2,040 matches
-
presiuni capilare și venoase pulmonare normale în ortostatism, bazele pulmonare sunt mai bine perfuzate decât cele apicale, iar vasele care irigă lobii inferiori sunt semnificativ mai largi decât cele care irigă lobii superiori. Odată cu creșterea presiunilor atrială stângă, venos și capilar pulmonare, se dezvoltă edem interstițial și perivascular, care este predominant bazal datorită presiunii hidrostatice mai mari la acest nivel. Astfel: - la presiunea capilar pulmonară ușor crescută (13-17 mmHg) compresia secundară a vaselor pulmonare din lobii inferiori determină egalizarea dimensională a
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sunt semnificativ mai largi decât cele care irigă lobii superiori. Odată cu creșterea presiunilor atrială stângă, venos și capilar pulmonare, se dezvoltă edem interstițial și perivascular, care este predominant bazal datorită presiunii hidrostatice mai mari la acest nivel. Astfel: - la presiunea capilar pulmonară ușor crescută (13-17 mmHg) compresia secundară a vaselor pulmonare din lobii inferiori determină egalizarea dimensională a vaselor apicale și cele bazale; - la creșteri mai mari de presiune (18-23 mmHg) - apare redistribuția vasculară pulmonară (adică constricția și mai intensă a
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
determină egalizarea dimensională a vaselor apicale și cele bazale; - la creșteri mai mari de presiune (18-23 mmHg) - apare redistribuția vasculară pulmonară (adică constricția și mai intensă a vaselor lobilor bazali și dilatația vaselor lobilor apicali - liniile Sylla); - la o presiune capilar pulmonară de aproximativ 20-25 mmHg sau mai mare apare edemul pulmonar interstițial, care poate avea o varietate de forme: 1. septal - linii Kerley-opacități subțiri lineare de edem interstițial interlobular; 2. perivascular - voalarea conturului vaselor centrale și periferice; 3. subpleural - determinând
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
avea o varietate de forme: 1. septal - linii Kerley-opacități subțiri lineare de edem interstițial interlobular; 2. perivascular - voalarea conturului vaselor centrale și periferice; 3. subpleural - determinând acumulări de lichid în formă de fus între plămâni și pleura adiacentă. - când presiunea capilar pulmonară depășește 25 mmHg, apare edemul alveolar, cu apariția și concentrarea „în nori” a lichidului în jurul hilurilor - „în fluture” și pot apărea revărsate lichidiene pleurale mari. D. Ecocardiografia - Este necesară de urgență pentru stabilirea cauzei insuficienței cardiace și, de asemenea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
hipokinezia pereților ventriculari, îngroșarea miocardului în sistolă este diminuată. Eventual tulburări segmentare ale mișcărilor pereților cardiaci, modificări morfologice ale valvelor și disfuncții (boli primare valvulare, insuficiență relativă mitrală), extravazat pleural sau pericardic. E. Cateterism cardiac drept - Se efectuează măsurarea presiunii capilare pulmonare blocate, din artera pulmonară și a presiunii atriale drepte precum și debitul cardiac. F. Cateterism cardiac combinat,drept și stâng Indicații: -boală cardiacă dilatativă de geneză neclară: diagnostic diferențial cu boala coronariană, cardiomiopatia dilatativă; -insuficiență cardiacă și boală coronariană: evidențierea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
factori dependenți de mărimea arterelor și arteriolelor: -paloare netă, cu răcirea tegumentelor în zona interesată, urmată de cianoză: ocluzie arterială acută; -cianoză marcată cu tegumente reci: ocluzie arterială acută, stenoze organice sau funcționale ale arterelor, asociate cu stază în sistemul capilar venos; -paloare cu păstrarea sau chiar creșterea temperaturii: ateroscleroză „piciorul cald al vârstnicului - Ratschow”, în condiții fiziologice după efort fizic; -colorație roșie: dilatarea patului capilar; -colorație roșie cu răcirea tegumentelor la imersia mâinii în apă rece; -colorație roșie cu încălzirea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
