabelul 1. Scene violente. Comparație Franța, Canada, SUA (19993-1994; 1995), România (2004) (%) S.U.A ROMÂNIA FRANȚA CANADA Ansamblul rețelelor Canale private Canale publice Canale private Canale publice Rețele private Rețele publice Secvențe violente pe oră 3,4 14,31 10,17 9,3 8,2 11,1 6,4 Numărul scenelor de violență pe oră este semnificativ mai mare în România comparativ cu Franța sau Canada
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
2 11,1 6,4 Numărul scenelor de violență pe oră este semnificativ mai mare în România comparativ cu Franța sau Canada. În cazul televiziunilor din România este deosebit de semnificativă frecvența scenelor de violență în intervalul prime time pe trei canale private (PRO TV, Antena 1, Prima TV): EMBED Excel.Chart.8 \s Graficul 1. Frecvența schemelor de violență în intervalul prime-time Se constată o densitate foarte ridicată a scenelor de violență în cele două intervale orare (cum arată studiile de măsurare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Național al Audiovizualului, cercetarea asupra conținuturilor violente din programele televiziunilor din România s-a desfășurat timp de câte două săptămâni continuu, între 26 iulie și 8 august și 28 octombrie și 11 noiembrie 2004. Au fost analizate și evaluate 10 canale în prima etapă și 12 canale în etapa a doua. Intervalele orare de monitorizare (de fapt, analiză și evaluare) au fost 19-24, plus știrile de la ora 17 (PROTV, Antena 1) și știrile de la ora 18 (Prima TV). Astfel, timpul de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
violente din programele televiziunilor din România s-a desfășurat timp de câte două săptămâni continuu, între 26 iulie și 8 august și 28 octombrie și 11 noiembrie 2004. Au fost analizate și evaluate 10 canale în prima etapă și 12 canale în etapa a doua. Intervalele orare de monitorizare (de fapt, analiză și evaluare) au fost 19-24, plus știrile de la ora 17 (PROTV, Antena 1) și știrile de la ora 18 (Prima TV). Astfel, timpul de monitorizare a acoperit programele difuzate în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
forme de violență „reală” și „ficțională; ● genuri și tipuri de emisiuni (informative, filme de cinema, telefilme și emisiuni de divertisment, seriale, publicitate); ● zilele săptămânii (weekend/restul săptămânii). În a doua etapă s-a făcut o analiză comparativă între cele 12 canale studiate în cele 2 perioade. Categorizările și „contextele de semnificare” au fost operaționalizate în 35 de grile de: numărare, înregistrare, contextualizare-evaluare, semnificare, aplicarea signaleticii de avertizare. Un exemplu de grilă de analiză a scenelor din emisiunile de informare și din
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
publicului adolescentin și a publicului tânăr. Graficul 2. Date sintetice Cum se remarcă, atât ca durată, dar și ca frecvență, violența ficțională a fost mediatizată mai intens decât violența reală. EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 3. Durata violenței reale, pe canale Ca durată, violența reală a fost mediatizată cel mai intens pe canalul ProTV. EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 4. Durata violenței ficționale Ponderea cea mai mare a violenței ficționale ca durată a fost observată pentru canalul Atomic TV. Dacă în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
canalele publice și cele private este net în favoarea primelor, în ceea ce privește violența reală (frecvențe, durate, ponderi), televiziunile publice și cele private se situează pe poziții foarte apropiate. După indicatorii frecvență și durată a scenelor de violență, există totuși diferențieri semnificative între canale. Astfel: Frecvența scenelor de violență reală poziționează canalul Național pe primul loc, dar ca durată se poziționează central; După durata scenelor de violență reală, PROTV se situează pe primul loc; În ceea ce privește violența ficțională, primul rang este deținut de Atomic; PROTV
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
oră. Acesta poate fi considerat un efect al publicării, mediatizării și dezbaterii rezultatelor primului studiu din iulie 2004, inclusiv cu operatorii canalelor respective de televiziune. În mod neașteptat, cercetarea a permis dezvăluirea unui fapt mai mult decât îngrijorător: cele două canale de desene animate difuzează pe oră de șapte ori mai multe scene de violență decât canalele adresate adulților. Acest rezultat confirmă și mai puternic constatarea că reprezentarea violenței în conținuturile programelor TV difuzate în România este simțitor mai mare decât
