32,043 matches
-
o gură mică cu buze roșii ca cireșele coapte. Fața îi era albă și zâmbitoare. Era îmbrăcată frumos, cu gust. De atunci am rămas bune prietene. Ancuța e bună la suflet, gingașă, suavă, veselă și înțeleaptă. Modestia și sincerita-tea o caracterizează în tot ceea ce face. Odată, când am mers cu Ancuța la librărie sămi cumpăr o culegere, pe stradă am întâlnit un copil sărac. Anca i-a dat 1000 de lei, iar eu i-am dat 500 de lei. Acum, recent
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
că poezia exprimă o atitudine de resemnare în fața morții, însuși Alecsandri spunând că românul are o mare plăcere de a crede în soartă. În perioada interbelică s-a văzut în atitudinea ciobanului din Miorița o expresie a resemnării ce-ar caracteriza întregul popor român, ca o trăsătură psihologică a sa; s-a spus că ciobanul nu luptă cu ucigașii deoarece ar dori moartea, disprețuind existența și nutrind pasiunea autodistrugerii. În zilele noastre, se știe că atitudinea ciobanului este o atitudine calmă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului, promovată de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, înaintea datei de 31 martie a anului respectiv (!!!. SECȚIUNEA 3: Forme de organizare Art. 139. Formele de organizare a programelor de studii sunt: a cu frecvență, caracterizată prin activități de învățământ și/sau de cercetare programate pe durata întregii zile, specifice fiecărui ciclu de studii universitare, aproximativ uniform distribuite săptămânal/zilnic pe parcursul semestrului și presupunând întâlnirea nemijlocită, în spațiul universitar, a studenților cu cadrele didactice și de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
sau de cercetare programate pe durata întregii zile, specifice fiecărui ciclu de studii universitare, aproximativ uniform distribuite săptămânal/zilnic pe parcursul semestrului și presupunând întâlnirea nemijlocită, în spațiul universitar, a studenților cu cadrele didactice și de cercetare; b cu frecvență redusă, caracterizată prin activități dedicate mai ales unor cursuri de sinteză și pregătirii aplicative, programate în mod compact și periodic, presupunând întâlnirea nemijlocită, în spațiul universitar, a studenților cu cadrele didactice de predare, completate de alte mijloace de pregătire specifice învățământului la
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
ales unor cursuri de sinteză și pregătirii aplicative, programate în mod compact și periodic, presupunând întâlnirea nemijlocită, în spațiul universitar, a studenților cu cadrele didactice de predare, completate de alte mijloace de pregătire specifice învățământului la distanță; c la distanță, caracterizată prin utilizarea unor resurse electronice, informatice și de comunicații specifice, activități de autoînvățare și autoevaluare completate de activități specifice de tutorat. Art. 140 (1 Programele de studii universitare de licență se pot organiza la următoarele forme de învățământ: cu frecvență
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
hotărârilor senatului universitar. TITLUL V: Învățarea pe tot parcursul vieții CAPITOLUL I: Dispoziții generale (Observație generală: acest titlu, așa cum este el redactat, are extrem de puține lucruri în comun cu rigorile unui text normativ, neținând cont de ceea ce presupune tehnica legislativă, caracterizându-se în numeroase rânduri prin adevărate „povești” și „limbaj de lemn”. Art. 328 (1 Prezentul titlu reglementează cadrul general și integrator al învățării pe tot parcursul vieții în România. (2Educația permanentă reprezintă totalitatea activităților de învățare realizate de fiecare persoană
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
aleasă. Stupidă În cele din urmă. Ce scuze să-și ceară ea? Scuze? Și de ce, mă rog? Nu Încăpea Îndoiala, Își zise el, că, judecând după tonul vădit iritat al femeii aceleia cu alură de cal lipițan, simțul umorului o caracteriza Într-o mai mică măsură. Se gândi să-i amintească, lăsând la o parte orice menajament, că doamna Corlan nu merita figura cu spirtiera. Observa Însă, spre mirarea sa, că ea avea o cu totul altă expresie a feței. Devenise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
planuri și tonuri. Pictura sa este gravă, detașându-se demersul său pentru construcția solidă a formelor, trecute prin marea lecție a cubismului și Întoarse Într-o imagine a cărei descifrare este mai ușoară. Această natură statică Însumează tot ceea ce Îl caracterizează pe autor În perioada sa de maturitate artistică, fiind emblematică pentru parcursul său artistic cu care s-a impus În istoria picturii băimărene. 10. În timp ce el se mulțumea să o admire, ea citea aceleași câteva pagini scrise cu un rotring
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
