33,486 matches
-
repetată și cultivata și an cazul altor cinematografii europene. De altfel, pe când aștern pe hârtie aceste gânduri, primesc - prin é-mail - nominalizările pentru Premiile filmului european - ai căror câștigători vor fi anunțați sâmbătă 4 decembrie a.c. la Teatrul Schiller din noua capitala a Germaniei - Berlin. Le citez, ca posibile sugestii de titluri pentru posibile viitoare achiziții de film european an România: Ai vrea tuing Amal (Suedia, regia Lucas Moodysson), Mifune Sidste Sang (Danemarca, regia Soren Kragh-Jacobsen ), Moloch (Rusia-Germania, regia Alexandr Sokurov), Notting
Toamnă cinefilă by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17433_a_18758]
-
întemeiază, la București, ziarul evreiesc, de accentuată coloratura sionista, Mîntuirea, îl invită pe Fundoianu să-i devină colaborator, ca redactor. Tentația a fost prea mare pentru a nu acceptă, mai ales că, în acest fel, scăpa de provincie, mutîndu-se în Capitală. Aici, la Mîntuirea, începe să scrie despre multiplele chestiuni ale iudaismului, continuate la publicații de acelasi profil precum Hatikvah, Lumea evree, dar și în altele trecînd de aceasta, să-i spunem, specializată fizionomie, dar păstrîndu-se în limitele aceleiași preocupări. S-
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
Alex. Ștefănescu Ultimii doi ani de realism socialist LA SIBIU, departe de agitația sterilă din capitală, Ana Selejan continuă să exploreze colecțiile de ziare și reviste din primele decenii de după război, pentru a reconstitui, printr-un laborios montaj de citate, viața literară de atunci. Cel mai recent volum al său, intitulat Literatura în totalitarism, se referă
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
viermuiala de vară se presimte la câteva sute de pași mai încolo - în drumul spre ieșirea din oraș, în mahalaua largă prevestita de melodia viorilor și de mirosul fripturii." Scriitorul manifestă o deosebită apetenta pentru revelarea farmecului arhitecturii patinate, din capitală sau chiar dintr-un oraș de provincie precum Buzăul. Și în acest caz, mărturisesc a-l urmări cu deplină înțelegere. Orașele României - fie și în urmă "sistematizărilor" ceaușiste - mai păstrează nuclee coerențe din punctul de vedere al artei construcțiilor, unele
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
cu coroană lui enormă stradă, de-a lațul, ca și două case de peste drum, plus două mașini, pentru care șantierul a plătit despăgubiri: "despăgubiri" pentru mașinile lovite, nu pentru dispariția definitivă a ceea ce dădea splendoare unui colț altfel sordid din Capitală, si pentru pierderea umbrei binefăcătoare an verile toride. Iar nesăbuiții săpători răspundeau celor care-i mustrau: Las^ că crește altu-n loc!" (pomul era cel putin centenar, viguros și de o specie rară). Cineva a comentat că an Germania s-ar
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
teroare, suspiciune, îndoctrinare) la cea fizică (frigul, subalimentația) au ca efect uniformizarea, îndobitocirea, instalarea unei ataraxii în deplină opoziție cu lozincile mobilizatoare. Exteriorul generează modificări ale interiorului, contribuind la alienarea individului. Un decor ostil, orwellian, de era atomică - asa arata capitala României în plină iarnă: vântul care șuiera prin scheletele "ctitoriilor" de tot felul, maidanele acoperite cu rămășițele bisericilor prăbușite "în nori de praf roșiatic, sub izbitura de berbece obscen a buldozerelor", "străzile murdare, trotuarele înstelate de scuipați uscați, vitrinele goale
Orasul fără puncte cardinale by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17534_a_18859]
-
pentru paginile mondene ale ziarelor, în calitate de tăietor de panglici sau de invitat la mai știu eu ce alte întîmplări vesele, însoțite de bufet rece sau de ciocniri de cupe cu șampanie. Primarul Bucureștiului nu scapă nici un prilej de a înfrăți Capitala cu diverse alte capitale din lume, trudindu-se cu obositoare călătorii și cu protocoale indigeste, pe altarul sacrificiilor inubliabile care fac din domnia-sa un demn purtător de mesaj al bucureștenilor unde cu gîndul nu gîndești și probabil că n-
