2,818 matches
-
alergat l-a dezarmat. Brătianu s-a ales cu contuziuni ușoare la cap și la obraz. A doua zi la Cameră a fost semnată și votată cu aclamațiuni o moțiune de veștejire a atentatului, moțiunea erea semnată și de P. Carp și T. Maiorescu. La Senat, cel dintâi care a luat cuvântul spre a dezaproba atentatul a fost generalul I.Em. Florescu. Aceste protestări ereau impuse de împrejurări, fiindcă ziarele liberale, în explozia indignării lor, acuzau partidele de opoziție că, prin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
conform tacticii sale cunoscute, își dădea silința ca, pe de o parte, să zădărnicească întregirea partidului conservator iar, pe de altă parte, să atragă în guvern pe unii dintre conservatorii cari nu se supuneau disciplinei partidului lor; aceștia ereau Petre Carp și Titu Maiorescu. Dar mai erea altceva. Articolul lui Maiorescu din Deutsche Revue a pus zâzanie în familia conservatoare. Conservatorii-boieri ereau toți rusofili. Ziarul l’Indépendance Roumaine, proprietatea lui Emile Galli, având director pe Grigore Ventura, era rusofil. Maiorescu, pledând
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ca România să aibă, când va proclama Regatul, nu un minister pur liberal al unui singur partid, ci un minister de coalițiune. Ion Brătianu a făcut atunci demersuri pe lângă conservatori, dar n-a putut izbuti să convingă pe nici un fruntaș. Carp, Maiorescu, Lahovary etc. au propus atunci un minister sub președinția altcuiva decât Ion Brătianu, din minister să facă parte numai tineri conservatori și tineri liberali. Camerele să fie dizolvate, Lascăr Catargiu să fie ales președinte al Senatului și Ion Brătianu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
moartea, neputând compune un minister după dorința sa spre a prezida serbările încoronării Regelui, Ion Brătianu își prezintă demisiunea. Dorința lui Ion Brătianu erea să compuie un cabinet cu elemente din dreapta tânără, de aceea a făcut propuneri lui Gheorghe Cantacuzino, Carp, Maiorescu și chiar lui Alexandru Lahovary, dar toate propunerile au fost respinse ori au fost primite cu condițiuni de neprimit. în timpul acesta, intimii primului ministru deschid în toată țara o listă de subscripțiune spre a oferi lui Ion Brătianu un
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
să i se acorde numai o misiune de supraveghere. Comisiunea să fie compusă din toate statele riverane, plus 2 delegați ai Comisiunii dunărene. Însă numai Comisia dunăreană să aibă dreptul de a reglementa. Pe Stătescu îl combat: Vernescu, Al. Lahovary, Carp și Kogălniceanu. Alexandru Lahovary rostește unul din acele discursuri obicinuite lui, prin care-și fulgera de sus adversarii. — Ce-ați făcut din regalitatea d-voastră? Veți pierde Dunărea precum ați pierdut Basarabia, Arab-Tabia și cestiunea evreie. Și atunci coroana dumneavoastră
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
front unic și pentru lupta dârză în alegerile pentru Camerele de revizuire. Un comitet de luptă este ales. El e compus din: Mihail Kogălniceanu, Gheorghe Mârzescu, C. Suțu, Al. Holban, Gheorghe Vernescu, Alexandru Lahovary. Dar junimiștii lipsesc din front. Petre Carp a fost numit ministru al României la Viena, Titu Maiorescu profesor la Facultatea de Litere din București, Maiorescu și Vasile Alecsandri membri ai Academiei Române, iar tratativele urmează pentru ca 15 junimiști să fie aleși pe listele guvernamentale, în Camerele de revizuire