reproducători Landrace.” O să mă Întrebați ce sunt Landrace. Tot acolo scrie: „Rasă de porci specializată În producția de carne, formată În Danemarca și răspândită În multe țări, fiind considerată cea mai perfecționată rasă de porci pentru producția de bacon. Se caracterizează prin culoarea albă, corpul foarte lung, are una, două perechi de coaste În plus, trunchi oval, membre scurte și piele fină”. Acum Înțelegeți de ce sunt necăjit? V-ați gândit vreodată câtă istorie și câtă geografie intră Într-un porc, propriu-zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Sinteză (1964 1966), director adjunct la Direcția Politică I (1970 1971), respectiv, director ad-interim (1971 1973). Contribuții în activitatea diplomatică Promovarea unei imagini reale a României, în contextul global al apărării intereselor țării noastre în relațiile cu partenerii externi, a caracterizat întreaga activitate politico-diplomatică de peste un sfert de veac. A urmărit cu perseverență finalizări pragmatice ale demersurilor prin diverse inițiative. În relațiile bilaterale, mai cu seamă cele din domeniile economic, tehnico-științific și cercetare, s-a folosit constant de pregătirea practic-inginerească în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
raporturilor româno-siriene, afectate de menținerea, de către România, a relațiilor diplomatice cu Israelul și chiar ridicarea lor la rang de ambasadă, contrar poziției celorlalte state membre ale Tratatului de la Varșovia, care au rupt relațiile cu Israelul. Printr-o activitate de relații caracterizată prin tact și argumente judicioase, desfășurată pe lângă factori de decizie politică a țării de reședință, a reușit ca, treptat, să fie înțeleasă poziția României în problema conflictului arabo-israelian și să se înlăture orice fel de reticențe în ce privește dezvoltarea, pe diferite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
experiența acumulată într-o viață. În mai 2001, primește al doilea mandat de Ambasador extraordinar și ministru plenipotențiar al României în Regatul Spaniei. A urmat o perioadă în care activitatea s-a focalizat, dincolo de constanta conferințelor și prelegerilor ce a caracterizat întreaga activitate de șef de misiune, pe două direcții prioritare ale momentului: sprijinirea efortului, desfășurat la scară națională, de negociere a aderării țării la Uniunea Europeană (este suficient să amintim că, în timpul președinției spaniole la Consiliul U.E., în primul semestru 2002
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
misiuni de scurtă durată în Nepal, India, Irak, Japonia China, Vietnam etc. Fiind un bun cunoscător al realităților din Peninsula Coreeană, își asumă un anumit risc pentru acea perioadă și a transmis autorităților române informații cu date și fapte care caracterizau adevărata situație din R.P.D.Coreeană. Aceste informații s-au referit la fața nevăzută a poziției R.P.D. Coreene față de România (detalii în studiul "În culisele vizitei lui Bondăraș în R.P.D. Coreeană", publicat în revista Magazin Istoric Nr. 8/2003), cât și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în fața organizației, chiar dacă deocamdată ele nu pot fi atinse în cadrul organizației, dar cel mai important este să fie abordată problematica conflictelor, care sunt introduse de acestea în cultura organizațiilor. În acest sens, un cod de conduită ar trebui să se caracterizeze 53 prin următoarele elemente: • să fie clar și concis; • să nu fie complex; • să fie flexibil și dinamic; • să cuprindă practicile de afaceri ale organizației; • să reflecte standardele-cheie; • să aibă suportul susținut al administratorilor; • să conțină mecanisme de adresare a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
care statul impunea sistemul de control din interiorul unităților economice și organiza și controlul extern pentru urmărirea modului de exercitare a controlului intern al unităților economice, toate aceste activități de control fiind obligatorii. Din aceste motive, perioada 1990-1999 s-a caracterizat prin profunde reorganizări, concretizate în restrângerea treptată a controalelor obligatorii și 15 Institutul Canadian al Contabililor Autorizați (Criteria of Control) - CoCo. 16 OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management și control intern la entitățile
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
vină cineva din afară care să-i sugereze modalitățile de implementare a acestuia. În același timp, sistemul va fi organizat în funcție de specificul activității desfășurate în cadrul entității, de pregătirea profesională și de stabilitatea personalului, de cultura entității și alte elemente care caracterizează această activitate. Pentru demararea activității de analiză și organizare a sistemului de control managerial în entitățile din sectorul public, cadrul normativ reco Guvernanța corporativă 166 166 mandă constituirea grupurilor de lucru, formate din șefii compartimentelor din cadrul entității în coordonarea managerului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
asigura că implementăm activități de control gândite, raționale și eficiente care elimină ambiguitățile din cadrul funcției. 2.7.2.2. Identificarea activităților de control intern specifice Controalele interne specifice fiecărei funcții proprii din sistem sunt de o mare diversitate și se caracterizează prin aceea că pot fi grupate pe cele șase Capitolul 2. Controlul intern 209 209 grupe de activități generale de control intern, respectiv obiective, mijloace, sisteme de informare, organizare, procedee și supervizare. Exemplu de activități de control intern specifice, grupate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
