KorAP: Find »[drukola/base=capitalist & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...59 60 61 ...64 >

1,577 matches

Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

noțiunii de capitalism"191. Lăcomia neînfrânată de câștig nu este caracteristică și nu are nimic de-a face cu lumea capitalistă. Cu atât mai mult este depărtată de ,,spiritul său"192. Weber pune în evidență că un câștig tipic pentru capitalist este acela care are la bază o activitate rațională, în urma căreia acest câștig survine în mod natural, ca ceva așteptat. Capitalismul înseamnă calcul economic rațional, folosirea șanselor, o activitate continuă precum și ,,o temperare rațională a impulsurilor iraționale"193. Toate acestea

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Georges Bataille în ,,Partea blestemată"195. Bataille pune în evidență claritatea textului și faptul că acesta sintetizează cel mai bine starea de lucruri, modul de a fi capitalist. Pentru că este evident că putem discuta despre un mod de a fi capitalist, în care poziția față de bani și lumea materială este unică, absolut specială în raport cu alte tipuri de construcție socială ale omului. Capitalismul este acumulare prin sine însuși, este chiar sinonim cu acumularea și dezvoltarea. Capitalismul este o lume a sensului economic

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
el a luat-o în stăpânire"220. Fără proprietate nu există efort și nu există gospodărire. În capitalism oamenii încercuiesc terenuri, delimitează proprietăți, fabrici și uzine, pentru că fiecare trebuie să știe exact cât muncește și mai alese pentru cine muncește. Capitalistul este un om care are și care își dorește să aibă. Proprietatea privată asigură libertatea celui care produce și siguranța că munca sa va fi folositoare sieși și nu altcuiva. Prin proprietatea privată ne asigurăm că eforturile noastre nu vor

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
un neîntrerupt festin, aruncând firimiturile propriilor sclavi. Sistemul profitului îi face prosperi pe oamenii care au reușit să satisfacă cel mai bine cererile poporului, la cel mai bun preț. Bogăția nu poate fi obținută decât prin oferirea de servicii consumatorilor. Capitaliștii își pierd fondurile dacă nu investesc în domeniile în care vor satisface mai bine cererile publicului. Printr-un plebiscit repetat zilnic, în care orice bănuț conferă un drept de vot, consumatorii determină cine ar trebui să posede și să conducă

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
a industriei comerciale n-a fost cultivată de către romani cu mai multă ardoare decât cea a cămătarului profesionist 103 și cea a financiarului sau bancherului 104. Trăsăturile caracteristice ale unei economii financiare dezvoltate, ca înlocuirea în marile afaceri pecuniare a capitaliștilor individuali cu bancherul intermediar care recepționează și efectuează plăți pentru clienții săi, plasează și împrumută bani și se ocupă de afaceri bănești în interiorul și în afara țării, se conturează în întregime încă din epoca lui Cato"105. Lumea se internaționalizează prin

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Roma în mod universal"106. Marea economie romană avea nevoie de bani și de oameni care să lucreze cu banii în mod special și specializat. Mommsen numește oamenii care derulau afaceri la nivel mare în această epocă cu termenul de ,,capitaliști"107. Este aici o combinație de bani, afaceri și putere pe care autorul o sesizează și o descrie. Oamenii cu bani se implică în politică și pot schimba cursul evenimentelor politice prin folosința banului. Se puteau cumpăra și se puteau

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
cumpăra și se puteau vinde demnități, iar pentru cel care intra într-un asemenea cerc, a cumpăra o funcție însemna o investiție pe care și-o recupera ulterior din corupție. Lumea romană are și o asemenea față. În proprietatea marilor capitaliști romani existau sume importante de bani sub forma monedei sau a lingoului monetar. ,,Aurul ocupa primul loc în cadrul marilor tranzacții..."108. Este o epocă aparte în care putem spune că banul începe să joace un rol unic, extrem de important în

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
încetățenit asupra națiunii sau, mai degrabă, întrucât acesta nu prezenta o noutate pentru Roma, ca spiritul capitalist să pătrundă în toate relațiile vieții și în toate clasele, și că agricultura, la fel ca și conducerea statului, au devenit antreprize ale capitaliștilor"109. Există un fel de filiație a capitalismului european ca acest tip de capitalism de care nu se sfiește să vorbească Mommsen. Firul roșu îl reprezintă folosința banului la orice, fără limite și fără restricții. De altfel, dacă stăm să