Mica infractiune si VIP-urile locale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17528_a_18853]
-
ziarelor, în calitate de tăietor de panglici sau de invitat la mai știu eu ce alte întîmplări vesele, însoțite de bufet rece sau de ciocniri de cupe cu șampanie. Primarul Bucureștiului nu scapă nici un prilej de a înfrăți Capitala cu diverse alte capitale din lume, trudindu-se cu obositoare călătorii și cu protocoale indigeste, pe altarul sacrificiilor inubliabile care fac din domnia-sa un demn purtător de mesaj al bucureștenilor unde cu gîndul nu gîndești și probabil că n-a gîndit nici dl
Mica infractiune si VIP-urile locale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17528_a_18853]
-
coșmaruri fiindcă trebuie să circule cu autobuze garnisite cu hoți tot mai obraznici sau să-i fie frică să se întoarcă noaptea acasă, ăsta nu e vina Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ci printre alții, a primarului general al Capitalei. Dl Viorel Lis și alți șefi locali mai mici au intrat într-o piele de VIP-uri care îi împiedică să-și vadă de treabă pentru care sînt plătiți. Strategii poliției Bucureștiului par a fi uitat că eficiența lor nu
Mica infractiune si VIP-urile locale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17528_a_18853]
-
înscrie numele pe această descoperire. În 1933 H. Brauner pleacă la Paris cu o bursă, unde lucrează la Muzeul Trocadero sub conducerea unei personalități ce va deveni, apoi, cel mai apreciat exeget al operei lui Const. Brăiloiu. El cunoaște, în capitala Franței, pe Brâncusi, care îl afecționează în chip special cînd aude că tînărul vizitator a făcut investigații etnomuzicale în satul Runcu din județul Gorj. Îl vizitau, adesea, pe marele sculptor, cei doi frați Brauner, Victor și Harry. Tot la Paris
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
numai. Mai mult, "Zilele Mondiale ale Muzicii", festival internațional recent încheiat, a intenționat a realiza o proiecție semnificativă a preocupărilor mondiale actuale în domeniul componisticii. Cred că, în importantă măsură, acest lucru a reușit. În afară de București, - forțele muzicale artistice ale Capitalei au fost prezente în mod semnificativ - Festivalul "World Music Days" s-a desfășurat de asemenea la Cluj, Timișoara, Iași, Bacău și la Chișinău. Este o manifestare anuală amplă, organizată de mai bine de trei sferturi de veac, de la începutul anilor
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
1918, cînd a început destrămarea armatei austro-ungare, Maniu părăsește regimentul sau, pleacă la Viena unde ocupă o parte a clădirii Ministerului de Război, adunînd ostașii români reîntorși de pe front, care, chiar la cererea autorităților, au preluat, pentru cîteva zile, apărarea capitalei fostului imperiu. În fruntea armatei românești disciplinate, s-a înapoiat la Arad, declarînd ministrului maghiar trimis, aici, pentru tratative, că solicită ăruperea completă de Ungaria". Și-a menținut atitudinea și la o nouă rundă de tratative cu guvernul maghiar și
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
Curtici prima oara din țară numai pînă la Budapesta. Am uitat să notez împrejurările călătoriei, scurtă, dar nu contează. Sigur este faptul că pe ziua de 1 Mai 1960, - patru ani după revoluție (notez acum) mă îndrept întîia dată către capitală europeană pe care străinii o confundă des cu București, spre disperarea românului cu vocație europeană, daca nu, si mai, universală... Astăzi, în 1999, cînd dau de notițele carnetului mic de călătorie cu data de 1 Mai 1960, - azi scriu cu
Budapesta 1960 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17593_a_18918]
-
literatura română, am cunoștință de patru manuale noi. Un al cincilea este sub tipar. Toate, redactate de profesori din București. Trag un mic semnal de alarmă: provincia nu pare a se fi dezbărat de ideea că totul se hotărăște în Capitală. Lipsa de la apel a profesorilor din țară este îngrijorătoare. Mi s-ar fi părut firesc să vină și ei cu manuale. Rezultatele de la olimpiadele naționale arată că, în provincie, se face uneori o școală mai bună decît în București. De unde