reci: ocluzie arterială acută, stenoze organice sau funcționale ale arterelor, asociate cu stază în sistemul capilar venos; -paloare cu păstrarea sau chiar creșterea temperaturii: ateroscleroză „piciorul cald al vârstnicului - Ratschow”, în condiții fiziologice după efort fizic; -colorație roșie: dilatarea patului capilar; -colorație roșie cu răcirea tegumentelor la imersia mâinii în apă rece; -colorație roșie cu încălzirea tegumentelor: eritermalgie, arteriopatii cronice, asociate cu procese inflamatorii (limfangită etc.) sau secundară vasodilatației; -cianoză cu tegumente calde: policitemie, methemoglobinemie sau încălzirea excesivă a tegumentelor în
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
capului, sincronă cu sistola ventriculară este cunoscută ca semnul Musset, sau semnul „penei de la pălărie” descris de Wenckebach. Alternanța de roșeață și paliditate demonstrată la vârful unghiei prin exercitarea unei ușoare presiuni pe vârful ei este cunoscută ca și puls capilar - semnul Lebert și Quincke. Pulsul capilar poate fi pus în evidență și prin frecarea pielii frunții, apăsarea mucoasei labiale cu o lamă de sticlă, prin transluminarea lobului urechii sau a pulpei degetului. Aceste semne nu sunt patognomonice pentru insuficiența aortică
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cunoscută ca semnul Musset, sau semnul „penei de la pălărie” descris de Wenckebach. Alternanța de roșeață și paliditate demonstrată la vârful unghiei prin exercitarea unei ușoare presiuni pe vârful ei este cunoscută ca și puls capilar - semnul Lebert și Quincke. Pulsul capilar poate fi pus în evidență și prin frecarea pielii frunții, apăsarea mucoasei labiale cu o lamă de sticlă, prin transluminarea lobului urechii sau a pulpei degetului. Aceste semne nu sunt patognomonice pentru insuficiența aortică, putând fi întâlnite și în sindroamele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
depunere redusă de grăsime periviscerală. Parte din plusul ponderal poate să rezulte și din retenția hidrosalină (până la 0, 5 kg creștere în greutate, în absența insuficienței cardiace). Retenția hidrosalină și funcția cardiovasculară Retenția hidrosalină care reflectă o creștere a permeabilității capilare se manifestă prin apariția edemelor cu incidență de 2-3% la pacienții tratați cu tiazolidindione în afara contraindicațiilor și a abaterilor de la programul terapeutic (28). Anemia diluțională, rezultat al retenției hidrosaline este ușoară ca magnitudine (scăderea hemoglobinei cu maximum 1 g/dl
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92268_a_92763]
-
formează împreună triada portală. Macroscopic, hepatocitul are formă poliedrică, dimensiuni variabile (20-30 μm) și se dispune în plăci sau cordoane celulare (cordoanele Remack) cu dispoziție radiară de la vena centrolobulară către periferia lobulului hepatic (figura 1). Între cordoanele celulare se află capilarele sinusoide hepatice iar în interiorul fiecărui cordon se găsesc unul sau două rânduri de celule între care sunt localizate canaliculele biliare care drenează bila spre exteriorul lobulului hepatic. Microscopic, hepatocitului i se descriu următoarele componente: - Nucleul, bazofil în colorație hematoxilină-eozină (HE
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]
-
mai folosit dispozitiv de monitorizare continuă a glicemiei, el fiind utilizat și de către noi la IDNBM „N. Paulescu”. Din experiența noastră am putea remarca suprapunerea aproape perfectă a valorilor glicemice înregistrate de sistemul CGMS cu cele obținute la testarea sângelui capilar (Tabelul 3), cu avantajul însă al obținerii imaginii complete a valorilor glicemice pe 24 de ore și nu doar informația disparată obținută prin automonitorizarea glicemică. Există deja numeroase studii, pe loturi mari de pacienți, care au indicat utilitatea dispozitivului penru
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92259_a_92754]
-
