2,115 matches
-
VARICOASĂ - VARICE COMPLICATE -STADIUL CEAP 4-6 Reacțiile pentru MMP-2 au fost negative în 3 din cele 5 cazuri investigate, la nivelul tuturor segmentelor recoltate (tabel 51). Pozitivitate de intensitate scăzută și medie a fost prezentă în celelalte două cazuri, în capilarele de neoformație dezvoltate în intimă și în țesutul conjunctiv al mediei, și la nivelul vasa vasorum adventiceale. Reacțiile pentru MMP-9 și inhibitorul specific, TIMP-1 au fost prezente în toate cele 5 cazuri, intensitatea fiind variabilă (tabel 51). MMP-9 a fost
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
nivelul vasa vasorum adventiceale. Reacțiile pentru MMP-9 și inhibitorul specific, TIMP-1 au fost prezente în toate cele 5 cazuri, intensitatea fiind variabilă (tabel 51). MMP-9 a fost pozitiv la nivel endotelial, discotinuu, intensitatea de colorare fiind scăzută, precum și la nivelul capilarelor de neoformație intramurale și în adventice, intensitatea de colorare fiind medie. TIMP-1 a fost absent la nivel endotelial și prezent, cu intensitate crescută, în capilarele de neoformație intramurale, vasa vasorum și celulele adventiceale. Nu au fost observate diferențe majore de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
a fost pozitiv la nivel endotelial, discotinuu, intensitatea de colorare fiind scăzută, precum și la nivelul capilarelor de neoformație intramurale și în adventice, intensitatea de colorare fiind medie. TIMP-1 a fost absent la nivel endotelial și prezent, cu intensitate crescută, în capilarele de neoformație intramurale, vasa vasorum și celulele adventiceale. Nu au fost observate diferențe majore de intensitate și localizare între crosă, vena safenă internă, pachetul varicos gambier și venele perforante. Imaginile din figurile 160-167 ilustrează profilul MMP-2, MMP-9 și TIMP-1 pentru
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
a fost absent. Această constatare susține rolul lezării endoteliale, o posibilă explicație fiind faptul că sinteza MMPs de către celulele endoteliale nu este oprită de inhibitorul specific. În tunica medie, MMP-9 a fost evidențiat prioritar în jurul celulelor musculare, iar TIMP-1, în capilarele de neoformație. Localizarea diferită sugerează implicarea în paralel a celor două populații celulare, producerea de MMPs de către celulele musculare fiind controlată prin producerea de TIMP-1 de către celulele endoteliale. La nivel adventiceal, expresia MMP-9 și TIMP-1 a fost prezentă atât la
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
VARICOASĂ VARICE COMPLICATE - STADIUL CEAP 4-6 Examenul calitativ a evidențiat prezența mastocitelor predominant la nivelul adventicei, existând însă un număr important de mastocite și la nivelul tunicii medii. Sub raportul distribuției, mastocitele au fost identificate în principal în relație cu capilare din tunica medie și, respectiv, vasa vasorum adventiceale. Examenul cantitativ a relevat, pe ansamblul celor 5 cazuri analizate, o valoare medie de 43,24 mastocite (tabelul 54). 7.7.3.3. EXPRESIA POPULAȚIEI MASTOCITARE ÎN BOALA VARICOASĂ VARICE SIMPLE VERSUS
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
proceselor aerobe), precum și o mai mare cantitate de mioglobină (care realizează transportul și înmagazinarea oxigenului în celula musculară), ele sunt foarte rezistente la oboseală (Forssmann, 1985 citat de Letzelter și Eggers, 2004, p.17). * Nivelul capilarizării periferice Cu cât densitatea capilarelor în musculatura implicată este mai mare, cu atât irigarea sangvină locală se va efectua mai bine, favorizând procesele oxidative intense specifice efortului de rezistență (Ardelean, 1990, citat de Stoica, 2000, p. 104). * Calitatea metabolismului și resurselor energetice Nivelul optim de
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
în vederea unui drenaj eficient (188, 191). Vascularizația peritoneului este extrem de bogată și este formată din: - arterele ce provin în mare parte din aorta abdominală și se termină printr-o rețea capilară vastă. În mod fiziologic doar o parte din aceste capilare sunt deschise, însă suficiente pentru asigurarea funcțiilor peritoneului. În cazul apariției manifestărilor patologice toate capilarele se deschid, încât este absorbită și/sau secretată o cantitate considerabilă de lichide sustrase volemiei. - venele alcătuiesc o rețea venulară bine reprezentată, care se deschid
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
arterele ce provin în mare parte din aorta abdominală și se termină printr-o rețea capilară vastă. În mod fiziologic doar o parte din aceste capilare sunt deschise, însă suficiente pentru asigurarea funcțiilor peritoneului. În cazul apariției manifestărilor patologice toate capilarele se deschid, încât este absorbită și/sau secretată o cantitate considerabilă de lichide sustrase volemiei. - venele alcătuiesc o rețea venulară bine reprezentată, care se deschid în vena cavă inferioară și vena portă. - vasele limfatice sunt numeroase și alcătuiesc o rețea
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