Noile programe si manuale de liceu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17598_a_18923]
-
Ileana Cotrubas spune că are puțini elevi, deoarece este foarte exigenta, domnia-sa amintește de marii regizori cu care i-a plăcut să lucreze: Bineînțeles cu Jean-Pierre Ponnelle: Flautul fermecat la Salzburg, Nunta lui Figaro la Viena și, tot în capitala austriacă, Paiațe, de o asemenea intensitate dramatică, încât eram literalmente golita la sfarsitul fiecărei reprezentații. Și Peter Hall la Glyndebourne... Păstrez o amintire cu totul specială despre Eduardo De Filippo, pentru Don Pasquale la Chicago: provenind din teatru, fiind deopotrivă
Ileana Cotrubas despre Adevărurile Operei by Ma () [Corola-journal/Journalistic/17592_a_18917]
-
de fapt din Paris. În această situație se află, de pildă, articolul intitulat La Paris, în căutarea Geniului național, în care, într-un limbaj convențional (vizibil încă din titlu), autorul povestește cum a căutat, descoperit și contemplat cu emoție în capitala Franței un bust al lui Eminescu realizat de sculptorul Ion Vlad. Când relatează totuși și un eveniment prezentat că senzațional a Scandal la biserică românească "Sf. Maria" din Queens a , evenimentul respectiv se dovedește a fi anodin: conflictul dintre un
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
umflă râsul văzând bătălia care se dă an aceste zile pentru numirea "negociatorului" integrării României an Uniunea Europeană. Domnilor, suntem an totală eroare! Asta e problema? Cine va lua diurnele grăsuțe și cine se va ăntoarce bosumflat de la ședințe de prin capitalele europene? Chiar de-ar fi vorba de-un geniu, si nu de-un pleșcar posedând obișnuitul IQ al politicianului român, tot ar fi făcut sah-mat la ăntrebarea (esențială!): "Câți kilometri de autostradă aveți?" Cu cei vreo șaptesprezece care leagă nimic
Societatea de consum... nervos by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17620_a_18945]
-
Vreți să vedeți cum va arăta centrul Capitalei după un cutremur similar celui din 1977? Numărul victimelor ar fi uriaș, mai ales că multe clădiri vechi, neconsolidate, sunt sedii de teatre, au la parter restaurante sau magazine. Teatrul Nottara se află într-un bloc care poate cădea la
Vezi cum va arăta centrul Capitalei după un cutremur ca în 1977, dacă nu se fac consolidări () [Corola-journal/Journalistic/24749_a_26074]
-
ca acelea surprinse a doua zi după marele cutremur din 1977, pe care vi le prezentăm mai jos, vor putea fi înregistrate în București dacă nu se demarează un program susținut de consolidări. Potrivit unei hărți din 1999, în centrul Capitalei sunt nu mai puțin de 120 de clădiri construite înainte de 1940 și care au un risc de prăbușire ridicat. Doar 14 au fost consolidate după 1989, iar în timpul comunismului constructorilor li s-a cerut doar ca blocurile renovate să aibă
Vezi cum va arăta centrul Capitalei după un cutremur ca în 1977, dacă nu se fac consolidări () [Corola-journal/Journalistic/24749_a_26074]
-
au fost fracturați în timpul cutremurului. Clădiri noi, construite înainte de cutremur, după război. Prima imagina reprezintă zidăria de umplutură avariată. În a 2-a imagine apar pereți de beton armat fracturați. Blocul Carlton, cea mai înaltă clădire de beton armat din Capitală, în 1940, prabușită în urma cutremurului din același an, făcând peste 130 de victime. După dezastru s-a trecut la consolidare, însă potrivit deciziei partidului, clădirile trebuia să aibă rezistența pe care o aveau înainte de cutremur, ceea ce înseamnă că la următorul
Vezi cum va arăta centrul Capitalei după un cutremur ca în 1977, dacă nu se fac consolidări () [Corola-journal/Journalistic/24749_a_26074]
-
După dezastru s-a trecut la consolidare, însă potrivit deciziei partidului, clădirile trebuia să aibă rezistența pe care o aveau înainte de cutremur, ceea ce înseamnă că la următorul cutremur rezultatul ar fi fost același. Potrivit unei hărți din 1999, în centrul Capitalei sunt, nu mai puțin, de 120 de clădiri construite înainte de 1940 și care au un grad de prăbușire ridicat. Astăzi există 12 clădiri construite înainte de 1940, care au fost consolidate.