primitivi. în glomerul, celulele endoteliale ale capilarelor vin în contact intim cu celulele epiteliale ale podocitelor și împreună alcătuiesc membrana bazală glomerulară, care acționează ca un filtru prin care plasma devine ultrafiltrat lipsit aproape de proteine. Celulele mesangiale fibromusculare susțin buclele capilare și îndeplinesc o funcție fagocitară (10). Nervii apar în metanefros încă din stadiile inițiale ale dezvoltării, provenind din celulele cu origine în tubul neural 4. Nu se știe dacă ei funcționează în timpul nefrogenezei (11). B) CONTROLUL MOLECULAR AL NEFROGENEZEI 1
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a propus următoarele segmente: tubul proximal, tubul intermediar, tubul distal și tubul colector. Fiecare dintre acestea conține apoi două sau mai multe subsegmente. Rezultă astfel: corpusculul renal, situat la extremitatea proximală a nefronului, format din capsula Bowman și glomerul (ghemul capilar); tubul proximal, format din o parte contortă și o parte dreaptă, ce pătrunde în banda externă a medularei externe; tubul intermediar, format dintr-un segment descendent subțire, ce pătrunde adânc în medulară și un segment ascendent subțire; tubul distal, format
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Prezintă: un pol vascular, prin care pătrunde arteriola aferentă și iese arteriola eferentă; un pol urinar, de la care începe tubul proximal contort (cei doi poli nu sunt în mod obligatoriu diametral opuși). Este alcătuit din: capsula Bowman (componenta epitelială), ansele capilare (componenta vasculară care formează glomerulul) și mesangiul intern (componenta de susținere a glomerulului) (fig. 2.6). Capsula Bowman Capsula Bowman rezultă prin invaginarea ghemului de anse capilare în extremitatea distală a tubului proximal, în cursul morfogenezei. Ca rezultat, ea va
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în mod obligatoriu diametral opuși). Este alcătuit din: capsula Bowman (componenta epitelială), ansele capilare (componenta vasculară care formează glomerulul) și mesangiul intern (componenta de susținere a glomerulului) (fig. 2.6). Capsula Bowman Capsula Bowman rezultă prin invaginarea ghemului de anse capilare în extremitatea distală a tubului proximal, în cursul morfogenezei. Ca rezultat, ea va fi formată din două foițe: foița parietală, reprezentată de un epiteliu simplu pavimentos, situat pe o membrană bazală, care separă corpusculul de structurile tubulare înconjurătoare; foița viscerală
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
două foițe: foița parietală, reprezentată de un epiteliu simplu pavimentos, situat pe o membrană bazală, care separă corpusculul de structurile tubulare înconjurătoare; foița viscerală, care ia naștere la nivelul polului vascular, prin reflectarea epiteliului foiței parietale, învelind în totalitate ansele capilare ale glomerulului. în cursul dezvoltării și maturizării rinichiului, celulele foiței viscerale capătă o morfologie particulară, devin celule cu prelungiri citoplasmatice, denumite podocite. între cele două foițe se realizează un spațiu, numit spațiul urinar, care va găzdui ultrafiltratul. Acest spațiu este
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
megalina (proteina gp330), component al receptorului pentru LDL (această moleculă corespunde antigenului nefritei tip HEYMANN). Glomerulul renal (capilarele glomerulare) La nivelul polului vascular al corpusculului, arteriola aferentă se ramifică în 3-4 metarteriole scurte, care la rândul lor vor genera anse capilare anastomozate. Totalitatea capilarelor rezultate dintr-o metarteriolă formează un lobul glomerular. Prin convergență, ansele capilare vor genera arteriola eferentă, care va părăsi corpusculul tot prin polul vascular. Capilarele glomerulare sunt formate dintr-un endoteliu fenestrat, situat pe o membrană bazală
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Glomerulul renal (capilarele glomerulare) La nivelul polului vascular al corpusculului, arteriola aferentă se ramifică în 3-4 metarteriole scurte, care la rândul lor vor genera anse capilare anastomozate. Totalitatea capilarelor rezultate dintr-o metarteriolă formează un lobul glomerular. Prin convergență, ansele capilare vor genera arteriola eferentă, care va părăsi corpusculul tot prin polul vascular. Capilarele glomerulare sunt formate dintr-un endoteliu fenestrat, situat pe o membrană bazală. Celulele endoteliale sunt foarte aplatizate, prezintă între ele joncțiuni, iar citoplasma este străbătută de pori