că și scenariul opus acestuia este la fel de plin de pericole. În continuare, vom descrie cele două culturi importante ale riscului 1, deși în practică în majoritatea organizațiilor realitatea tinde să fie o combinație a celor două. Cultura adversă riscului se caracterizează prin: conducerea tinde să se limiteze la ceea ce știe; stabilitatea, experiența și cunoștințele sunt valorile esențiale și sunt atributele cele mai căutate; organizația este foarte reactivă, tinde să aștepte să se întâmple ceva rău și abia apoi acționează; de obicei
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
un eveniment important; greșelile sunt personalizate, astfel încât oamenii sunt lipsiți de inițiativă, aceasta fiind tipic o „cultură bazată pe vină”. Pe de altă parte, există și o cultură care acceptă riscul, numită cultură „se poate face” (can do), care se caracterizează prin: inovarea și motivarea sunt cele mai apreciate valori; există preocupare pentru exploatarea oportunităților și cointeresarea personalului; luarea deciziilor majore este problema managementului general, iar abilitatea luării deciziilor de rutină este transmisă întregii organizații; orientarea principală a organizației este externă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în 1992, privește controlul intern ca pe un proces conceput pentru a oferi o asigurare rezonabilă privind îndeplinirea a trei obiective: eficiența și eficacitatea operațiilor; fiabilitatea raportărilor financiare; conformitatea cu regulile și legile. COSO 1992 definește controlul intern ca fiind caracterizat de cinci componente care interrelaționează, respectiv: mediul controlului; evaluarea riscurilor; activitățile de control; 40 Margaret Woods, Peter Kajüter, Philip Linsey, International Risk Management, CIMA Publishing, Elsevier Ltd., Burlington, 2008, cap. 2 - „A Commentary on the COSO Internal Control Framework and
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
comitet a acestora și a raportărilor financiare. Rămân ca necesare și reuniunile de lucru numai ale membrilor comitetului de audit pentru discuții deschise și sincere despre eficiența activităților manageriale. Comitetul de audit analizează activitățile compartimentelor de audit intern care sunt caracterizate ca fiind «ochii și urechile comitetului de audit» în îndeplinirea rolului său de supraveghere a entității. Din aceste considerente, decizia managementului de neorganizare a funcției de audit intern într-o entitate trebuie să fie reanalizată de comitetul de audit. Una
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
am observat, este important pentru comitetul de audit să aibă discuții sincere cu managementul și cu auditorii companiei în ceea ce privește problemele raportării financiare. Comitetul de audit ar trebui să stabilească tonul pentru colaborarea în echipă și să mențină o comunicare eficace, caracterizată de o relație de încredere și susținere, dar principială cu consiliul de directori, managementul, auditorii și alți consilieri de afaceri. 4.4.5.1. Comunicarea cu consiliul de directori Comitetul de audit ar trebui să supravegheze și monitorizeze procesul de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
poziția financiară, precum și cerințele de reglementare specifice domeniului de activitate sunt factori-cheie care ar trebui să determine natura și scopul activităților comitetului de audit. Guvernanța corporativă 356 356 Toate aceste elemente care trebuie să particularizeze activitatea comitetelor de audit se caracterizează prin: 4.4.6.1. Calitatea de membru în comitetul de audit În mod tipic, Carta comitetelor de audit cere ca membrii acestora să fie aleși dintre membrii independenți ai Consiliului de administrație. Membrii comitetului de audit, în cele mai multe cazuri
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
smoc de iarbă. Spor la ce-ți priește, Tănucă. Ironizează-mă, blamează-mă, fă orice, Iordanco. Io tot am să mor cu botul pe pragul de-acasă. E dispus să dea un dog-show. Jur! Jur cu toată sfințenia care mă caracterizează că am să mor pe pragul tău. Hai să bem o cafea, pehlivane! Reiau pagina rămasă necorectată (deși am semnalat de șase ori greșelile), nu fără să mă gîndesc la odiseea unei antologii Mircea Eliade. Mi-a povestit-o Magda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
o parte, trebuie s... practice deficite bugetare sc...zute (că s... sprijine dezinflația), în timp ce îmbun...ț...țirea infrastructurii și creșterea fondurilor pentru educație sunt imperativ necesare, aceast... problem... devenind mai complicat... prin efectele cotei unice. Aceste dileme și compromisuri vor caracteriza politicile și în anii ce urmeaz.... Pentru țintirea inflației, reprezentând nouă abordare în politicile monetare ale BNR, adev...râtul test va fi acest an. Rezultatele din ultimele patru luni din 2005, când a fost introdus noul regim, nu sunt concludențe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]