Vezi cum va arăta centrul Capitalei după un cutremur ca în 1977, dacă nu se fac consolidări () [Corola-journal/Journalistic/24749_a_26074]
-
Potrivit ultimei statistici, în Sectorul 2 al Capitalei au fost recenzate până vineri seară 109.751 de locuințe, reprezentând 67,17 la sută din totalul estimat de 163.383, precum și 231.341 de persoane. Pentru a duce la bun sfârșit această activitate, Primăria Sectorului 2 a deschis birouri
RECENSĂMÂNT 2011 în Bucureşti: Primăria Sectorului 2 a deschis birouri unde cetăţenii pot completa formularele () [Corola-journal/Journalistic/24746_a_26071]
-
Peste 81 la sută dintre locuințe au fost recenzate în nouă zile, Bucureștiul având în continuare cel mai scăzut procent, respectiv 66,58 la sută, urmat de județele Ilfov, Constanța și Sibiu, a anunțat, sâmbătă, Institutul Național de Statistică. În Capitală, până la sfârșitul zilei de vineri fuseseră recenzate 571.971 de locuințe, reprezentând 66,58 la sută din totalul estimat, precum și 1.299.398 de persoane. Un ritm mai scăzut este înregistrat în continuare în Sectorul 1, unde au fost recenzate
RECENSĂMÂNT 2011 în Bucureşti: Primăria Sectorului 2 a deschis birouri unde cetăţenii pot completa formularele () [Corola-journal/Journalistic/24746_a_26071]
-
46 la sută, Vâlcea, cu 95,61 la sută, Arad, cu 95,09 la sută, Covasna, cu 94,97 la sută și Teleorman, cu 93,88 la sută. Bucureștiul are în continuare cel mai scăzut procent de locuințe recenzate. Astfel, Capitala are peste 76 la sută dintre locuințe recenzate, fiind urmată de județele Cluj, cu 85,76 la sută, Ilfov, cu 85,94 la sută, Galați, cu 86,05 la sută și Tulcea, cu 86,31 la sută. În București, până la
RECENSĂMÂNT 2011: Aproape 89 la sută dintre locuinţe au fost recenzate, Capitala, la coada clasamentului cu 76,04 la sută () [Corola-journal/Journalistic/24738_a_26063]
-
Comunicarea între Sectorul 2 al Capitalei și Institutul Național de Statistică este deficitară. Criști Bucur, jurnalist la ziarul Impact de Montreal, ne-a povestit despre situația incredibilă prin care a trecut. A dorit să dea toate datele necesare pentru recensământ, dar nimeni nu a fost interesat
Cum să te duci la Primărie să-ți dai datele pentru RECENSĂMÂNT şi să fii gonit () [Corola-journal/Journalistic/24771_a_26096]