KorAP: Find »[drukola/base=cantitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...59 60 61 ...5750 >

143,743 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221

natură ciclonică, frontală. Cantitatea cea mai mare de precipitații cade la sfârșitul primăverii. Cea mai ploioasă lună a anului este iunie (peste 120mm), ca de altfel în majoritatea localităților din țară. În general, sezonul cald aste mai ploios însă valorile cantităților de precipitații din cele două luni de vară (iulie și augustă sunt sensibil mult mai mici (96, 7mm, respectiv 76,1mm), ploile având în această perioadă a anului origine convectivă și au caracter de aversă. Luna mai face excepție prin

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
de precipitații din cele două luni de vară (iulie și augustă sunt sensibil mult mai mici (96, 7mm, respectiv 76,1mm), ploile având în această perioadă a anului origine convectivă și au caracter de aversă. Luna mai face excepție prin cantități de precipitații situate în jurul valorii de 100mm. Cantitatea anuală de precipitații este în jurul a 800mm. Cantitatea maximă de precipitații în 24 ore prezintă o variație anuală accentuată și diferențiată pe sezoane. Astfel, cantitatea maximă de precipitații în 24 ore a

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
iulie și augustă sunt sensibil mult mai mici (96, 7mm, respectiv 76,1mm), ploile având în această perioadă a anului origine convectivă și au caracter de aversă. Luna mai face excepție prin cantități de precipitații situate în jurul valorii de 100mm. Cantitatea anuală de precipitații este în jurul a 800mm. Cantitatea maximă de precipitații în 24 ore prezintă o variație anuală accentuată și diferențiată pe sezoane. Astfel, cantitatea maximă de precipitații în 24 ore a oscilat între maxima absolută de 135, 6mm (08

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
96, 7mm, respectiv 76,1mm), ploile având în această perioadă a anului origine convectivă și au caracter de aversă. Luna mai face excepție prin cantități de precipitații situate în jurul valorii de 100mm. Cantitatea anuală de precipitații este în jurul a 800mm. Cantitatea maximă de precipitații în 24 ore prezintă o variație anuală accentuată și diferențiată pe sezoane. Astfel, cantitatea maximă de precipitații în 24 ore a oscilat între maxima absolută de 135, 6mm (08. 1954) și 36, 2mm (02. 1933). În general

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
de aversă. Luna mai face excepție prin cantități de precipitații situate în jurul valorii de 100mm. Cantitatea anuală de precipitații este în jurul a 800mm. Cantitatea maximă de precipitații în 24 ore prezintă o variație anuală accentuată și diferențiată pe sezoane. Astfel, cantitatea maximă de precipitații în 24 ore a oscilat între maxima absolută de 135, 6mm (08. 1954) și 36, 2mm (02. 1933). În general, cantitățile maxime diurne de precipitații se înregistrează în sezonul cald (VI - VIII) iar cele mai mici la

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
maximă de precipitații în 24 ore prezintă o variație anuală accentuată și diferențiată pe sezoane. Astfel, cantitatea maximă de precipitații în 24 ore a oscilat între maxima absolută de 135, 6mm (08. 1954) și 36, 2mm (02. 1933). În general, cantitățile maxime diurne de precipitații se înregistrează în sezonul cald (VI - VIII) iar cele mai mici la sfârșitul iernii și la începutul primăverii. Numărul mediu anual de zile cu strat de zăpadă este cuprins între 60 - 80. 3. 3. 3. Vânturile

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
Prahova s-a adâncit pentru a atinge pânzele de apă și a le aduce la zi. Direct de la suprafață, Prahova se alimentează din zăpezi și ploi în proporție de 57, 5%. Ponderea cea mai mare revine zăpezilor care cad în cantități mari și pe perioade îndelungate de timp. Pădurile rețin mult timp zăpezile pe care le redau circuitului apei treptat. Ca urmare, primăvara asistăm la o creștere continuă a apelor până la înregistrarea unor nivele de peste 100cm. Apele ies din matcă, umezind

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
maxime se înregistreză primăvara, când se topesc zăpezile sau când cad ploile frecvente și când izvoarele au un aport substanțial, transmițând Prahovei apele acumulate în adâncime în urma topirii zăpezii. - Scurgerea medie lunară și anotimpuală este influențată în primul rând de cantitatea de precipitații ce cade decurs de un an. Ea este variabilă de la o lună la alta și de la un anotimp la altul (tabelul nr. 2). Din analiza debitelor medii lunare înregistrate la stația hidrometrică Câmpina rezultă că, în raport cu suprafața bazinului