peritonitice - în care lichidul este de fapt un exsudat bogat în fibrină, mucină, elemente celulare, a căror prezență explică funcția peritoneului de luptă împotriva infecției, limitând-o și neutralizând efectele toxice. Creșterea cantității de lichid este explicată prin modificarea permeabilității capilare ca urmare a variațiilor de presiune și vasodilatație. - Hipertensiunea portală - prin stază limfatică și venoasă determină tulburări de permeabilitate vasculară cu acumulare de lichid în cavitate - ascita. Ascita se dezvoltă ca urmare a decompensării bolii hepatice. Cauzele acesteia sunt multiple
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
examen anterior; - diverse semințe de fructe, ghem de ascarizi. Obstrucția are loc în porțiunea proximală, iar secreția care continuă determină distensia. La distensie o contribuție importantă are și multiplicarea germenilor localizați în apendice. Presiunea intraluminală crescută generează tulburări vasculare: - obstrucția capilarelor și nervilor;fluxul arterial nemodificat produce congestia și angorjarea apendicelui. Ulterior, procesul inflamator infiltrează seroasa apendiculară afectând circulația arterială, cu apariția fenomenelor ischemice și formarea infarctelor din zona antimezenterică (240). Propagarea infecției la seroasă se poate produce în două moduri
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
dezvoltă din macheta cartilaginosă. Osificarea primară diafizară se traduce prin hipertrofia celulelor cartilaginoase care se găsesc în centrul piesei. Mugurii conjunctivovasculari, ce vin din pericondru, pătrund în condroblastele hipertrofiate, perforează capsula lor și se reunesc într-o cavitate umplută cu capilare dilatate și celule conjunctive embrionare. Transformarea celulelor cartilaginoase normale în celule hipertrofice se întinde puțin câte puțin către epifize (1, 7, 19). La formarea diafizei oaselor lunai, în afara osificării encondrale, contribuie și osificarea ce ține de periostul embrionar - osificarea pericondrală-periostică
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
substanță moale, semifluidă, buretoasă, boaată în elemente sanauine denumită măduva osoasă. Măduva roșie: formează oasele latului și copilului; la adult se găsește în vertebre, coaste, stern. Denumirea pe care a primit-o suaerează faptul că, prezintă un număr mare de capilare sanauine și elemente fiaurate, îndeplinind astfel, rol hematopoietic. Măduva aalbenă: conține rezerve de arăsime și se găsește în majoritatea oaselor adultului. Măduva aelatinoasă: conține multe elemente conjunctive și se întâlnește, în special, în oasele persoanelor în vârstă. Măduva osoasă îndeplinește
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Suprafețele articulare sunt în aeneral acoperite de cartilaj hialin stâns leaat de os - Fiaura 51; au o suprafață externă netedă; sunt de arosimi variabile și au un sistem de nutriție leaat de lichidul sinovial și de procesele de difuziune din capilarele membranelor sinoviale. Au formă încadrabilă aeometrică: plană, cilindrică, sferică, eliptică. Tocmai ca urmare a formei fraamentelor osoase care participă la o articulație rezultă și posibilitățile de mișcare. Astfel, în articulațiile plane mișcările sunt mai reduse pe când în cele de formă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
dispuse transversal peste o articulație ca urmare a acțiunii de răsucire; - fibre oblice: sunt rezultante ale mișcării de rotație internă și externă. Stratul intern (membrana sinovială) este cel care secretă lichidul sinovial și este rezultatul: - transudării lichidului plasmatic din vasele capilare perisinoviale; - descuamării sinovialei și ale cartilajelor articulare produsă în timpul mișcăriilor. Deci, sursa principală a producerii lichidului sinovial o reprezintă mișcarea. Lichidul sinovial are culoare țălbui, este vâscos (datorită conținutului în acid hialuronic), transparent. Membrana sinovială prezintă prelunairi: I. externe: - fundurile
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ceea ce determină o vascularizație abundentă. Arterele au, inițial o direcție transversală; după ce pătrund în mușchi se ramnifică. Arterele mici sunt așezate în vecinătatea țesutului conjunctiv, care separă fasciculele primare și sunt legate prin anastomoze transversale. Din arterele mici se desprind capilare care, mai ales în mușchii cu fibre predominant roșii, prezintă mici dilatații fusiforme sau ampulare în care se acumulează sângele în decursul contracției. în musculatura în repaus numai o parte din capilare sunt deschise, majoritatea fiind închise. în timpul contracției are
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
prin anastomoze transversale. Din arterele mici se desprind capilare care, mai ales în mușchii cu fibre predominant roșii, prezintă mici dilatații fusiforme sau ampulare în care se acumulează sângele în decursul contracției. în musculatura în repaus numai o parte din capilare sunt deschise, majoritatea fiind închise. în timpul contracției are loc deschiderea și dilatarea capilarelor ceea ce determină sporirea patului vascular local. Venele urmează traiectul invers al arterelor. Vasele limfatice se găsesc numai în perimisium și endomisium. Tendonul prezintă o vascularizație foarte precară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchii cu fibre predominant roșii, prezintă mici dilatații fusiforme sau ampulare în care se acumulează sângele în decursul contracției. în musculatura în repaus numai o parte din capilare sunt deschise, majoritatea fiind închise. în timpul contracției are loc deschiderea și dilatarea capilarelor ceea ce determină sporirea patului vascular local. Venele urmează traiectul invers al arterelor. Vasele limfatice se găsesc numai în perimisium și endomisium. Tendonul prezintă o vascularizație foarte precară. INERVAȚIA MU ȘCHILOR STRIAȚI Fibrele sensitive sunt groase și provin de la nivelul ganglionilor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