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ce determină o permeabilitate diferită zonală (așa-numiții pori ai membranei bazale). Mesangiul Mesangiul este format dintr-o matrice extracelulară și o populație celulară; se găsește situat sub forma unui ax în lobulul glomerular. Matricea mesangială constituie suportul pentru ansele capilare într-un lobul, umplând spațiile dintre acestea. în aceste zone, membrana bazală face corp comun cu matricea, astfel că endoteliile se ancorează direct pe aceasta; în alcătuirea sa există colagen de tip IV cu lanțuri a1 și a2, laminină și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
HLA II). Unele substanțe, ca EGF, FGF, angiotensina II, endotelina, stimulează în celulele mesangiale sinteza de PDGF, cu rol important în proliferarea acestora in vivo. Corpusculul renal este sediul procesului de filtrare. Substratul morfologic al filtrării este reprezentat de endoteliul capilar, membrana bazală și diafragmele de filtrare dintre pedicele (diafragmul fantelor de filtrare). Debitul de filtrare depinde de coeficientul de filtrare, legat de permeabilitatea barierei de filtrare și suprafața acesteia, pe de o parte, precum și de presiunea de filtrare, pe de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
fiind sesizabile doar teritorii înguste, restrânse, de stromă fibroasă. B) MICROSCOPIA OPTICĂ îN ADPKD Chiștii apar la orice nivel al nefronului, de la tubii contorți la tubii colectori. Uneori, punctul de pornire poate fi capsula Bowmann; în aceste condiții, mici ghemuri capilare glomerulare pot fi observate în interiorul dilatației chistice (chist glomerular, mai frecvent la fetuși și copii mici) (planșa 2). Evolutiv, chiștii își pot păstra continuitatea cu tubii colectori (chiști funcționali) sau o pot pierde (chiști izolați, prin închiderea tubilor colectori). În
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
kg corp). Această alimentație va asigura o funcționare normală a ficatului, oprirea proceselor patologice, refacerea leziunilor hepatice și un aport optim de energie care să compenseze degradarea propriilor resurse energetice consumate În timpul febrei. Aportul vitaminic este util pentru normalizarea permeabilității capilare și pentru eliminarea ionului de sodiu. Necesarul vitaminic se realizează prin regim de crudități, sucuri de fructe, compoturi și fructe proaspete, având rol și În creșterea diurezei, eliminarea pigmenților biliari și dezintoxicarea ficatului. La acestea este bine să se adauge
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
adesea precedă cu câteva zile instalarea edemului pulmonar acut, dar trebuie avut în vedere că simptome similare pot să apară și în bolile pulmonare cronice. Ortopneea s ‑a arătat că se corelează în circa 90% dintre cazuri cu creșterea presiunii capilare pulmonare (4). Ea poate fi evaluată monitorizând frecvența respiratorie și saturația arterială după ce se solicită pacientului să stea întins 2 minute. Persistența ortopneei la externare se asociază cu un risc înalt de reinternare. În tabelul 27.1 este prezentată valoarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
și congestia pulmonară. De asemenea, pot fi decelate și imagini sugestive pentru o patologie pulmonară asociată, cauza decompensării cardiace (de exemplu, pneumonie). De reținut că absența semnelor radiologice clasice (redistribuție vasculară, edem interstițial sau alveolar) nu exclude existența unei presiuni capilare pulmonare crescute. Semnele de congestie pulmo- nară sunt absente la 53% dintre pacienții cu presiune capilară pulmonară 16 -29 mmHg (59). Teste de laborator Hemoleucograma - este utilă pentru evidențierea anemiei, care poate constitui un factor de prognostic nefavorabil la bolnavii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]