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
cincime din producția anului 1987. Producția de cartofi a ajuns la mai puțin de jumătate, aceeași situație întâlnindu-se și în cazul producției de fructe în anul 1997 prin comparație cu 1987. Nici în ce privește legumele statistica nu arată mai îmbucurător, cantitatea de legume scăzând de la 213 tone la 143 tone la nivelul anului 1997. Această scădere drastică a producției în anii de referință 1987 și 1997 se datorează, pe de o parte, scăderii suprafeței terenului arabil de la 280 ha la 152

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
sunt dioxidul de sulf și dioxidul de azot, pulberile în suspensie, plumbul, oxidul de carbon, hidrocarburile aromatice rezultate din arderea incompletă a benzinei, azbest etc. Lucrările de modernizare, efectuate pe tronsoane, au dus pentru anumite perioade de timp, la creșterea cantităților de poluanți. O altă sursă de poluare o reprezintă râul Prahova în care se deversează substanțe (Combinatul de var de la Comarnic) sau resturi menajere, neexistând stații de epurare eficiente sau lipsind cu desăvârșire. În ceea ce privește calculul presiunii umane asupra mediului prin

MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

sistemele de canalizare pentru apele uzate se utilizează denumiri simple: ape uzate menajere; ape uzate industriale; ape uzate orășenești. Apele uzate menajere reprezintă apele ce au servit pentru îndepărtarea reziduurilor lichide și lichefiabile pentru întreținerea locuințelor, localurilor și instituțiilor publice. Cantitatea acestora este variabilă și depinde de cantitatea de apă distribuită în localitățile respective. În calcule conform STAS 1343/2006. Ape uzate industriale reprezintă apele ce au servit în diferite scopuri tehnologice până la răcire și a căror compoziție variază funcție de specificul

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
utilizează denumiri simple: ape uzate menajere; ape uzate industriale; ape uzate orășenești. Apele uzate menajere reprezintă apele ce au servit pentru îndepărtarea reziduurilor lichide și lichefiabile pentru întreținerea locuințelor, localurilor și instituțiilor publice. Cantitatea acestora este variabilă și depinde de cantitatea de apă distribuită în localitățile respective. În calcule conform STAS 1343/2006. Ape uzate industriale reprezintă apele ce au servit în diferite scopuri tehnologice până la răcire și a căror compoziție variază funcție de specificul industriei respective. O caracteristică importantă constă în

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
populate, industrii, unități agrozootehnice etc. Prin sistem de alimentare cu apă se înțelege ansamblul construcțiilor, instalațiilor, măsurilor și operațiilor prin care apa captată dintr-o sursă naturală este adusă la calitatea de apă potabilă, transportată, înmagazinată și distribuită utilizatorilor în cantitatea, de calitatea și la presiunea normală de folosire pentru asigurarea cu apă potabilă a întregii localități (figura 2.1). Noțiunile frecvent utilizate pentru determinarea cantităților de apă sunt: necesarul de apă, cerința de apă și necesarul specific de apă. Necesarul

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
sursă naturală este adusă la calitatea de apă potabilă, transportată, înmagazinată și distribuită utilizatorilor în cantitatea, de calitatea și la presiunea normală de folosire pentru asigurarea cu apă potabilă a întregii localități (figura 2.1). Noțiunile frecvent utilizate pentru determinarea cantităților de apă sunt: necesarul de apă, cerința de apă și necesarul specific de apă. Necesarul de apă reprezintă cantitatea de apă care trebuie furnizată unei folosințe în punctul de utilizare astfel încât să fie folosită rațional. Cerința de apă reprezintă cantitatea

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
la presiunea normală de folosire pentru asigurarea cu apă potabilă a întregii localități (figura 2.1). Noțiunile frecvent utilizate pentru determinarea cantităților de apă sunt: necesarul de apă, cerința de apă și necesarul specific de apă. Necesarul de apă reprezintă cantitatea de apă care trebuie furnizată unei folosințe în punctul de utilizare astfel încât să fie folosită rațional. Cerința de apă reprezintă cantitatea de apă care trebuie preluată de la sursă pentru a acoperi necesarul de apă în mod rațional, cu recircularea și

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
cantităților de apă sunt: necesarul de apă, cerința de apă și necesarul specific de apă. Necesarul de apă reprezintă cantitatea de apă care trebuie furnizată unei folosințe în punctul de utilizare astfel încât să fie folosită rațional. Cerința de apă reprezintă cantitatea de apă care trebuie preluată de la sursă pentru a acoperi necesarul de apă în mod rațional, cu recircularea și reutilizarea internă optimă. Necesarul specific de apă reprezintă cantitatea de apă pentru o zi raportată la consumator (l/om zi). Necesarul