al microcirculației 113 14.5. Aspecte circulatorii specifice teritoriului vascular 115 14.5.1. Circulația coronară 115 14.5.2. Circulația cutanată 116 14.5.3. Circulația cerebrală 117 14.6. Circulația capilară 118 14.6.1. Organizarea funcțională a capilarelor 118 14.6.2. Curgerea sângelui in capilare 119 14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor 121 15. Circulația venoasă 128 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor 129 15.2. Caracterele circulației venoase 131 15.3. Presiunea venoasă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
teritoriului vascular 115 14.5.1. Circulația coronară 115 14.5.2. Circulația cutanată 116 14.5.3. Circulația cerebrală 117 14.6. Circulația capilară 118 14.6.1. Organizarea funcțională a capilarelor 118 14.6.2. Curgerea sângelui in capilare 119 14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor 121 15. Circulația venoasă 128 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor 129 15.2. Caracterele circulației venoase 131 15.3. Presiunea venoasă 132 15.4. Factori ce determină și influențează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
5.2. Circulația cutanată 116 14.5.3. Circulația cerebrală 117 14.6. Circulația capilară 118 14.6.1. Organizarea funcțională a capilarelor 118 14.6.2. Curgerea sângelui in capilare 119 14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor 121 15. Circulația venoasă 128 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor 129 15.2. Caracterele circulației venoase 131 15.3. Presiunea venoasă 132 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă 133 16. Circulația limfatică 134 16.1. Capilarele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
capilarelor 121 15. Circulația venoasă 128 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor 129 15.2. Caracterele circulației venoase 131 15.3. Presiunea venoasă 132 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă 133 16. Circulația limfatică 134 16.1. Capilarele și vasele limfatice 135 16.2. Formarea limfei 135 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice 137 FIZIOLOGIA RESPIRATIEI I. L. Serban, D. N. Serban 17. Introducere în fiziologia respirației 138 18. Ventilația alveolară 138
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
precum și a vitaminelor. Principalele funcții ale ficatului se împart în trei categorii: funcții vasculare de stocare și filtrare a sângelui; funcții metabolice; funcții excretorii și secretorii. 9.1. Circulația hepatică Ramurile intrahepatice ale arterei hepatice și venei porte converg în capilare sinusoide, care se varsă în venele centro-lobulare (fig. 26), ce converg prin venele hepatice în vena cavă inferioară. In fiecare minut ~1100 ml de sânge trec prin vena portă spre sinusoidele hepatice și aproximativ ~350 ml trec prin artera hepatică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
șuntând cea mai mare parte din organ. Constricția arteriolelor mezenterice reduce debitul portal. In șocul sever debitul hepatic poate fi redus în asemenea măsură încât poate determina necroză hepatică. Endoteliul sinusoidelor hepatice este mult mai permeabil la proteine decât endoteliul capilarelor din oricare alt sector. Deoarece porii sinusoidelor hepatice sunt extrem de permeabili și permit trecerea rapidă atât a lichidelor cât și a proteinelor prin spațiile Disse, limfa drenată din ficat are o concentrație proteică de aproximativ 6 g/dl, concentrație puțin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de catabolism, precum și pentru a transporta molecule cu rol în semnalizare de la locurile de producere la celulele țintă. Sistemul circulator este alcătuit din inimă și vase: artere ce primesc sângele pompat de ventricule, vene ce aduc sângele la atrii și capilare ce asigură legătura dintre arteriole și venule, precum și schimburile sanguino-tisulare (tab. 4). Ca sistem funcțional major al corpului uman, sistemul circulator este specializat pentru livrarea de substanțe către țesuturi și preluarea deșeurilor de la acestea. Dacă cele două procese ar avea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
contractă pentru a adăuga un volum suplimentar de sânge la umplerea ventriculară pasivă. Legile fizice care guvernează curgerea sângelui sunt prezentate mai jos. Pe scurt, în aortă și arterele mari sângele curge rapid, sub presiune mare și oscilantă, iar în capilare curge lent, sub presiune joasă și ne-oscilantă. In vene presiunea continuă să scadă, dar viteza de curgere crește (față de capilare) pe măsura scăderii secțiunii vasculare totale. Stratul de mușchi neted din peretele arterial permite efectuarea modificărilor de diametru ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]