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
și împlinirea prin avere vine de dinainte de capitalism. Capitalismul nu va face decât să ducă la perfecționare metodele și tehnicile trecutului. Este o lume bazată pe schimb, acumulare, o lume a comerțului și expansiunii. Negustorii despre care vorbim vor deveni capitaliștii de mai târziu. Ei vor fi cei care, cu timpul, vor influența lumea politică, implicându-se în conducerea orașelor și cetăților, dar și lumea religioasă, făcând eforturi de susținere și impunere a Reformei, adică a schimbării fundamentale din domeniul religios

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
de stat. Așa cum spuneam, curând acești oameni se vor implica cu succes și în conducerea treburilor politice. Nu putem discuta însă despre un nou mod de producție, despre capitalism. De altfel Le Goff subliniază clar39: "A fost negustorul medieval un capitalist? Este limpede că celebra teză a lui Werner Sombart după care epoca modernă - cu Renașterea și Reforma din secolul al XVI-lea - a creat noțiunea de mare capitalist, nu mai poate fi acceptată azi când se știe mai bine ce

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
capitalism. De altfel Le Goff subliniază clar39: "A fost negustorul medieval un capitalist? Este limpede că celebra teză a lui Werner Sombart după care epoca modernă - cu Renașterea și Reforma din secolul al XVI-lea - a creat noțiunea de mare capitalist, nu mai poate fi acceptată azi când se știe mai bine ce a însemnat negustorul-bancher al Evului Mediu. Fără îndoială se cuvine a-l considera mai degrabă un precapitalist. (...). Evul Mediu nu a cunoscut capitalismul. Sistemul său economic și social

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
unei viziuni marxiste, înguste și extrem de critice, care consideră procesul ca fiind unul intențional prin care cineva a planificat jefuirea unei bune părți a planetei în favoarea unui grup restrâns de țări care se aflau în avangarda progresului tehnologic și social capitalist. Credința înrădăcinată este aceea de a crede că europenii au fost oameni răi care au tulburat viața plină de tihnă a sălbaticilor din America sau din India și pe deasupra le-au mai furat și bogățiile. Sigur, în contactul dintre civilizații

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
ar fi fost, fără îndoială prezent și în sens invers. Este simplu să condamni, dar este mai greu să observi și să analizezi cu ochiul neutru, al celui care caută adevărul. Ceea ce spunem este valabil și în relația pe care capitaliștii tineri, purtători de averi au avut-o cu mediul agrar, înapoiat, al Evului Mediu. Un proces firesc de expansiune a relațiilor de producție de tip capitalist este privit și i se oferă dimensiunile apocaliptice ale unui permanent conflict social. În

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
În același timp, atunci când judecăm vremurile trecute avem tendința, care ne duce la mari erori de judecată, de a aplica morala prezentului la întâmplarea istorică de atunci, adică cu mai multe sute de ani în trecut. Conflictul dintre aristocrație și capitaliștii îmbogățiți din comerț și manufacturi a fost fără îndoială unul acerb, dar obiectiv istoric și social, just prin prisma faptului că puterea în lumea economică și în cea politică nu se cedează și nu se cucerește de bunăvoie. Atunci când ne

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
cu apariția capitalismului aflăm că nu există bani buni sau bani răi, ci există potențialitatea valorificării banilor în economie, într-un joc permanent al profiturilor și randamentelor. Încrederea este atributul său fundamental, pentru că încrederea este și modul de a fi capitalist, al omului liber. Odată cu moneda din hârtie economia se alătură ca filozofie de existență, unui univers fizic într-o continuă expansiune și modificare. Viața economică capătă ceva din relativitatea, dar și din dinamica universului fizic în interiorul căruia omul se mișcă

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
susținerea pe care i-o acordă producția capitalistă. Veți spune că toate aceste lucruri nu reprezintă decât o convenție la care omul poate renunța oricând. Lucrurile nu stau chiar așa pentru că la mijloc, între mărfuri și bani, se află omul, capitalist sau muncitor, care susține cu eforturile sale și cu munca sa asiduă această convenție. Dacă ne putem imagina că timp de o oră toți oamenii planetei ar sta pur și simplu degeaba, atunci lumea noastră s-ar putea prăbuși. Munca

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
a egaliza dorințele și nu averile 51. Dorințele pot fi egalizate prin educație și cumpătare. Cumpătarea și chiar economisirea fiind de fapt unul dintre principiile care au stat, mai mult sau mai puțin voluntar, la baza construcției sociale de tip capitalist 52. A pune deoparte a fost o religie, un mod de a fi pentru epocile de început ale capitalismului. Cu acest enunț întreaga construcție teoretică și practică de mai târziu pe care autorii săi o vor numi socialism, este demolată