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
punctul de utilizare astfel încât să fie folosită rațional. Cerința de apă reprezintă cantitatea de apă care trebuie preluată de la sursă pentru a acoperi necesarul de apă în mod rațional, cu recircularea și reutilizarea internă optimă. Necesarul specific de apă reprezintă cantitatea de apă pentru o zi raportată la consumator (l/om zi). Necesarul de apă potabilă pentru localități cuprinde total sau parțial următoarele categorii de apă: - apă pentru nevoi gospodărești: băut, preparare hrană, spălatul corpului, spălatul rufelor și vaselor, curățenia locuinței

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
proiectant și operator pe baza unor studii speciale; valorile propuse trebuie aprobate de consiliile locale. Debit specific de apă pentru nevoi publice (qp) Necesarul de apă pentru consumatori publici din localități sau zone ale acestora se calculează analitic prin însumarea cantităților de apă necesare fiecărui utilizator. Valorile orientative ale debitelor medii specifice se adoptă conform tabelului 2.2.a În cazul când, în mod justificat, apa pentru stropit și spălat se asigură din rețeaua de apă potabilă, aceasta se calculează astfel

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
apă. Necesarul de apă pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare cu apă se calculează analitic pe baza următoarelor elemente: aă tehnologia și componentele stației de tratare; pierderile tehnologice admisibile în stația de tratare nu trebuie să depășească 6% din cantitatea de apă produsă: În situațiile în care se asigură recircularea supernatantului din apele de la curățirea decantoarelor și spălarea filtrelor, 39 pierderile tehnologice pot fi reduse până la 3%; pentru apa subterană sporul trebuie prevăzut de la caz la caz; bă necesarul de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
caz la caz; bă necesarul de apă pentru curățirea periodică a rețelei de distribuție se stabilește pe baza unui plan operativ de curățire a tronsoanelor rețelei; aceasta depinde de materialul conductelor, calitatea apei și afinitatea materialelor de a forma biofilm; cantitățile de apă utilizate nu depășesc 0,1...0,2% din volumul de apă distribuit; că necesar de apă pentru spălarea și curățirea rezervoarelor sistemului; odată, de două ori pe an, fiecare cuvă din rezervoarele sistemului va fi golită, spălată și

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
apă utilizate nu depășesc 0,1...0,2% din volumul de apă distribuit; că necesar de apă pentru spălarea și curățirea rezervoarelor sistemului; odată, de două ori pe an, fiecare cuvă din rezervoarele sistemului va fi golită, spălată și dezinfectată; cantitățile de apă necesare pentru spălarea rezervoarelor nu depășesc 0,4... 0,5% din volumele de apă consumate anual. Pierderile de apă tehnic admisibile din sistem pot fi tratate tot ca un necesar de apă. În mod curent pot fi exprimate

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
un coeficient de variație orară proporțional cu numărul de utilizatori prevăzuți în aval de secțiunea calculată. Calculul necesarului de apă pentru combaterea incendiului Atunci când se realizează un sistem de alimentare cu apă trebuie prevăzute construcții și instalații care să asigure cantitățile de apă pentru stingerea incendiului. Stingerea incendiilor se poate face cu ajutorul apei prin hidranți interiori montați în clădiri și hidranți exteriori montați pe rețeaua de distribuție; pentru clădiri speciale (teatre, biblioteci) sau industrii sunt prevăzute sisteme speciale de stingere (sprinclere

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
apă pentru a ține seama de pierderile tehnic în obiectele sistemului de alimentare cu apă; Kscoeficient de servitute pentru acoperirea necesităților proprii ale sistemului de alimentare cu apă: în uzina de apă, spălare rezervoare, spălare rețea distribuție, etc.; Qzimax - suma cantităților de apă maxim zilnice, în m3/zi; QRI - debitul de refacere a rezervei intangibile de incendiu. 45 Toate obiectele schemei sistemului de alimentare cu apă între stația de tratare și rezervoarele de înmagazinare (sistemul de aducțiuniă se dimensionează la: Rezervoarele

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
se calculează cu relația: <formula/.(2.16) în care: Qs - debitele de apă de alimentare caracteristice (zilnic mediu, zilnic maxim și orar maximă ale cerinței de apă, în m3/zi sau m3/h. (2.18) (2.19) Se admite principiul: cantitățile de apă uzată sunt identice cu cele preluate din sistemul centralizat de alimentare cu apă. În cazul în care producătorul de ape uzate dispune și de surse proprii de apă în afara cantităților de apă preluate din sistemul de alimentare cu

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
h. (2.18) (2.19) Se admite principiul: cantitățile de apă uzată sunt identice cu cele preluate din sistemul centralizat de alimentare cu apă. În cazul în care producătorul de ape uzate dispune și de surse proprii de apă în afara cantităților de apă preluate din sistemul de alimentare cu apă public, acestea trebuie luate în considerație suplimentar. În situațiile în care consumatorii de apă (gospodării cu curte, instituții publice cu terenuri sau parcuri, etc) folosesc apa pentru stropitul grădinilor sau terenurilor

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]