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
purtând numele de „Recompensă națională“, să îi fie oferită. Comitetul era compus din: prințul Grigore Sturdza, generalul Haralambie, Dimitrie Giani, Ștefan Ioanide, V.A. Urechia, Stancu Becheanu, G. Cantili, H. Manoach, D. Pruncu, Al. Băicoianu, C. Nacu, P. Enciulescu, Anton Carp, D. Bilcescu, doctor Marcovici, Pană Buescu și bancherul Mauriciu Blank. C.A. Rosetti, printr-o scrisoare publică, a refuzat categoric acest dar. Un fapt picant și edificator pentru regimul electoral cenzitar al epocii. În urma retragerii lui Gheorghe Vernescu din Parlament
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fiind director al Arhivelor Statului, nu putea fi ales legal. în cercurile politice se vorbește cu stăruință despre remanierea ministerială cu intrarea în guvern a junimiștilor, dar tratativele lui Ion Brătianu nu reușesc. Liberalii nu pot primi programul lui Petre Carp. Am dat numele celor 277 studenți cari au semnat memoriul în contra profesorului dr. Gr. Romniceanu. Și o întrebare firească mi se urcă pe buze: ce s-a ales din toți studenții aceștia cari, acum 41 de ani reprezentau partea cea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
dea o indicație. Majoritarii au atacat vehement pe junimiști, iar Anastase Stolojan a sfătuit pe primul ministru să se reîntoarcă la bătrânii din partid. Cu toate că l’Indépendance Roumaine, foaie de opoziție conservatoare, anunța zilnic intrarea în guvern a lui Petre Carp și a lui Maiorescu, soarta junimiștilor era pecetluită. Ministerul fu remaniat numai cu liberali, în sensul următor: Ion Brătianu, Internele, D. Sturdza, Instrucția, G. Lecca, Finanțele, generalul Fălcoianu, Războiul, Anastase Stolojan, Domeniile, Ion Câmpineanu, Externele, Constantin Nacu, Justiția, generalul Radu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Ionescu. Însă era un discurs cu mult mai juvenil, nu era discursul unui om politic. Se vedea că era un discurs studiat, iar autorul se îngrijise, mai ales, de impecabilitatea frazei. Junimiștii au voit să pună mâna pe el. Petre Carp și Titu Maiorescu, cari aveau de la Palat încredințarea cum că ei vor urma lui Ion Brătianu la guvern, căutau să-și atragă pe toți tinerii de talent cari se semnalau atunci în viața publică. Dar, dintre toți acei cari au
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
aceleași condițiuni ca alte state ale Europei, va putea inspira mai multă încredere, Adunarea Deputaților, în virtutea dreptului de suveranitate ce-l are Națiunea, Aclamă pe Măria-Sa Regală Domnul Carol I ca Rege al României.“ (Aplauze prelungite.) d. președinte: D. Carp are cuvântul. d. p. carp: D-lor deputați, aplauzele unanime ale onor. Adunării ne dovedesc că mo țiunea d-lui general Lecca nu face decât a preveni o dorință de mult hrănită de acest popor. Coroana Regală pusă azi pe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ale Europei, va putea inspira mai multă încredere, Adunarea Deputaților, în virtutea dreptului de suveranitate ce-l are Națiunea, Aclamă pe Măria-Sa Regală Domnul Carol I ca Rege al României.“ (Aplauze prelungite.) d. președinte: D. Carp are cuvântul. d. p. carp: D-lor deputați, aplauzele unanime ale onor. Adunării ne dovedesc că mo țiunea d-lui general Lecca nu face decât a preveni o dorință de mult hrănită de acest popor. Coroana Regală pusă azi pe fruntea Măriei-Sale Domnului României nu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