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
de educație, în cazul omului de știință, și până la capacitatea sa de a influența oamenii și a le schimba viața în bine, în cazul omului politic. Am luat două exemple la limită tocmai pentru a înțelege complexitatea problemei. Dar pentru capitalist? Pentru omul de afaceri care se implică și produce mărfuri? Ce criterii de apreciere validăm și folosim. Putem compara omul de afaceri cu academicianul? Omul de afaceri produce bani și prosperitate pentru că asta face zilnic, aceasta este ocupația sa. Academicianul

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
este și mai rău, este că s-a ținut de cuvânt. Trecerea de la capitalism la socialism trebuia făcută cu orice preț. Puterea este scopul declarat al socialiștilor, iar pentru păstrarea sa trebuie îndeplinite următoarele sarcini: ,,1) Zdrobirea împotrivirii moșierilor și capitaliștilor răsturnați și expropriați de revoluție, lichidarea oricăror încercări ale acestora de a restabili puterea capitalului; 2) Organizarea operei de construire în spiritul strângerii tuturor oamenilor muncii în jurul proletariatului și îndrumarea acestei munci cu scopul de a pregăti lichidarea, desființarea claselor

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
intenție de a pune în acord socialismul cu gestiunea superioară a mijloacelor și factorilor de producție. Aceasta însă strălucește prin mediocritate. În același timp, recunoaște superioritatea managementului economic de tip capitalist. "Lângă voi vor fi capitaliști - lângă voi vor fi capitaliști străini, concesionari și arendași, ei vă vor smulge beneficii de sute de procente, ei se vor îmbogăți lângă voi. N-au decât să se îmbogățească, voi însă să învățați de la ei să gospodăriți, căci numai atunci veți știi să construiți

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
capitalului de cel care îl pune la treabă, adică de muncitor. Tot Braudel arată că ,,adevărații zarafi, cei ce contează, sunt de obicei personaje importante, pe care secolul al XVIII-lea, spre sfârșit, îi va numi cu un nume specific, capitaliști". Op. cit., vol. II, p. 22. Baechler arată că acest cuvânt a fost ,,făurit" la 1820 și însemna ,,proprietate privată asupra mijloacelor de producție". Jean Baechler, Capitalismul, Editura Institutul European, Iași, 2005, vol. I, p. 72. De asemenea, în lucrarea Dicționar

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
că: ,,încă din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în Franța la Quesnay (1694-1774) și Turgot (1727-1781), de exemplu, și în Anglia, cu o accentuare și mai puternică începând cu Adam Smith (1723-1790), se considera că așa-numiții ,,capitaliști" erau agenți care dețineau capitaluri, adică bunuri acumulate și destinate să joace un rol în producție, și care încercau să sporească masa acestor capitaluri, valorificându-le fie direct prin activități proprii, fie indirect prin intermediul întreprinzătorilor cărora le împrumutau" 94 Karl

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Jinga crede că vine de la capitalis, caput în limba latină, care înseamnă ,,de căpetenie, de frunte, cap, animale ca echivalent de schimb", și pecus, pecunia, adică vite, capete de vite, avere în vite. ,,Cirezile și turmele aparțineau unor indivizi bogați, ,,capitaliști" ai acelor vremuri, de unde mai târziu s-a și ajuns și la ,,capitalism" cu variantele lui. Sistemul capitalist nu se rezumă la simpla circulație a capitalurilor, însă din circulația capitalurilor se nasc contingentele și interferențele dintre capital și monedă, uneori

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
departe, întrebându-ne în ce împrejurări toate produsele sau numai majoritatea lor iau forma de marfă, am fi constatat că acest lucru nu s-a întâmplat decât atunci când la bază se află un mod de producție cu totul specific, cel capitalist". Karl Marx, Capitalul, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1951, secțiunea a II-a, ,,Transformarea banilor în capital", p. 178. 134 Lucrarea a apărut în anul 1904 sub titlul original: Die Protestantische Ethik und der Geist des Kapitalismus. 135 Anthony Giddens

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
pp. 104-105. 118 ,,Ultimul mare război victorios a fost pe vremea lui Traian și aurul dacilor de după 107 d.Hr. este ultimul aliment important al prosperității romane". Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 53. 119 ,,Capitaliștii nu mai împrumutau țăranilor cu dobândă, ceea ce devenise imposibil prin sine deoarece micul proprietar nu mai obținea un surplus suficient de mare și întrucât nu era destul de simplu și radical, ci cumpărau fermele transformându-le în cazul cel mai fericit

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]