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
context. Violența la televiziunea română În anul 2004, Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare (CSMNTC) de la Universitatea din București a finalizat la cererea CNA două studii privind evaluarea violenței în programele televiziunilor românești. Au fost monitorizate 10 canale de televiziune cu o largă acoperire în România, atât publice, cât și private. Concluziile sunt îngrijorătoare atât sub aspect cantitativ (numărul și durata scenelor de violență), cât și calitativ (unele acte de violență sunt nejustificate, nu sunt urmate de pedepse
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
o sinteză a măsurilor care pot fi operate față de expunerea la violența televizată, așa cum au fost propuse în studiile și dezbaterile din societatea românească, în ultimii ani: ● Găsirea unor soluții tehnice prin care părinții să blocheze accesul copiilor la anumite canale TV. ● Evitarea emisiunile cu scene violente în perioada din zi în care majoritatea copiilor sunt singuri acasă, adică înainte de ora 17. ● Atenționarea publicului asupra conținutului emisiunilor, atât la început, cât și pe perioada transmisiei emisiunii respective. ● Desfășurarea unei campanii de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Cele două rapoarte de cercetare se pot regăsi integral pe siteul Consiliului Național al Audiovizualului, HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro. Studiile deja menționate au realizat o analiză de conținut a violenței din programele de televiziune, monitorizându-se 10 canale de televiziune românești. Au fost construiți indicatori cantitativi pentru măsurarea violenței (frecvența și durata scenelor de violență), precum și clasificări ale tipurilor de violență identificate în cadrul programelor de televiziune. În cadrul acestei lucrări vom prezenta și o secțiune a analizei realizate, considerând
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
se asigura protecția minorilor este menționată utilizarea signalecticii (simbolurile vizuale și acustice de avertizare privind conținutul unui program). Mediatizarea consumului de droguri, alcool și tutun Această secțiune conține analiza privind mediatizarea consumului de droguri, alcool și tutun din cadrul celor 10 canale de televiziune. Din punct de vedere metodologic s-au utilizat ca indicatori: frecvența și durata scenelor care conțin consumul (în procente), intervalul orar și ziua din săptămână (dacă ziua este lucrătoare sau în weekend). Intervalul orar este divizat în următoarele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pentru zilele săptămânii și weekend, observăm că în weekend proporția zilnică a mediatizării drogurilor este foarte redusă comparativ cu restul săptămânii. Pentru weekend, mediatizarea este realizată exclusiv de PRO TV. Mediatizarea consumului de alcool și tutun Mediatizarea consumului de tutun în funcție de canale Privitor la frecvența și mediatizarea fumatului, observăm că postul care difuzează cele mai multe secvențe atât ca durată, cât și ca frecvență este TVR 2, urmat de B1 și PRO TV. Datele obținute au fost calculate considerând că frecvențele și duratele totale ale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
reprezintă 100%. Mediatizarea fumatului și alcoolului, atât ca durată, cât și ca frecvență, este difuzată ca violență reală. Considerând 100% frecvența mediatizării tutunului pe totalul canalelor de televiziune, observăm că fumatul este prezent aproape în totalitate în prime time. Principalele canale în prime time sunt B1 și TVR 2. În acces prime time, mediatizarea nu depășește 5% pentru canalul PRO TV. EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 2. Frecvența și durata consumului de tutun în luna noiembrie 2004 Consumul de alcool și tipurile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
eseul Teatrul floral-spațial (1972), urmată de două volume de poeme: La lingua del canario, ediție bilingvă italiano-română, prefațată de Pasquale Morabito (1974), și Bordel à merde (1975), ambele cuprinzând versuri din suita Retoricelor. Poeziile îi sunt difuzate, de asemenea, pe canale de radio și de televiziune din Franța, Italia, Belgia, Germania, Marea Britanie, Canada, SUA ș.a., iar premiul italian Silarius pentru poezie străină îi încununează în Occident începuturile literare. Protestatară în esența sa, adică „nihilistă, ironică, directă și universal valabilă” și nu
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]