dele gați, care vi se va citi. d. general d. lecca, raportorul comitetului de delegați ai secțiunilor dă citire următorului raport și proiect de lege: Domnilor deputați, Comitetul delegaților de secțiuni, compus din d nii G. Vernescu, N. Fleva, P. Carp, general Călinescu, N. Ionescu, N. Nicorescu, a făcut subsemnatului onoarea de a-l numai de raportor al legii pentru proclamarea României de Regat și a Domnului Carol I de Rege. Motivele ce au îndemnat pe comitetul delegaților a adopta în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
proiectul de lege în total: Votanți . . . . . . 99 Majoritate . . . . 50 Au votat pentru 99 și anume: D-nii: A. Agioglu, Șt. Bechianu, C. Boerescu, T. Boiu, P. Buescu, M. Burileanu, A.P. Calimachi, T. Călinescu, Dumitrescu-Cămărașu, G. Cantili, D. Căpreanu, D. Cariagdi, P. Carp, C.Gr. Cerchez, P. Chenciu, P. Cernătescu, Ioan Codrescu, Costescu-Comăneanu, V. Conta, Const. Corbu, Ștefan Corlănescu, E. Costinescu, Gr. Cozadini, N. Dimancea, Gr. Eliad, M. Ferechide, G. Filipescu, N. Fleva, I. Fundescu, Chr. Fusea, C. Gărdescu, Șt. Parpale, E. Gherghel, C.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de coroană, la 3 august 1914, cerînd intrarea României în război, alături de Tripla Alianță, pe baza tratatelor existente. Consiliul de coroană, la propunerea lui Ion I.C. Brătianu, care era și președintele consiliului de miniștri, a hotărît, însă, neutralitatea. Singur Petre Carp a fost pentru intrarea în război alături de nemți. Această hotărîre a fost o lovitură nimicitoare pentru o vanitate atît de mare ca aceea a primului rege al României. Nopți întregi după consiliul de coroană, bătrînul monarh nu a putut închide
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
trimite carte domnească la 17 iunie 1745, biv vel paharnicului Ștefan Ruset, ispravnicul ținutului Vaslui, pentru cercetarea pricinii de pământ dintre stolnicul V. Costachi și Ion Mătăsarul, având În vedere Îndreptarea hotarelor Între Drăgușani și Giurgești și alte moșii, . Vasile Carp, biv vornic glotnii, și Toma Perjul, orânduiți prin poruncă domnească de Ștefan Roset biv vel paharnic, ispravnicul ținutului Vaslui, hotărnicesc la 20 iunie 1745 partea din Drăgușeni, de pe apa Stavnicului, ținutul Vaslui, a lui Vasile Costache biv vel stolnic, Împresurată
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
V. Cozmei, V. Gh. Alexa, D. Săvuc, D. Gh. Cozmei, D.D. Moraru, M. Gherghelaf, I. V. Cozmei, Ioan Dugan, C.V. Șchiopu, Ioan Ailoaiei, C.C. Tănăsuc, Alex. Nastasiu, Gh. Gh. Vieru, M.A. Sauca, C.N. Păduraru, V.T. Pricop, Emil Sauca, C.V. Carp, Gh. Manciu, T.C. Biza, V. Apetrii, C.D. Biza, Val. Biza și I. Gh. Babuță . Componența consiliului parohial era la 1 martie 1970 următoarea: Vasile T. Coșovanu, G. Costache, Vasile Alexa, Constantin Ciumala, C-tin V. Șchiopu, Alex. Nastasiu, iar a
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Coșovanu, G. Costache, Vasile Alexa, Constantin Ciumala, C-tin V. Șchiopu, Alex. Nastasiu, iar a comitetului parohial: Gh. II Cozmei, Vasile Țibichi, Gheorghe Păduraru, Dumitru Săruc, Mihăiță Gherghelah, Costică Cociubanu, Dumitru Moraru, Grig. Petru Apostu, Dumitru V. Sonea, Constantin V. Carp, Petru V. Asăvoaia, Constantin Tănăsuc, Ion Ailoaiei, Valeru C. Sauca . Consiliul parohial era format la 14 mai 1978 din: pr. Constantin Fligler, Vasile Coșovanu, G. Costashe, Vasile Alexa, Constantin Ciumala, Dumitru Ganea, Alex. Nastasiu; din comitetul parohial făceau parte V.
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Dumitru Ganea, Alex. Nastasiu; din comitetul parohial făceau parte V. Cozmei, Vasile Țibichi, Dumitru Săruc, D. Moraru, Miluță Gherghelah, Dumitru T. Prisecaru, Vasile Bordeianu, Vasile Narolugan, Grig. Petru Apostu, C-tin D. Sauca, Ion V. Vieru, Ion Ailoaiei, Constantin V. Carp. Sunt aleși doi oameni de Încredere, anume Vasile Aioanei și Gh. V. Cozmei, iar secretar Maxim Comișescu . La 24 februarie 2002 din consiliul parohial făceau parte preotul Ioan Răzvan Scurtu, Constantin Craiu, Dumitru Cojocaru, Ioan Grâu, Gheorghe Cozmei, Vasile Dascălu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Locul peceții G(os)pod De mini s-au posleduit și fiind asemini am iscălit 1804 av(gust) 17 <ss> D.J.A.N.I., Fond Mănăstirea Bârnova, V / 11, Copie din 17 august 1804. 5. 1745 (7253) iuni(e) 20 . - Vasile Carp, biv vornic glotnii, și Toma Perjul, orânduiți prin poruncă domnească de Ștefan Roset biv vel paharnic, ispravnicul ținutului Vaslui, hotărnicesc partea din Drăgușeni, de pe apa Stavnicului, ținutul Vaslui, a lui Vasile Costache biv vel stolnic, Împresurată de frații Ion și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
din Bucovina.” Era și o explicație a pledoariei din articolul intitulat „Dreptate” semnat și publicat în Bucovina de Oswald Teodoreanu. În acele zile (14 mai) Pamfil Șeicaru semna în Bucovina un alt editorial clarificator în politica timpului: „De la Petre P. Carp la dr. Iancu Flondor.” La inițiativa ziarului, tot atunci, se deschid listele de subscripție pentru a se ridica în Bucovina un monument marelui poet român Mihail Eminescu - primul care a subscris fiind dr. Iancu Flondor cu 2000 de coroane. Dimitrie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
începea hâtra operă a jafului, din nou românismul din jurul mormintelor românești s-a strâns în jurul lui Iancu Flondor și voința celor din cripte prin glasul lui a chemat oastea României liberatoare...” Iar Pamfil Șeicaru concluziona în comentariul „De la Petre P. Carp la dr. Iancu Flondor” din Bucovina nr.45: „Fără menajamente dl. Iancu Flondor a repezit ce i-a căzut întâmplător în mână când a intrat în taverna politicianismului... Putea foarte bine, ca în loc de dl. Al. Constantinescu, dr. I. Flondor să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în taverna politicianismului... Putea foarte bine, ca în loc de dl. Al. Constantinescu, dr. I. Flondor să întâlnească alt politician, căci asemănarea între politicieni e surprinzător de mare. Toți seamănă ca niște picături de noroi. Asemănarea așa de pronunțată între Petre P. Carp și dl. Iancu Flondor a concentrat dintr-o dată toate simpatiile din vechiul regat în preajma lui. Moldova, în special, se simte măgulită că a doua intransigență morală răsare tot în ținuturi moldovenești.” Iar în Bucovina nr. 82 se spune: „Nedespărțit de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a apărut, pentru a treia oară, gazeta noastră Lumina - scria Teofan Barbiel la rubrica „Îndemn” din nr.1, februarie 1939, care cuprindea materiale cu titlurile: „Nădejdi noi” de Onufrei Dobrea, redactorul responsabil, „Din durerile cantorilor”, redacțional, „Datorii și drepturi” de Carp Pântea, toate reflectând lupta pentru drepturile breslei căreia îi era destinată publicația. Planificată să apară lunar, numărul 2 apărea în aprilie 1939, de ziua Învierii Domnului, cu un editorial dedicat „Sărbătoririi I.P.S. mitropolit Visarion la 60 de de ani de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
figura Încorporarea unui teritoriu care mergea chiar mai departe de actuala graniță occidentală a României, atingând Tisa, atât În nordul Ungariei, cât și În Banat. Un nou Consiliu de coroană a luat decizia finală. S-a opus doar Petre P. Carp, fost prim-ministru conservator. „Sire — i s-a adresat el lui Ferdinand — Îmi voi trimite fiii pe front, dar mă voi ruga lui Dumnezeu ca armata română să fie bătută!“ La 27 august 1916 armata română a trecut munții În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]